Președintele rus Vladimir Putin i-a reunit luni la Kremlin pe liderii Armeniei și Azerbaidjanului, pentru prima dată de la conflictul de anul trecut asupra regiunii Nagorno-Karabakh, într-un efort de a rezolva problemele care riscă să submineze acordul de încetare a conflictului, informează un comunicat. 

Un acord de încetare a focului intermediat de Rusia la 9 noiembrie a oprit conflictul de șase săptămâni dintre azeri și forțele etnice armene, blocând câștigurile teritoriale pentru Azerbaidjan. Acest document fundamental solicită în primul rând încetarea completă a ostilităților, trimiterea trupelor ruse de menținere a păcii în regiune și, în mod esențial, furnizarea unui ajutor cuprinzător și eficient pentru populația afectată de ciocnirile armate pentru revenirea la viața normală.

Potrivit lui Vladimir Putin, acordul a fost pus în aplicare fără incidente grave și discuțiile au fost utile. De asemenea, președintele rus a subliniat faptul că, „în toate acțiunile sale, Rusia depune eforturi pentru a urma cele mai bune practici cheie ale Grupului OSCE de la Minsk”.

În plus, a mai precizat liderul de la Kremlin, sarcina de a restabili legăturile economice, comerciale și de transport din regiune, precum și de a deschide granițele merită o atenție specială, cei trei lideri căzând de acord cu o declarație comună în această direcție. Astfel, un grup special de lucru trilateral condus de vicepremierii ruși, azeri și armeni urmează să abordeze această sarcină.

În ceea ce privește atmosfera discuțiilor, France24 relatează că a fost „glacială”, Nikol Pashinyan și Ilham Aliyev nu au dat mâna, schimbând doar saluturi scurte când s-au așezat vizavi de Putin, la Kremlin. 

Cu toate acestea, ambii premieri au indicat progrese privind perspectiva cooperării în domeniul economic și al infrastructurii. 

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar de de facto țara nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. Etnicii armeni care alcătuiesc marea majoritate a populației resping autoritatea azeră și se autoguvernează, cu sprijinul Armeniei.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a discutat dminică la telefon cu omologul rus, Vladimir Putin, în contextul în are acesta din urmă va avea luni o întâlnire cu liderii azer și armean privind Nagorno-Karabah, au anunțat Palatul Elysee și Kremlinul, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Vladimir Putin urmează să-i primească luni la Moscova pe preşedintele azer Ilham Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Pashinyan pentru discuţii trilaterale privind aplicarea acordului de încetare a ostilităţilor în Nagorno-Karabah, semnat pe 9 noiembrie sub egida Rusiei.

Rusia, Franţa şi Statele Unite coprezidează Grupului OSCE de la Minsk, principalul mediator internaţional în acest conflict de la mijlocul anilor ’90.

”Având în vedere (…) stabilizarea situaţiei din Nagorno-Karabah, s-a observat că, în primul rând, în cadrul acestei reuniuni, vor fi luate în considerare noi măsuri pentru asigurarea unei vieţi paşnice în regiune”, a menționat Kremlinul.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron ”a insistat asupra aspectelor umanitare şi a reamintit necesitatea iniţierii unei activităţi care să conducă la o soluţionare politică, care va necesita coordonare internaţională”, potrivit Palatului Elysee. Parisul precizează că cei doi şefi de stat ”au convenit să menţină o coordonare strânsă în această perspectivă”.

Ultima convorbire telefonică dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron datează din 22 decembrie după ce liderul francez a fosti diagnosticat cu COVID-19. Cei doi președinți au discutat atunci, tot din perspectiva OSCE, mai multe situații din zone cu potențial de conflict: Ucraina, Siria, Libia, Iran.

Preşedintele rus Vladimir Putin a evocat împreună cu cancelarul federal german Angela Merkel eventualitatea unei “producţii comune de vaccinuri” împotriva noului tip de coronavirus, a anunţat Kremlinul marţi, în condiţiile în care Moscova doreşte să-şi intensifice capacităţile în acest domeniu, informează AFP.

În timpul unei conversaţii telefonice, cei doi şefi de stat au abordat “problemele de cooperare din lupta împotriva pandemiei de coronavirus” şi “accentul a fost pus pe perspectivele unei posibile cooperări pentru producţie comună de vaccinuri”, potrivit unui comunicat al Kremlinului. “A fost convenit să fie continuate contactele asupra acestui subiect între Ministerele Sănătăţii şi alte structuri specializate ale celor două ţări”, se adaugă în comunicatul Kremlinului.

Potrivit aceleiaşi surse, Vladimir Putin şi Angela Merkel au discutat de asemenea despre reglementarea conflictului dintre forţele Kievului şi ale separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, conflict în mare parte îngheţat după acordurile de pace semnate în 2015, dar a cărui componentă politică se află într-un punct mort.

Denumit “Sputnik V” ca omagiu la adresa primului satelit lansat de Uniunea Sovietică în 1957, vaccinul rusesc împotriva noului tip de coronavirus a fost primit cu scepticism pe plan internaţional după anunţarea lui încă din august, considerată prematură, încă înainte de începerea testelor clinice în masă (faza 3) şi publicarea rezultatelor ştiinţifice, informează Agerpres.

De cealaltă parte, Uniunea Europeană a demarat la 27 decembrie o amplă campanie de vaccinare în toate statele sale membre după ce Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat vaccinul produs de companiile Pfizer (SUA) și BioNTech (Germania), iar vaccinul creat de compania americană Modernă este așteptat să primească miercuri aprobarea de urgență din partea EMA.

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la BioNTech/Pfizer si 160 de milioane de la Moderna.