Connect with us

U.E.

Petiția „România merită mai mult”, dezbătută în PE. Eurodeputatul Victor Negrescu: Problema discriminării românilor nu este doar a românilor, ci a întregii Europe

Published

on

La inițiativa eurodeputatului Victor Negrescu (foto) și a deputatului PSD Andrei Dolineaschi, Comisia pentru Petiții din Parlamentul European a dezbătut și declarat ca admisibilă petiția „România merită mai mult”, semnată de peste 20.000 de cetățeni români, în mod special din județul Botoșani. Petiția solicită o reacție fermă a autorităților europene împotriva actelor de discriminare la care sunt supuși românii și alți cetățeni europeni în statele membre.

negrescuÎn urma intervenției europarlamentarului Victor Negrescu – cel care a prezentat inițiativa în cadrul ședinței Comisiei pentru Petiții de la Bruxelles – Comisia Europeană a subliniat că va propune mecanisme comune de combatere a discriminării la care sunt supuși românii, iar președinta Comisiei pentru Petiții și-a cerut scuze pentru cele întâmplate cetățenilor români.

„Petiția «România merită mai mult» reprezintă o acțiune civică inițiată împreună cu domnul deputat din Parlamentul României Andrei Dolineaschi, prin care 20.000 de cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene trag un semnal de alarmă Statelor Membre cu privire la discriminarea etnică și la manifestările xenofobe care s-au accentuat la un nivel îngrijorător în spațiul Uniunii. Interesele electorale și politice au făcut ca discursul xenofob să fie practicat în foarte multe țări, de multe ori de oameni politici, și în același timp să fie tolerat. În consecință, au apărut și practici discriminatorii care afectează direct cetățeni europeni.

Atragem atenția la lecțiile istoriei care ne arată consecințele grave generate de discursul rasist și de lipsa de reacție a statelor împotriva xenofobiei […] Problema discriminării românilor nu este doar a românilor, ci a întregii Europe. În vreme de criză economică, în situații dificile, cel mai la îndemână este să dai vina pe ceilalți pentru ceea ce ți se întâmplă ție. Argumentul xenofob este cel mai la îndemână”, a explicat eurodeputatul Victor Negrescu demersul lor în plenul Comisiei de Petiții, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.

Discursul europarlamentarului Victor Negrescu și dezbaterea completă din Comisia pentru Petiții din Parlamentul European:

În textul petiției depuse de deputatul Andrei Dolineaschi și europarlamentarul Victor Negrescu au fost oferite exemple concrete de discriminare la care au fost supuși românii din mai multe țări europene, precum Marea Britanie, Franța, Germania sau Olanda.

Reamintind aceste exemple în fața participanților la dezbatere, eurodeputatul Victor Negrescu a completat: „Refuz să cred că acesta este un comportament normal și tolerabil în Uniunea Europeană! Spuneau colegii europarlamentari că unele dintre aceste situații nu mai sunt actuale, fiind multe fapte de anul trecut. Dar discriminarea nu ține de dată, nu ține de momentul în care s-a produs, ci de sentimentul și de felul în care acei oameni au fost tratați, deși nu trebuiau să fie tratați ca atare!

Sunt convins că cele întâmplate nu reflectă opinia unor țări, ci reflectă cazuri particulare la care trebuie să reacționăm. Pentru că din cazuri particulare pot exista uneori reacții în lanț. Nu cred că în interiorul Uniunii Europene mai există «CEILALȚI». Suntem toți cetățeni ai acestei Uniuni. Suntem toți «NOI», pentru că «NOI» suntem europeni.

Petiția «România merită mai mult» a strâns circa 20.000 de semnături, un număr foarte mare dacă ținem cont că toate au fost strânse dintr-un singur județ din România, un județ relativ mic – județul Botoșani. Aici, foarte mulți români, foarte multe familii au rude peste hotare care au trăit această experiență a discriminării.

Inclusiv eu personal și familia mea am primit uneori un tratament diferit, nedrept, în perioada de aproape 9 ani trăiți în străinătate, doar pentru că ne-am născut în România”.

Citiți și: EXCLUSIV INTERVIU Europarlamentarul PSD Victor Negrescu duce la Bruxelles zecile de mii de semnături strânse de la români în Campania “Romania cere Schengen”

Eurodeputații prezenți la dezbatere au susținut demersul europarlamentarului Victor Negrescu și al deputatului Andrei Dolineaschi, subliniind nevoia ca cetățenii români și europeni să nu se mai simtă niciodată discriminați.

Printre eurodeputații care au luat cuvântul a fost și președinta Comisiei de Petiții, Cecilia Wikstrom, care și-a cerut scuze pentru discriminarea la care sunt supuși românii: „În numele Comisiei pentru Petiții regretăm, sincer, această situație. Nu ar trebui să se întâmple așa ceva în Uniunea Europeană! În mod normal, nici nu trebuia să discutăm despre așa ceva. Sper că simțiți faptul că noi, Comisia de Petiții, sprijinim orice persoană care ar avea de suferit din cauza discriminării”.

Prin textul petiției,  semnatarii solicită următoarele:

  1. O rezoluție din partea Parlamentului European pentru condamnarea oricăror forme de discriminare împotriva românilor și a altor naționalități. Este nevoie de o poziție fermă a Parlamentului European, de delimitare de astfel de manifestări.
  1. Adresarea de către Parlamentul European a unei solicitări către Comisia Europeană pentru anchetarea discriminărilor publice la care au fost supuși românii.
  1. Identificarea unor mecanisme la nivelul Comisiei Europene sau al Parlamentului European pentru controlul și chiar sancționarea statelor membre care încurajează sau tolerează acte de discriminare împotriva românilor sau a altor co-naționali europeni.

Victor Negrescu este membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European și în delegația parlamentară UE – Grupul Țărilor din Africa, Caraibe și Pacific. Europarlamentarul face parte și din Comisia Juridică și cea de Afaceri Constituționale a PE, precum și din delegația pentru relațiile cu Canada. Acesta a fost ales, în septembrie 2014, în board-ul EU40, rețeaua eurodeputaților sub 40 de ani din Parlamentul European. Totodată, Victor Negrescu coordonează activitatea grupului S&D40, format din europarlamentarii social-democrați sub 40 de ani din actuala legislatură. Eurodeputatul este și președintele PES Activists Romania, organizație ce reunește peste 8000 de membri și coordonează campania ”România cere Schengen”. În acest an, Victor Negrescu a lansat alături de mai mulți tineri și intelectuali de stânga un nou proiect – Fundația Stânga Democratică.

 

.

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană îi apără dreptul Ursulei von der Leyen de a emite opinii politice în nume propriu ca membru PPE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană recunoaște „greșeala regretabilă” că instituția și Ursula von der Leyen, în calitate de președinte, apar într-un clip electoral de susținere a partidului HDZ aflat la conducere în Croația, însă apără dreptul șefei de la Bruxelles de a emite opinii politice în nume propriu, în calitate de membru al familiei politice de centru-dreapta a Popularilor Europeni, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Într-un scurtmetraj electoral, filmat vinerea trecută la sediul Comisiei Europene din clădirea Berlaymont de la Bruxelles, von der Leyen a fost identificată ca președinte al Comisiei Europene și a fost filmată stând în fața unui steag european în timp ce rostea sloganul “Sigurna Hrvatska” (“O Croaţie sigură”) al partidului HDZ, câștigătorul alegerilor parlamentare din Croația, ceea ce a stârnit anumite controverse legate de independența politică a șefei Executivului European.

Von der Leyen este membru al Uniunii Democrat-Creștine (CDU), de centru-dreapta, din Germania și aparține familiei Partidului Popular European (PPE), precum formațiunea croată HDZ, iar apariția sa în respectivul videoclip de susținere a unui anumit partid politic ar trebui interpretată strict ca o manifestare de sprijin a unui membru PPE față de o formațiune din aceeași familie politică, a precizat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Preşedinta este membră a PPE. În această calitate ea poate exprima opinii politice”, a încercat să clarifice purtătorul de cuvânt Eric Mamer în timpul unui briefing de presă. „Ceea ce este clar, este că preşedinta crede că este un lucru bun pentru democraţia europeană ca membrii Colegiului să poată avea o viaţă politică activă”, a adăugat el. Cu toate acestea, criticii au acuzat-o de încălcarea codului de conduită pentru membrii Comisiei Europene, care implică abținerea acestora „de la a face declarații sau de la intervenții publice în numele oricărui partid politic sau organizație a partenerilor sociali din care fac parte”, relatează POLITICO.

Luni, cu peste 90 la sută din voturi numărate, HDZ obținuse 66 din cele 151 de locuri din parlamentul Croației, iar informațiile sugerează că va încerca formarea unui nou guvern de coaliție cu grupuri de dreapta mai mici.

Citiți și Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Președintele Comisiei, Ursula Von der Leyen, a declarat, în context, că ceea ce s-a întâmplat este „regretabil”, neefind clar în clipul electoral că a vorbit în nume propriu.

De altfel, purtătorul de cuvânt-șef al Comisiei, Eric Mamer, s-a confruntat cu un val de întrebări legate de clip, pe care a dorit să le lămurească.

„Președintele a înregistrat un scurt mesaj audio pentru utilizare într-un videoclip în care apărea o serie de politicieni PPE. Acest lucru a fost menit să fie o contribuție personală, dar din păcate, nu a fost clar în versiunea finală a videoclipului când a fost prezentat”, declară acesta într-un mesaj pe Twitter.

 

Având în vedere că pe fundalul clipului apare clădirea Comisiei, impresia, a recunoscut Mamer, a fost că ar fi putut vorbi în calitate oficială deși „nu a fost cazul”. De altfel, oficialul a încercat să sublinieze transparența acțiunilor președintelui von der Leyen, precizând că aceasta a fost de acord să participe la filmarea videoclipului pe fondul unei cereri din partea cabinetului guvernului croat, vineri dimineață.

„A înregistrat un videoclip foarte scurt, care a durat câteva secunde, ca parte a campaniei electorale din Croația, împreună cu o mulțime de alte materiale video pe care le-a înregistrat vineri în studiourile de aici.”

Potrivit lui Mamer, clipul a fost apoi trimis contactelor Comisiei din Croația, dar versiunea finală difuzată în 24 de ore de la înregistrarea clipului nu ar fi trebuit să fie utilizată cu fundalul Berlaymont, acest lucru fiind realizat în faza de post-producție din Zagreb.

von der Leyen a acceptat că s-a făcut o greșeală în acest sens și că, în viitor, orice este de natură politică trebuie făcut în conformitate cu codul de conduită al Comisiei. Mai mult, aceasta a transmis că vor fi făcute eforturi pentru ca astfel de „erori neintenționate” să nu se mai repete.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European se reunește de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă miercuri în plenul Parlamentului European, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, pentru a prezenta prioritățile președinției germane. Ea se adresa eurodeputaților, iar discursul său va fi urmat de intervenții ale președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și ale liderilor grupurilor politice, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE. După ce liderii UE vor ajunge la un acord privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul vor putea începe. Parlamentul trebuie să își dea acordul prin vot cu majoritate absolută înainte de intrarea în vigoare a bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Ulterior dezbaterii cu Angela Merkel, eurodeputații vor discuta cu vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre rezultatele videoconferinței liderilor UE din 19 iunie și despre agenda summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.

Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice

Eurodeputații vor dezbate revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes, și vor discuta modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății. 

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică, precizează Parlamentul, subliniind că o rezoluție va fi supusă la vot vineri.

Bugetul multianual: va deveni respectarea statului de drept o condiție pentru accesarea fondurilor europene?

Apoi, Parlamentul European va chestiona Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statul de drept, în cadrul următorului CFM.

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Eurodeputații vor vota controversata reformă a sectorului de transport rutier. România și alte state nu susțin această reformă

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.

Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, către Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

Continue Reading

U.E.

Serbia și Kosovo reiau dialogul printr-un summitul virtual cu președintele Emmanuel Macron, cancelarul Angela Merkel și Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, urmat de o întrevedere la Bruxelles

Published

on

©Aleksandar Vucic/ Facebook

Serbia și Kosovo vor reluat vineri dialogul printr-un summit organizat în format de videoconferință, urmat de o întrevedere între președintele sârb Alexandar Vucic și prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti, care va avea loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres.

Vineri, Aleksandar Vucic şi Avdullah Hoti – în contextul în care preşedintele kosovar Hashim Thaçi a fost acuzat de crime de război de un procuror special internațional de la Haga – vor participa la summitul realizat în format de videoconferință, la care vor participa președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și reprezentantul special al Uniunii pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak.

Președinția franceză, care a subliniat că summitul are loc la inițiativa lui Macron, a informat că obiectivul este ”relansarea dialogului” spre ”a permite UE să faciliteze soluționarea diferendelor”.

Diferendul care opune Belgradul fostei sale provincii sudice este unul dintre conflictele teritoriale cele mai spinoase din Europa.

Serbia refuză să recunoască independenţa autoproclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990, în care NATO a avut un rol determinant.

După acest summit, președintele sârb și premierul kosovar se vor deplasa duminică la Bruxelles, pentru prima lor întrevedere din noiembrie 2018, în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană.

”Nu este întâmplător că vom continua dialogul duminică, după reuniunea de vineri. Sunt evenimente complementare”, a subliniat Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă.

”Această reuniune va relansa discuţiile şi munca pentru un acord global şi juridic constrângător privind normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, referitor la toate dosarele în suspensie”, a explicat acesta.

Inteția de a relua discuțiile apar în contextul în care președintele Kosovo, Hashim Thaci, a fost acuzat de un procuror special internațional de la Haga de crime de război în timpul conflictului cu Serbia , însă acesta a respins orice acuzație.

Thaci și alți demnitari kosovari ”sunt responsabili penal pentru aproape 100 de crime”, tortură și dispariții forțate, a spus procurorul.

Anunţul procurorilor a determinat amânarea unui alt summit Serbia-Kosovo, prevăzut să aibă loc pe 27 iunie la Casa Albă, care dorea să joace rolul de mediator.

Un prim summit a avut loc la Berlin în aprilie 2019, după ce Serbia şi Kosovo au acceptat, sub egida Franţei şi a Germaniei, să reia discuţiile, la 20 de ani după conflictul armat. O nouă întâlnire era prevăzută să se desfăşoare după câteva luni la Paris, însă între timp dialogul a intrat din nou în impas

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending