Un grup de 39 de europarlamentari din cele patru colțuri ale Uniunii Europene au transmis, la 27 martie, o scrisoare către liderii instituțiilor de la Bruxelles pentru a le solicita atenția sporită și pentru a propune acțiuni concentrate în fața instrumentalizării actualei crize de către țările cu ambiții geopolitice contradictorii, precum China și Rusia, care atacă unitatea și solidaritatea europeană prin intermediul propagandei, precum și pentru ajutorarea statelor membre cele mai afectate de criza de coronavirus, potrivit documentului pus la dispoziție de surse europene pentru caleaeuropeana.ro.

„Ne preocupăm serios de dezinformarea și eforturile de propagandă care vin în special din China și Rusia. Cei mai mulți dintre noi observăm clar că există un efort de a submina UE și de a semăna neîncredere în rândul populației locale și al vecinilor europeni față de UE, valorile și instituțiile sale democratice. Constatările recente ale grupului de lucru East StratCom au indicat acest lucru și ar trebui să continuăm să ne bazăm pe expertiza lor de lungă durată pentru demontarea miturilor propagandistice și a strategiilor de dezinformare”, precizează eurodeputații. „Având în vedere pandemia de COVID 19, ne temem că încercările actuale sunt un risc serios pentru unitatea și stabilitatea noastră pe termen lung și ne vor împiedica să depășim criza, consecințele acesteia și să ne confruntăm împreună cu provocările viitoare”, adaugă aceștia. 

Eurodeputații subliniază că ingerințele Chinei și Rusiei în UE „au fost alimentate de răspunsurile naționaliste inițiale ale țărilor europene, precum și de lipsa unei comunicări transparente cu privire la eforturile instituțiilor UE”. 

În acest sens, aceștia le amintesc liderilor de la Bruxelles că „este timpul să atenuăm această instrumentalizare geopolitică a crizei”. Astfel, cei 39 de politicieni din diferite state membre fac un apel către instituțiile UE și statele membre ale UE să acționeze pe trei dimensiuni și anume, dimensiunea umanitară europeană, dimensiunea europeană a transparenței și dimensiunea geopolitică.

În ceea ce privește dimensiunea umanitară europeană, eurodeputații solicită sporirea forturilor pentru o asistență mai eficientă pentru toate statele noastre membre, în special pentru cele mai afectate sever precum Italia, Spania, unele regiuni din Franța, precum și pentru vecinii și țările partenere.

Mai exact, ei propun măsuri care ar trebui să depășească instrumentele financiare și ar trebui să includă asistență tangibilă și vizibilă, cum ar fi importurile de echipamente și personal calificat, care găzduiesc pacienți bolnavi.

„Desfășurarea masivă de asistență financiară, economică și medicală este chiar necesară”, punctează membrii Parlamentului European.

Mai departe, în ceea ce privește dimensiunea europeană a transparenței, eurodeputații cer instituțiilor UE să elaboreze o strategie pentru transparență și comunicare prin care să se evidențieze asistența de la nivel european, pentru a contracara informațiile incorecte și pentru a semnala cetățenilor UE că „solidaritatea dintre ei este în desfășurare, este posibilă și fezabilă”.

Acest lucru este, de asemenea, necesar pentru a motiva și mobiliza cetățenii și societatea civilă pentru a se alătura luptei împotriva COVID19 care trebuie privit ca „un proiect european comun”, subliniază europarlamentarii.

Aceștia consideră că este nevoie de „o imagine de ansamblu cuprinzătoare, actualizată regulat, a asistenței per ansamblu, pe care UE și statele membre o asigură pentru combaterea COVID 19, care să fie promovată în rândul cetățenilor”.

În cele din urmă, în ceea ce privește dimensiunea geopolitică europeană, semnatarii scrisorii propun să se stabilească o strategie pentru a identifica și face față realităților geopolitice în perioadele de criză și, astfel, să se identifice și să se diminueze încercările guvernelor străine de a exploata criza COVID-19 în detrimentul UE.

Potrivit unui document elaborat în urmă cu două săptămâni de Serviciul European de Acțiune Externă, reiese că Rusia duce o campanie de dezinformare împotriva Occidentului, pentru a agrava impactul noului tip de coronavirus, a genera panică şi a semăna neîncredere. Apelând la promovarea de „fake news online în engleză, spaniolă, italiană, germană și franceză, campania rusă folosește rapoarte contradictorii, confuze și rău intenționate pentru a îngreuna activitatea de comunicare a Uniunii Europene privind reacția sa la pandemie.

Pe acest fundal, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat marți, 31 martie, denunțând campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă „fără să facă poze”. De asemenea, liderul francez a subliniat că poate ajutorul dat Italiei de Franța și Germania, care au donat mai multe măști și echipamente medicale decât China, nu este „suficient, dar este deja un început”. Astfel, Macron a îndemnat la ignorarea informațiilor tendențioase care vin din partea „concurenților internaționali”. 

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.