Cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, confirmând perioada dificilă prin care trece acest sector care se confruntă cu dobânzi foarte mici şi cu tensiunile comerciale, informează Agerpres.

Ultimele anunţuri în acest sens au fost făcute vineri de grupul bancar francez Société Générale şi cel german Commerzbank.

Iată o recapitulare a măsurilor de restructurate anunţate în ultimele luni de băncile europene.

Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale de retail din Franţa, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi a trecerii la operaţiunile de digital banking.

Până în 2020, Société Générale, care este prezentă şi pe piaţa din România, are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.

Cele 530 de posturi suplimentare ce vor fi eliminate în reţeaua din Franţa, conform unui document prezentat vineri sindicatelor, vin să se adauge altor 1.600 de locuri de muncă eliminate la nivel mondial, dintre care 750 în Franţa, în principal în cazul operaţiunilor de investment banking, anunţate în luna aprilie.

În cazul Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulţi ani, a doua mare bancă germană a anunţat vineri eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţi. În paralel însă, Commerzbank intenţionează să înfiinţeze 2.000 de noi locuri de muncă. În 2016 banca germană a anunţat un plan de eliminare a 9.600 de locuri de muncă până în 2020, plan care a fost deja finalizat.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă. Însă această tranzacţie este destinată finanţării tranziţiei grupului spre operaţiunile digitale şi reorientare spre piaţa din Germania şi spre micile întreprinderi.

Gigantul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a anunţat la începutul lunii iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi. Deutsche Bank, care nu şi-a revenit încă după criza financiară din 2008, intenţionează să se concentreze pe Europa şi Germania în ceea ce priveşte operaţiunile de retail şi cele dedicate companiilor.

Grupul bancar britanic HSBC a anunţat la începutul lunii august demisia surprinzătoare a directorului general John Flint, la mai puţin de două luni de la numirea sa în funcţie, şi eliminare a 4.000 de posturi.

O altă bancă britanică, Barclays, a anunţat şi ea la începutul lunii august că a eliminat 3.000 de posturi în al doilea trimestru al acestui an şi că vrea să îşi extindă reducerile de costuri.

BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, a confirmat la finele lunii august că intenţionează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligaţiuni din Franţa, adică o reducere cuprinsă între 446 şi 546 de posturi până în 2021.

În Spania, grupul Santander a anunţat în luna iunie renunţarea la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi.

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, va avea trei zile pline la New York săptămâna viitoare, când va reveni în oraşul său natal pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, potrivit Agerpres.

Potrivit unui înalt funcţionar al administraţiei, preşedintele va avea o serie de întâlniri individuale cu lideri mondiali, pe lângă participarea planificată la un summit al libertăţii religioase luni, discursul său principal marţi la ONU şi o conferinţă de presă miercuri.

Preşedintele american nu va participa la summitul privind clima organizat de ONU luni. În acea zi el se va întâlni premierul Imran Khan din Pakistan; preşedintele Andrzej Duda al Poloniei; prim-ministrul Jacinda Ardern din Noua Zeelandă; premierul Lee Hsien Loong din Singapore; preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi; şi preşedintele Moon Jae-in din Coreea de Sud.

Marţi, bilateralele sale vor fi cu premierul britanic, Boris Johnson; premierul indian Narendra Modi; secretarul general al ONU, Antonio Guterres; şi preşedintele irakian, Barham Salih. De asemenea, va participa la o recepţie diplomatică.

Miercuri, Trump va participa la o sesiune despre Venezuela împreună cu alţi lideri din emisfera occidentală înainte de a se întâlni cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, şi cu preşedintele El Salvador, Nayib Bukele.

Reamintim că fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe John Bolton s-a deplasat în Ucraina la sfârşitul lui august pentru a da asigurări privind susţinerea SUA în relaţia cu Rusia.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Citiți și: Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU