Connect with us

GENERAL

Pew Research Center: 63% dintre europeni spun că libertatea religioasă este foarte importantă. Care este media globală

Published

on

În ciuda faptului că mulți cercetători au constat un declin la nivel global în ceea ce privește drepturile democratice în ultimii ani, populația globală îmbrățișează valorile democratice, incluzând printre acestea și libertatea de exprimare.

În urma unui studiu realizat de Pew Research Center a reieșit că marea majoritate a națiunilor chestionate, 38 la număr, precizează că este important într-o anumită măsură să trăiești într-un stat în care există presă liberă, acces liber la informație și libertatea cuvântului. 50% din rândul populației din cadrul celor 38 de state consideră că aceste tipuri de libertăți sunt foarte importante.

pew1

Cifrele privind Europa arată că 65% dintre europeni consideră că libertatea de exprimare este importantă, 61% își manifestă sprijinul pentru libertatea presei și 58% susțin ideea ca oamenii să utilizeze internetul ca formă de liberă exprimare.

Cu toate acestea, gradul în care libertatea de exprimare este respectat variază de-a lungul regiunilor și națiunilor. SUA se disting prin opoziția lor vehementă față de cenzura impusă. Acestora li se alătură state din America Latină și Europa, în special Argentina, Germania, Spania sau Chile. Marea majoritae din Asia, Africa și Orientul Mijlociu tind să adopte aceată poziție față de cenzuză, dar cu o intensitate mai scăzută. Locuitorii Indoneziei, Burkinei Faso sau ai Vietnamului se află la coada clasamentului când vine vorba de importanța pe care o are acest drept.

Libertatea religioasă, egalitatea de gen și alegerile

În vreme ce libertatea de exprimare se bucură de un grad de popularitate la nivel global, alte drepturi democratice se bucură de o notorietate și mai mare. În statele vestice și cele estice, de la nord la sud, marea majoritate dorește libertatea de a-și alege confesiunea, egalitate de gen, alegeri cinstite și competitive. Cu toate acestea, tăria cu care libertățile individuale sunt apărate variază, de asemenea. Americanii sunt printre cei mai dedicați suporteri ai acestor tipuri de libertăți. În același timp, europenii doresc mai mult să existe o egalitate de gen și alegeri competitive, decât o libertate de alegere a confesiunii. Libertatea pentru a-ți alege propriul cult este foarte populară în Africa sub sahariană. De-a lungul regiunilor, cei care afirmă că religia este foarte importantă sunt suținători mai înfocați ai libertății de a-ți alege religia.

pew2

Astfel, în Europa înregistrăm o medie de 63% în ceea ce privește libertatea de a-ți alege religia, cu 11 procente mai jos decât media globală. Procentul cel mai ridicat se regăsește în rândul percepției privind egalitatea de gen (86%), Europa fiind devansată în acest clasament doar de SUA (91%).

Cu toate că marea parte a valorilor democratice sunt apreciate în rândul populației la nivel global, oamenii din zone geografice diferite tind să aibă propriile modalități de conceptualizare a drepturilor individuale și parametrii distincți pentru libertatea de exprimare. Aceștia tind să susțină librtatea cuvântului, dar, în același timp, doresc și îngrădirea anumitor discursuri. În vreme ce 80% din media globală a celor chestionați cred că oamenilor ar trebui să li se permită să critice liber guvernarea din interiorul propriilor state, doar 35% dintre aceștia cred că ar trebui ca populației să i se permită să facă declarații publice care să ofenseze grupurile minoritare sau pe cele de altă religie.

În general, populația globală se opune cu vehemență cenzurării canalelor media de către conducere, cu excepția în care este vorba despre securitatea națională. Este o opinie generanlă aceea conform căreia mass media ar trebui să li se permită să publice informații despre proteste de amploare din interiorul granițelor. 78% din fiecare țară cestionată sunt de acestă părere. Vietnamul este singura țară în care mai puțin de jumătate ( 42%) susțin această idee. Cei mai mulți ( 59%) cred că grupurile media ar trebui să aibă libertatea de a publica informații ce vizează destabilizarea economică. Orientul Mijlociu este excepția de la regulă, unde 44% din fiecare stat aflat în zonă spun că presei ar trebui să i se permită acest lucru, în vreme ce 51% cred că Guvernul ar trebui să interzică publicarea informațiilor de asemenea factură.

La nivel global, 40% cred că mass media ar trebui să publice informații legate de aspecte sensilile ce au legătură cu securitatea națională, în vreme ce 52% cred că este admis a Guvernul să nu dea publicității informații de acest fel. Statele latino-americane și europene tind să considere că presa ar trebui să informeze publicul despre problemele legate de securitatea națională, în timp ce statele Orientului Mijlociu, cele asiatice și africane sunt mai curând împotriva ideii.

Ce state sprijină libertatea de exprimare

pew3

În ceea ce privește libertatea cuvântului, americanii sunt cei mai mari susținători ai acestui tip de drept. Mai multe state europene și latino-americane sunt adepte într-o oarecare măsură. Senegal, Iordania, Pakistan, Ucraina, Burkina Faso ș vietnam se află la finalul clasamentului.

În cadrul multor state, internetul a creat un nou spațiu unde au loc dezbateri privind aspectele politice și sociale. În ciuda faptului că accesul necenzurat la internet a primit ultima intrare în chestionar, marea majoritate din 32 de state dintre cele 38 precizează că este important să locuiești într-o țară unde oamenii să poată folosi internetul fără ca Guvernul să cenzureze accesul.

Sprijinul pentru acest tip de drept prezintă cote ridicate în Argentina, SUA, Germania și Spania unde 7/10 oameni din aceste 4 state consideră acest drept important. Cele mai scăzute valori sunt în Burkina Faso și Indonezia.

Internetul tinde să devină important pentru generația tânără, dar și pentru cei care îl folosesc, chiar dacă ocazional. Există o relație de interdependenă între numărul celor care afirmă că folosesc înternetul și numărul celor ca spun că accesul necenzurat la internet este foarte important. Acest lucru sugerează că dorința de a exista libertate în spațiul virtual este posibil să crească.

Teodora R. Ion

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

GENERAL

Liderul ALDE Guy Verhofstadt, la mitingul Alianței 2020 USR-PLUS: Vom crea o nouă mișcare în Europa care va fi surpriza acestor alegeri, fără de care va fi imposibil să se realizeze o majoritate în Parlamentul European

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Liderul ALDE Guy Verhofstadt, a anunțat la București că dorește să creeze alături de Alianța 2020 USR-PLUS ”o nouă mișcare, în Europa”, formată din ”liberali, democrați, progresiști, reformiști, centriști, împreună cu partidul <<En Marche!>> al președintelui Emmanuel Macron fără de care va fi imposibil să faci majoritatea în Parlament (n.r. European)”.

Prezent la mitingul care încheie campania Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile europene ce vor avea loc duminică, 26 mai, înaltul demnitar european a vorbit despre noutatea pe care o are acest scrutin electoral la nivel european, precizând că ”pentru prima dată, două partide clasice, socialiști, pe de o parte, și conservatori, pe de altă parte, nu vor mai avea majoritatea în intituțiile europene. Acest lucru înseamnă că există oportunitatea de a construi ceva nou. Asta este ce vom face împreună. Noi și voi, de la USR-PLUS. Vom crea o nouă mișcare în Europa și, în loc de naționaliști și populiști, va fi acest nou grup pro-european, centrist și reformist care va fi surpriza acestor alegeri”, a punctat Verhofstadt.

©Guy Verhofstadt/ Facebook

Acesta și-a exprimat dorința în fața celor prezenți la mitingul organizat în Parcul Izvon ca ”Alianța 2020 USR-PLUS să trimită maximum de europarlamentari în acel grup”.

”Va fi un grup care nu va fi doar o alternativă la naționaliști și populiști, ci va fi un grup cu un scop principal: Europa nu este doar o piață, o monedă unică. Europa este în primul rând o comunitate a valorilor comune, a principiilor precum statul de drept, lupta împotriva corupției. O Europă care este diferită de actualul guvern din România, de domnul Orban (n.r. premierul ungar Viktor Orban). O Europă care va apăra democrația și statul de drept peste tot”, a explicat liderul ALDE.

Guy Verhofstadt a conchis discursul său spunând că ”cel mai bun viitor pentru România este în interiorul unei Uniuni Europene puternice. Europa este singurul nostru viitorul împreună”.

Grupul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) va fi dizolvat după scrutinul europarlamentar, urmând să fie înlocuit de o altă alianţă politică, a declarat liderul formaţiunii politice, Guy Verhofstadt, citat de site-ul Politico.eu. Din noul grup europarlamentar ar urma să facă parte politicieni din grupul „Renaşterea europeană” propus de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Prezența liderului ALDE la mitingul Alianței 2020 USR-PLUS a fost anunțată de președintele Uniunea Salvați România (USR), Dan Barna, încă din data de 5 mai, prevestind zorii unei noi alianțe împreună cu Verhofstadt.

Tot la acea dată, USR anunța prin intermediul unui comunicat, că a decis la nivel de Comitet Politic ca viitorii europarlamentari ai partidului să participe, după alegerile europarlamentare din 26 mai, la negocierile privind formarea unui nou grup în Parlamentul European, alături de En Marche (Franța), Ciudadanos (Spania), NEOS (Austria) și reprezentanți din ALDE Europa.

Și partenerul său politic din Alianța 2020 USR-PLUS, liderul Dacian Cioloș, informa la 10 mai, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că a avut o întrevedere cu preşedintele francez Emmanuel Macron, prezent la Sibiu pentru a participa la summitul informal al Consiliului European, în care a discutat despre formarea unui nou grup politic în viitorul Parlament European.

Citiți și:
Liderul PLUS, Dacian Cioloș: Am avut discuții cu En Marche și Ciudadanos pentru constituirea unui nou grup politic în Parlamentul European

La 8 mai, Alianța 2020 USR-PLUS a lansat, tot la Sibiu, ”Manifestul pentru Europa viitorului”, cu patru priorități, prin care Dacian Cioloș și Dan Barna propun o singură Uniune de la est la vest, fără două viteze de integrare, o Europă dedicată tuturor cetățenilor săi, cărora să le asigure protecția și un continent al inovării, competitiv la nivel global.

Potrivit proiecțiilor publicate de Financial Times (disponibile pentru 22 mai), Partidul Popular European (PPE) va obține 172 de locuri în Parlamentul European, în vreme ce Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) va câștiga 147 de locuri în noua legislatură europeană, ALDE fiind cotat cu 97 de locuri.
Având în vedere noua configurație, pentru prima dată primele două grupuri politice din PE, S&D, respectiv PPE, nu vor putea crea o majoritate fără un al treilea partener politic.

La nivel național, PPE pierde un loc, câștigând 12 posturi de europarlamentar, în vreme ce S&D ar obține 8 locuri, cu 5 mai puține față de actualul PE.

ALDE european este cotat cu 6 mandate, cu trei mai multe decât a obținut în urma alegerilor europene din 2014.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans, primul oficial de rang înalt al UE care votează la alegerile europene, mesaj pentru tineri: Dacă nu vă lăsați părinții să vă aleagă hainele, de ce să îi lăsați să vă aleagă viitorul?

Published

on

© Frans Timmermans/Twitter

Frans Timmermans este primul oficial de rang înalt de la Bruxelles care votează în alegerile pentru Parlamentul European chiar la el acasă, în orașul natal Heerlen, din Olanda.

Olanda și Marea Britanie sunt primele state membre ale Uniunii Europene care au deschis astăzi secțiile de votare pentru cetățenii care vor să participe la conturarea viitorului Europei în următorii cinci ani.


Timmermans, Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul cap-de-listă al Partidului Socialiștilor Europeni (PES) la șefia Executivului european, a transmis un mesaj tinerilor europeni de a participa la vot chiar ieri seară, de la Varșovia:

,,Dacă nu vă lăsați părinții să vă aleagă hainele, de ce să îi lăsați să vă aleagă viitorul?”, a scris oficialul european pe pagina sa de Twitter. ,,Cea mai importantă alegere pe care trebuie să o faceți în perioada alegerilor europene este să vă duceți să votați”, a adăugat acesta.

Frans Timmermans și-a petrecut ultimele ore de campanie pentru alegerile europene în Polonia, la Varșovia, alături de Robert Biedroń, liderul noului partid Wiosna (Primăvară, tr.), o formațiune politică de stânga și pro-europeană, lansată în aprilie ca alternativă la cele două mari fiare ale politicii poloneze, Partidul conservator de la guvernare, Lege și Justiție (PiS) și Platforma Civică de centru-dreapta (PO).

Biedroń s-a prezentat ca o față proaspătă în politică, necondiționată prin asociere cu PiS sau PO – un fel de Emmanuel Macron polonez, comparație pe care chiar social-democratul de la Varșovia o încurajează.

Timmermans se luptă pentru orice vot posibil după ce s-a prefigurat că Partidul Popular European (PPE) are șanse scăzute să înregistreze o majoritate covârșitoare în urma alegerilor din aceste zile, ceea ce dă speranțe socialiștilor că pot forța o victorie împotriva rivalilor lor pentru prima dată în ultimele decenii. 

Potrivit ultimelor estimări ale Parlamentului European, Deși PPE este prevăzut să câștige 171 de locuri față de 144 pentru socialiști, rezultatul real ar putea fi mult mai restrâns dacă Viktor Orban își va retrage definitiv spriinul pentru populari în condițiile în care partidul său, Fidesz, ar fi exclus din formațiunea creștin-democraților de la nivel european. 

În aceste condiții,  Frans Timmermans, candidatul socialist la președinția Comisiei Europene, speră că Wiosna va putea ajuta blocul său să câștige în Parlamentul European, însă liderul formațiunii poloneze nu este încă decis dacă să se alăture Partidului Socialiștilor Europeni, preferând să aștepte rezultatele alegerilor. În orice caz, potrivit relatărilor POLITICO, Robert Biedroń îl sprijină pe Timmermans, spunând că acesta se identifică perfect cu partidul pe care îl conduce: ,,Timmermans este Wiosna. Vorbește limba Primăverii (trimitere la formațiunea sa), are aceleași valori și un program similar”, a declarat acesta pentru publicația amintită.

Primele urne s-au deschis astăzi, 23 mai, asemenea tradiției, în Marea Britanie, care de obicei organizează scrutine electorale joia, însă ele vor marca și un paradox: alegerile europene din acest an vor debuta pe teritoriul primului stat membru din istoria UE ai cărui cetățeni au votat, în majoritate, pentru ieșirea din Uniunii, o retragere care a fost programată inițial să aibă loc înainte de aceste alegeri percepute drept cruciale.

Urmăriți și LIVE UPDATE Astăzi încep alegerile europarlamentare: Britanicii și olandezii merg primii la urne. Marea Britanie deschide scrutinul european la care nu se aștepta să mai participe

Din cele 28 de state membre ale UE, două vor organiza alegerile pe data de 23 mai, două în 24 mai, trei țări în data de 25 mai, majoritatea scrutinelor desfășurându-se duminică, 26 mai, în 22 de țări membre ale Uniunii.

Astfel, alături de Marea Britanie, Olanda va desfășura alegerile pentru Parlamentul European tot pe 25 mai. Singura țară ce va organiza scrutinul european pe parcursul a două zile este Cehia, în perioada 24-25 mai. Pe 25 mai vor avea loc alegeri în Letonia și în Slovacia.

Majoritatea alegerilor europene vor avea loc pe 25 mai, inclusiv în marile țări europene – Germania, Franța, Italia sau Spania. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis.

Continue Reading

GENERAL

Partidul Brexit, condus de Nigel Farage, continuă să fie pe prima poziție în intențiile de vot pentru alegerile europarlamentare din 23 mai

Published

on

©Nigel Farage/Twitter

Partidul Brexit, condus de Nigel Farage, îşi menţine avansul faţă de cele două formaţiuni politice tradiţionale britanice – Partidul Conservator şi Partidul Laburist – în intenţiile de vot ale electoratului britanic, înainte cu mai puţin de o săptămână de alegerile europarlamentare din Regatul Unit, relevă un sondaj de opinie realizat de institutul Opinium, pentru cotidianul The Observer, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Noul partid al lui Farage este creditat cu 34% din voturi în perspectiva alegerilor europene din 23 mai la care Regatul Unit ia parte întrucât nu a reuşit să părăsească Uniunea Europeană conform calendarului stabilit iniţial, respectiv până la finalul lunii martie.

Pe poziţia secundă se plasează laburiştii, cu 20% din intenţiile de vot, cu un punct procentual mai puţin faţă de acum o săptămână, ei fiind urmaţi de liberal-democraţi (pro-UE), cu 15% din intenţiile de vot, cu trei puncte procentuale mai multe decât în sondajul similar din urmă cu o săptămână.

Partidul Conservator, al premierului în exerciţiu Theresa May, este creditat cu numai 12% din intenţiile de vot (cu un punct procentual mai mult decât săptămâna trecută), ceea ce îl plasează pe poziţia a patra.

Sondajul mai indică faptul că în cazul alegerilor legislative naţionale, Partidul Laburist ar obţine 29% din voturi, Partidul Brexit 24% din voturi şi Partidul Conservator doar 22% din voturi.

Citiți și: Sprijinul pentru Conservatori și Laburiști, pentru alegerile europarlamentare din 23 mai, în scădere drastică. Partidul Brexit al lui Nigel Farage conduce detașat între preferințele britanicilor

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending