China va crește tarifele impuse pentru produse americane în valoare de 60 de miliarde dolari, decizia urmând să intre în vigoare la 1 iunie, la miezul nopții, a anunțat Comisia pentru Tarife Vamale a Consiliului de Stat al Chinei, citată de CNN. Decizia de la Beijing vine la câteva zile după ce, la 10 mai, Donald Trump a decis ca SUA să își majoreze tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

Într-un comunicat de presă, Ministerul chinez de Finanţe a precizat că, începând cu data de 1 iunie 2019, vor fi impuse tarife vamale variind între 5% şi 25% pentru un număr de 5.140 de produse americane.

Anterior aceste decizii, Donald Trump a publicat o serie de mesaje de Twitter în care a avertizat Beijing-ul să nu reacţioneze la ultimele tarife vamale impuse de SUA, subliniind că escaladarea războiului comercial între Beijing şi Washington “nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile”.

”Spun deschis președintelui Xi și prieteni din China că China va fi lovită foarte rău dacă nu faceți o înțelegere, deoarece companiile vor fi forțate să părăsească China pentru alte țări. Prea scump să cumpere în China. Ați avut o înțelegere grozavă, aproape încheiată, și v-ați retras!”, a scris președintele SUA pe Twitter, în condițiile în care anterior deciziei de la Beijing s-a speculat pe seama unei întâlniri bilaterale între Donald Trump şi omologul său chinez Xi Jinping, în marja summitului G20 programat pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.

I say openly to President Xi & all of my many friends in China that China will be hurt very badly if you don’t make a deal because companies will be forced to leave China for other countries. Too expensive to buy in China. You had a great deal, almost completed, & you backed out!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) May 13, 2019

Războiul comercial dintre SUA şi China, primele două economii ale lumii, s-a agravat vineri după ce Trump a impus taxe vamale suplimentare de 25% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, scrie Agerpres.

SUA cer o reducere a uriaşului lor deficit comercial faţă de China, care s-a ridicat la 378 miliarde de dolari în 2018, modificări structurale, precum încetarea transferurilor forţate de tehnologie, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi renunţarea la subvenţionarea companiilor de stat chineze.

Decizia SUA a urmat după ce negociatorii chinezi şi americani s-au reunit joi şi vineri la Washington, dar întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Statele Unite a acuzat China că a dat înapoi în privinţa mai multor puncte negociate în ultimele luni în cadrul discuţiilor vizând un acord comercial între cele mai mari două puteri economice ale lumii.

Premierul chinez Li Keqiang se întâlnește vineri în Croația cu liderii Europei Centrale și de Est pentru a discuta teme economice, sub privirile îngrijorate ale Bruxelles-ului care a obținut săptămâna aceasta în urma summitului UE-China, desfășurat la Bruxelles pe 9 aprilie, o promisiune din partea Beijingului pentru o mai mare deschidere, anunță AFP, citat de Agerpres.

Oraşul Dubrovnik, ”perla Adriaticii”, găzduieşte cel de al 8-lea summit ”16+1”, o platformă pentru investiţiile Beijingului în 11 ţări din Europa Centrală şi de Est.

Însă această platformă este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

Șeful guvernului chinez descrie summitul în termeni entuziaști într-un articol publicat în principalele publicații din Croația înaitea reuniunii. ”Atunci când aducem laolaltă 17 ţări de toate culorile, obţinem ceva mai mult decât un curcubeu. Dacă construim un pod între Asia şi Europa vom pune la punct o cooperare frumoasă în viitor”, susţine Li Keqiang.

Europa de Est este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând ”un nou drum al mătăsii”. Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Unele state europene, precum Franța și Germania, sunt îngrijorate de proiectul unui nou drum al mătăsii, mai ales după ce Italia a devenit primul membru a G7 care se alătură acestei inițiative.

De altfel, o îngrijorare privind practicile Chinei a fost exprimată și de comisarul european pentru Buget, Gunther Oettinger, care a avertizat la 8 aprilie că Beijingul profită din plin de blocajul provocat de Brexit.

”Europa este paralizată”, a declarat politicianul conservator german în cotidianul Welt. UE este ocupată de peste doi ani cu problema ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar. ”Aceasta costă timp şi eforturi, nervi şi bani”, a afirmat Oettinger.

”Cel mai mare câștigător este China. Chinezii își pot avansa strategia peste tot în lume fără a fi perturbați, profitând de oportunitățile pe care Europa le ratează pentru că este atât de preocupată de sine”, a completat înaltul oficial european.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est ai căror reprezentanţi se întâlnesc vineri cu Li Keqiang. Însă până acum bilanţul este unul mixt, anumite proiecte sunt în curs de construcţie însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Summitul ”16+1” vine la doar trei zile după ce premierul Li Keqiang s-a întâlnit la 9 aprilie cu oficialii europeni, întrevedere în urma căreia cele două părți și-au asumat angajamentul de a a consolida dimensiunea relațiilor comerciale și de investiții a parteneriatului lor strategic cuprinzător în baza unei cooperări strânse reciproc avantajoase, cu garantarea respectării normelor internaționale.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018 China a fost cel mai mare exportator în UE şi totodată a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă participă, joi şi vineri, la Summitul şefilor de guvern ai formatului cooperării ”16+1” / Europa Centrală şi de Est – R. P. Chineză, care se desfăşoară la Dubrovnik, Croaţia. Din delegaţia oficială a României fac parte viceprim-ministrul Viorel Ştefan, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi şeful Cancelariei prim-ministrului, Costin Mihalache.

Importanți lideri europeni sprijină implicarea Uniunii Europene și a membrilor săi în inițiativa Chinei privind ”noul drum al mătăsii”, însă o astfel de implicare necesită o ”agendă comună”, informează marți DPA, citat de Agerpres.

După întâlnirea de la Palatul Elysee dintre președintele Chinei Xi Jinping și președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderul francez a declarat că implicarea în proiectul comun de infrastructură al Chinei și Europei, precum și cu alte zone din Asia, va avea nevoie de ”o agendă comună” care să includă angajamente privind climatul, sănătatea și politicile educaționale, dar și o ”agendă de stabilitate financiară pentru toate țările terțe implicate în această inițiativă”.

L’Europe, unie, souhaite un partenariat approfondi avec la Chine, fondé sur la réciprocité, et s’engage pour un multilatéralisme juste et efficace. pic.twitter.com/XqoC8BcHf4

— Jean-Claude Juncker (@JunckerEU) March 26, 2019

Noul ,,Drum al Mătăsii” implică o serie de finanțări chineze pentru proiecte majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale.

”Aş dori ca investiţiile să nu fie exclusiv chineze, ci şi să aducă beneficiu europenilor, beneficiu ţărilor de tranzit”, a declarat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel care la 9 aprilie va fi una dintre gazdele summitului UE-China.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Wie können wir den Multilateralismus weiterentwickeln? Diese Frage bespricht Kanzlerin Merkel heute mit dem französischen Präsidenten @EmmanuelMacron, Chinas Präsident Xi Jinping und EU-Kommissionspräsident Jean-Claude Juncker in Paris. Mehr zu den Ergebnissen auch auf IG-TV. — How can we develop multilateralism? Chancellor Merkel discusses this issue today with the French President Macron, China’s President Xi Jinping and Jean-Claude Juncker, President of the @europeancommission, in Paris. #EU #europe #Europa #strongertogether

O postare distribuită de Angela Merkel (@bundeskanzlerin) pe Mar 26, 2019 at 6:52 PDT

”Noi, ca europeni, dorim să jucăm un rol activ (n.r. în această inițiativă)”, a declarat Merkel după întrevedere, informează Reuters.

”Franţa şi alte ţări din lume sunt binevenite în construcţia acestei iniţiative”, a spus Xi după discuţiile cvadrilaterale la care a participat şi Angela Merkel, potrivit căreia, chiar dacă mai sunt îngrijorări în ceea ce priveşte reciprocitatea, iniţiativa a permis ”o foarte, foarte bună reflecţie asupra modului în care noi depindem unul de celălalt”.

.@JunckerEU: « La Chine et l’Europe doivent et peuvent faire de grandes choses ensemble. Nous sommes des partenaires stratégiques et oui des rivaux – c’est un compliment. »
🇪🇺🇨🇳 pic.twitter.com/0bwkHE9vxS

— Natasha Bertaud (@NatashaBertaud) March 26, 2019

Miza reuniunii de marţi, desfășurată înainte de viitorul summit UE-China, programat pentru 9 aprilie, ce va avea loc la Bruxelles, a fost una cu caracter ambivalent pentru continetul european: de a se poziţiona în faţa Chinei ca un interlocutor credibil în încercarea de a o convinge să-şi canalizeze ambiţiile economice şi diplomatice spre regulile multilateralismului, iar, pe de altă parte, să încerce să unifice o Europă divizată în faţa apetitului Beijingului, pe care Comisia Europeană îl califică drept ”un rival sistemic”.

De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a oferit asigurări marți că termenul ”rival sistemic” atribuit Chinei este un compliment. ”Da, este adevărat: suntem parteneri strategici, suntem competitori interesaţi în performanţa celuilalt şi suntem rivali. Am aflat că în unele cercuri chineze expresia potrivit căreia noi am fi rivalii Chinei nu este plăcută. Este un compliment”, a spus Juncker.

Intenția Europei de a avea o poziție comună cu privire la China a devenit din în ce în mai dificil de pus în practică după ce sâmbătă Italia, membru al G7, a devenit primul stat occidental important care susține inițiativa Beijingului pentru un nou ”Drum al Mătăsii”.

Apropierea dintre cele două state a alarmat aliații europeni ai Italiei, aceștia considerând că este o eroare strategică ce îi va conferi Chinei și mai multă influență strategică și geopolitică.

O dovadă că Uniunea Europeană dorește să înăsprească condițiile privind accesul întreprinderilor chineze stă în faptul că Bruxelles-ul este pe cale să introducă un sistem de monitorizare a investițiilor străine, în special a celor care au un impact asupra infrastructurii și tehnologiei strategice. De asemenea, Uniunea Europeană a cerut liderilor statelor membre să sprijine planul de a limita accesul la licitațiile publice.