Connect with us

INTERNAȚIONAL

Pew Research Center: Franța și Germania, aliații europeni cu cea mai puternică scădere a sprijinului față de NATO. 60% dintre europeni au încredere că vor fi apărați de SUA în cazul unui atac dinspre Rusia

Published

on

© NATO/ Flickr

Alianța Nord-Atlantică este privită într-o imagine pozitivă de către cetățenii din statele membre ale NATO, care sunt încrezători că armata Statelor Unite va veni în sprijinul țării lor în cazul unui atac din partea Rusiei, relevă datele unui studiu Pew Research Center realizat în vara anului 2019 și publicat duminică. Cu toate acestea, tendințele unei imagini favorabile vis-a-vis de Alianță sunt oscilante, reflectând o creștere a sprijinului în țări din Est și o diminuare substanțială a încrederii în Occident, îndeosebi în Germania și în Franța.

Potrivit acestui sondaj de opinie realizat în rândul a 21.000 de persoane din 19 ţări – 16 state membre NATO, plus Suedia, Rusia și Ucraina – , o medie de 53% dintre cetățenii din 16 state membre ale Alianței au o imagine pozitivă față de NATO, iar 27% nu, în pofida disputelor și tensiunilor dintre liderii statelor membre. Sondajul, efectuat în perioada mai – iunie 2019, a fost realizat înaintea summitului aniversar al NATO de la Londra, la împlinirea a 70 de ani de la înființarea Alianței, eveniment precedat de afirmațiile surprinzătoare ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală” a NATO.

Polonia, țara cu cea mai pozitivă percepție privind NATO. Sprijinul pentru Alianța Nord-Atlantică, în scădere în Franța și în Germania

Sondajul reflectă o percepție pozitivă record privind NATO în Polonia (82%), la polul opus situându-se Turcia (21%), în timp ce Statele Unite (52%) și Germania (57%) se află în media amintită. Un sprijin consistent pentru NATO este înregistrat și în Țările de Jos (72%), Canada (66%) și Regatul Unit (65%) Singurul stat unde imaginea pozitivă față de NATO se află la o cotă mai mică decât în Turcia este Rusia, unde doar 16% percep Alianța în mod favorabil.

Pe de altă parte, tendințele analizate de Pew Research pe parcursul perioadei 2007-2019 observă o evoluție o oscilantă. În ultimii 12 ani, sprijinul față de NATO a crescut cu 18% în Lituania (de la 59 la 77%) și cu 10% în Polonia (de la 72% la 82%).

În SUA, percepția favorabilă privind NATO era la 52% în 2019, în timp în anul 2007 se situa la 53%. Ca poziționare prin filtru ideologic, 61% dintre cetățenii americani cu afinități politice democrate percep NATO în sens pozitiv, în timp ce doar 45% dintre cetățenii cu orientare politică republicană au o imagine favorabilă privind Alianța Nord Atlantică.

Cele mai negative tendințe sunt înregistrate în Germania și în Franța. Percepția pozitivă privind NATO a scăzut cu 22% în Franța (de la 71% în 2007 la 49% în 2019) și cu 16% în Germania (de la 73% în 2007 la 57% în 2019).

În schimb, percepțiile înregistrate în 2019 sunt rezultatul unor înclinații oscilante în ultimii doisprezece ani. De pildă, sprijinul față de NATO în Franța se situa la 64% în 2015, la 49% în 2016, la 60% în 2017 și, în cele din urmă, la 49% în 2019.

În cazul Germaniei, sprijinul cu privire la NATO a crescut comparativ cu anul 2015, când era la 55%, însă s-a diminuat de la 67% în 2017 la 57% în 2019.

60% dintre cetăţenii ţărilor membre NATO cred că vor fi apărați de armata SUA

Potrivit acestui sondaj de opinie al Pew Research Center, 60% dintre cetăţenii ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice cred că Statele Unite vor apăra militar o ţară a NATO în cazul unei incursiuni ruse. Doar 29%, în medie, consideră că Statele Unite nu vor veni în ajutor, iar restul nu se pronunţă.

Cea mai mare încredere în acest sens este înregistrată în Italia (75%), Regatul Unit (73%), Spania (72%). Paradoxal, 63% dintre germani și 57% dintre francezi sunt de părere că Statele Unite vor apăra militar țările lor în cazul unui atac din partea Rusiei.

În schimb, proporţia cetăţenilor siguri că Statele Unite vor veni în ajutorul lor a scăzut astfel cu 8 puncte procentuale între 2015 şi 2019 în Franţa, cu 5 puncte în Germania, cu 3 puncte în Canada şi cu 16 puncte în Ungaria. Proporția a crescut cu 7 puncte în Regatul Unit şi în Italia, şi cu 6 puncte în Turcia.

Totodată, în aproape toate țările examinate, cea mai mare parte a cetățenilor susțin mai degrabă legături strânse cu Statele Unite decât cu Rusia, cu excepția Bulgariei și a Slovaciei.

Cetățenii din Regatul Unit (83%), Țările de Jos (82%) și Spania (73%) au cea mai profundă percepție favorabilă privind relațiile apropiate cu SUA, și nu cu Rusia. De asemenea, 60% dintre francezi și 39% dintre germani susțin relațiile strânse cu Statele Unite, față de 18% dintre francezi și 25% care susțin relații apropiate cu Federația Rusă.

În schimb, în majoritatea țărilor NATO din Europa există o percepție ridicată că statele lor ar trebui să aibă relații apropiate atât cu SUA, cât și cu Rusia, îndeosebi în Ungaria, Polonia și Slovacia.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE în urma progreselor pe agenda de reforme

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară (AMF) de la UE în urma progreselor înregistrate pe agenda de reforme, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Acesta este cea de-a doua și ultima tranșă de bani din cadrul programului actual de AMF pentru Republica Moldova, după prima tranșă de 30 de milioane EUR aprobată în octombrie 2019. Pachetul de asistență este compus din 10 milioane de euro în subvenții și 20 de milioane de euro în împrumuturi pe termen lung cu dobândă scăzută. Programul este conceput pentru a ajuta Moldova cu acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în lumina pandemiei de coronavirus și a implementării, în același timp, a unei agende de reformă complexă.

Plata urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, astfel cum este stabilit în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniul guvernanței sectorului financiar, guvernanței sectorului public, luptei împotriva corupției și spălării banilor, al energiei și al mediului de afaceri și implementarea zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA).

Deconturile efectuate în cadrul AMF sunt condiționate de un progres bun în raport cu programele FMI. Moldova a finalizat cu succes a șasea și ultima revizuire a programului FMI de trei ani care include Mecanismul  extins de creditare și Mecanismul de finanțare externă, din martie 2020.

Plățile în cadrul AMF sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor condiționalități politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că au fost înregistrate progrese suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește o serie de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de UE către autoritățile moldovene în februarie, legate, printre altele, de probleme de justiție, anticorupție, mass-media și societate civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat de asemenea să continue reforma justiției, în special prin realizarea de modificări constituționale pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile pe tot parcursul ciclului de viață al programelor AMF.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending