Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a prezidat vineri, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a Sesiuni a Adunării Generale ONU, reuniunea informală, în format videoconferinţă, a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) din statele membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniune au mai participat miniștrii afacerilor externe din Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Moldova, Federația Rusă și Republica Turcia și adjuncți ai miniștrilor de externe din Grecia, Georgia, Albania, Bulgaria, Serbia și Ucraina. Invitat special al reuniunii a fost Comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Dezbaterile din cadrul Consiliului Ministerial informal s-au concentrat asupra modalităților în care OCEMN poate răspunde eficient și coordonat pe dimensiunea regională de cooperare în vederea gestionării implicațiilor socio-economice ale crizei generate de pandemia de COVID-19. Reuniunea a reprezentat, deopotrivă, și un moment de bilanț de etapă al principalelor activități și inițiative ale Preşedinţiei-în-Exerciţiu a României la OCEMN pe parcursul primului semestru al anului curent.

În intervenția sa, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul activ al României pentru stimularea cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre, consecvent unei agende substanțiale pe dimensiunea economică a cooperării, precum și ca modalitate de promovare a stabilității și prosperității în această regiune de interes strategic pentru România.

Șeful diplomației române a evidențiat că, în baza acestui angajament constructiv şi ca expresie a responsabilității sale la nivel regional, România a decis prelungirea, cu titlu excepțional, a mandatului naţional de Președinție-în-Exercițiu și pentru semestrul al II-lea al anului 2020, ca urmare a obținerii de către România a acordului tuturor statelor membre asupra unei soluții-pachet de natură să asigure continuitatea președințiilor-în-exercițiu ulterioare. Demersurile susținute întreprinse de România pentru identificarea unei formule consensuale de asigurare a continuității mandatelor viitoare de conducere ale Organizației, începând cu 1 ianuarie 2021, au condus, astfel, la deblocarea impasului instituțional prin agrearea următoarelor Președinții, asumate succesiv de Albania, Georgia și R. Moldova.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut, totodată, valoarea adăugată a cooperării economice interguvernamentale la nivel regional, în sprijinul eforturilor naționale de redresare socio-economică în urma crizei pandemice. Șeful diplomației române a subliniat că provocările actuale reprezintă un test al solidarității și, implicit, al capacității statelor membre OCEMN de cooperare și coordonare pe palier regional, cu scopul realizării unui răspuns eficient la această criză.

Ministrul Aurescu a evidențiat asistența macrofinanciară oferită de UE în sprijinul statelor partenere din cadrul Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, cu obiectivul combaterii pandemiei și redresării socio-economice, inițiativă ce reflectă atât solidaritatea UE față de statele partenere, cât și importanța acordată de Uniune dezvoltării sustenabile a regiunii Mării Negre per ansamblu. De asemenea, a menționat și sprijinul – financiar și ca asistență medicală – semnificativ pe care România l-a oferit, pe linie bilaterală, unor state membre OCEMN, precum Republica Moldova.

Pe dimensiunea cooperării la nivelul OCEMN, ministrul Bogdan Aurescu, a indicat importanța necesității formulării unor priorități de acțiune inovatoare în cadrul OCEMN și a eficientizării coordonării între statele membre în vederea gestionării consecințelor socio-economice ale pandemiei la nivel regional, prin încurajarea schimbului de bune practici sau prin lansarea unor formate mai flexibile de cooperare în cadrul OCEMN.

Ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat sprijinul continuu al României pentru dezvoltarea pragmatică și flexibilă a interacțiunii OCEMN – UE, care contribuie la consolidarea dimensiunii comune de acțiune în regiune vizând implementarea de proiecte concrete în domenii sectoriale, prin valorificarea oportunităților oferite de politicile, inițiativele și instrumentele financiare alocate de UE pentru dezvoltarea sustenabilă la Marea Neagră. A accentuat relevanța pentru regiune a impulsionării cooperării pragmatice inițiate în cadrul Agendei Maritime Comune la Marea Neagră și a Agendei Strategice de Cercetare şi Inovare la Marea Neagră, documente adoptate la București, în mai 2019, pe perioada Președinției române a Consiliului UE.

În concordanță cu priorităţile de agendă ale Preşedinţiei-în-Exercițiu române în ce privește obiectivul de impulsionare a interacţiunii OCEMN-UE, la reuniunea informală a Consiliului Ministerial a participat şi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, care a prezentat activităţile Comisiei Europene în planul cooperării concrete cu OCEMN.

Discursul complet al ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în limba engleză se regăsește aici.

România este stat fondator al OCEMN și a preluat mandatul de Președinție-în-Exercițiu la data de 1 ianuarie 2020, pentru a șasea oară de la instituționalizarea Organizației, în anul 1992. Mandatul a fost prelungit, în condiții excepționale, până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuității președințiilor-în-exercițiu ale organizației.

Sub motto-ul ,,Bridging Shores Enhancing Cohesion”, Președinția-în-Exercițiu a României a acționat în cursul anului 2020 în vederea impulsionării cooperării orientate spre rezultate tangibile pentru regiune, mai ales în contextul confruntării acesteia cu provocările fără precedent legate de pandemia de COVID-19.

Astfel, România s-a implicat activ, în colaborare cu Secretariatul Organizației și cu statele membre, pentru stimularea încrederii reciproce și încurajarea unui dialog autentic și constructiv, creșterea profilului și relevanței Organizației, dezvoltarea unei cooperări flexibile și pragmatice între OCEMN și UE, acordând o atenție deosebită domeniilor cheie pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii: transporturi și conectivitate; protecția mediului înconjurător; schimbări climatice și energie verde; competitivitate.

Procesul de Cooperare la Marea Neagră a fost lansat prin semnarea Declarației de la Istanbul, la 25 iunie 1992, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea economică și socială a statelor membre, cu scopul realizării unui grad superior de integrare în economia europeană și mondială, prin intensificarea cooperării multilaterale și folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică și complementaritatea economiilor naționale.

La 5 iunie 1998, statele participante au semnat Carta OCEMN, marcând transformarea inițiativei politice într-o Organizație internațională cu caracter regional. În prezent, OCEMN cuprinde 12 state membre, respectiv Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.

Barack şi Michelle Obama sunt cele mai admirate personalităţi din lume, conform unei anchete realizate de institutul de sondare a opiniei publice YouGov publicat vineri, informează DPA și Agerpres.

Conform YouGov, este pentru prima dată când fostul preşedinte american ajunge pe prima poziţie în topul celor mai admiraţi bărbaţi din lume de când a fost lansată iniţiativa, în 2014, detronându-l pe fondatorul Microsoft, miliardarul Bill Gates, care ocupă acum cea de-a doua poziţie în topul celor mai admiraţi bărbaţi.

Michelle Obama se află în fața actriței Angelina Jolie și a Reginei Elisabeta aII-a, pe lista celor mai admirate femei din 2020.

© YouGov