Connect with us

U.E.

Piața auto europeană, în declin. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie 2020

Published

on

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA) au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Digi24.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 1.13 milioane de autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 1.22 milioane în ianuarie 2018.

Potrivit ACEA, declinul pieței, auto europene a fost determinat de schimbările legislative majore anunțate de unele state din Uniunea Europeană, condițiile economice globale, dar și incertitudinea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Cele patru mari pieţe din UE au înregistrat scăderi în ianuarie, astfel: minus 13.4% în Franţa, minus 7.6% în Spania, minus 7.3% în Germania şi minus 5.9% în Italia, arată datele ACEA.

În luna ianuarie, piața auto din România a înregistrat o scădere de 10.5%, cu un număr de 12.489 de autoturisme înregistrate, comparativ cu 13.952 de vehicute, câte au fost înregistrate în perioada similară a anului 2019.

Vânzările de autoturisme noi în Europa au urcat cu 1.2% în 2019, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din Lituania, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat un avans de 43.2% în ritm anual, urmată de piaţa din România, care a raportat o expansiune de 23.4%.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Published

on

Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, autoritățile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier.

În acest context, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conține trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE  și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE și a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât și al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziția Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligația întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcție de situație), introducerea unei perioade de prohibiție de 4 zile pentru operațiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituționale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie a.c. și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștrii români ai transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

U.E.

Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

Published

on

Dezinformarea reprezintă o amenințare reală la adresa sănătății publice în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, a afirmat miercuri Pia Hansen, directorul general al DG pentru comunicare al Comisiei Europene, aceasta argumentând că o modalitate de combatere a știrilor false și a dezinformării este reprezentată de educarea și informarea publicului.

În cadrul conferinței ”Comunicarea Europei la răspunsul împotriva pandemiei”, directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, i-a adresat o întrebare directorului general al Direcției Generale pentru Comunicare din cadrul Comisiei Europene, referitoare la instrumentele Uniunii Europene folosite în războiul hibrid, dar și cum intenționează actualul executiv european să acționeaze prin expertiza sa împotriva dezinformării și să protejeze cetățenii.

Pia Hansen, Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene,  a explicat pentru CaleaEuropeană.ro pașii pe care executivul european i-a urmat, astfel încât să ia măsuri eficiente împotriva dezinformării și să atenueze amenințarea reală la adresa sănătății publice.

Mai jos regăsiți răspunsul integral al expertului în comunicare, Directorul General al DG Communication din Comisia Europeană: 

”Desigur, există mai mulți actori la nivel instituțional în Uniunea Europeană implicați în combaterea dezinformării. Aveți dreptate. Dezinformarea s-a intensificat foarte rapid de la începutul crizei și a continuat să se răspândească. Într-adevăr, s-a jucat foarte mult cu temerile oamenilor și, în contextul crizei coronavirusului, dezinformarea a prezentat chiar o amenințare reală la adresa sănătății publice. Nu este o noutate că cei care au propagat aceste informații au profitat de situație pentru a ”avansa” uneori agendele politice.

În ceea ce privește acțiunile pe care le-am luat, cu siguranță am demontat în această criză  multe mituri, multe dezinformări, deoarece există și informații greșite și dezinformare, ambele reprezintă o încercare malignă deliberată de a manipula opinia și informațiile. Noi am menționat totul cu privire la aspectele de sănătate ale bolii, boala în sine, tratamentele sau vaccinurile. Când vine vorba de lipsa de răspuns a UE sau de lipsa de solidaritate percepută, am luat atitudine.

Președintele nostru, Ursula von der Leyen, a fost foarte conștient de acest lucru dintr-un moment timpuriu și ne-a rugat să avem inserat în acest site web ceea ce face Europa pentru a combate criza coronavirusului. De asemenea, ea ne-a rugat să avem o secție dedicată dezinformării. Aceasta este o parte a strategiei noastre. O modalitate să prezentăm poveștile și faptele foarte accesibil.

De asemenea, atunci când vine vorba de criză, dar într-un cadru mai larg, noi încercăm să informăm și să educăm publicul despre această dezinformare în sine, despre modul în care funcționează ca fenomen și, într-adevăr, despre pericolul pe care îl prezintă în acest caz atât pentru sănătatea publică, cât și pentru democrație. Acest lucru reprezintă o adevărată preocupare pentru Comisie.

De asemenea vicepreședintele Executivului Vera Jurova, alături de președintele Comisiei și alți membri ai colegiului și-au exprimat îngrijorarea privind dezinformarea. Deci, comunicarea foarte activă și constantă, despre modul în care identificăm efectiv dezinformarea este, de asemenea, parte din răspuns.

Este necesară o abordare complexă. De asemenea, colaborăm cu platforme, precum Facebook, Twitter, YouTube și, începând cu această lună, Tick Tock care au dezvoltat standarde pentru a menține mediul informațional online curat de dezinformarea dăunătoare. De asemenea, trebuie să finanțăm cercetătorii și organizațiile societății civile care studiază fenomenul dezinformării și caută să găsească soluții.

V-ați referit la EEAS și este adevărat că a jucat un rol esențial în combaterea dezinformării ca amenințare pentru politica externă. În prezent s-a extins, incluzând mai multe echipe care se concentrează pe diferite regiuni din afara UE , de unde ar putea să apară aceste dezinformări. Pe 10 iunie am publicat un document despre cum intenționăm să intensificăm acțiunile noastre în lupta de combatere a dezinfomării și să învățăm lecțiile din criza coronavirusului când vine vorba de dezinformare.

Dar, în cele din urmă, este vorba și de construirea încrederii în instituțiile europene care comunică puternic. Totul pornește de la noi și cum explicăm de fapt lucrurile pe care le știm prietenilor și familiilor noastre și cum ne gândim să împărtășim postările pe rețelele de socializare.

Acestor lucruri trebuie să le acordăm foarte multă atenție. Așadar, să verificăm sursele și să cugetăm înainte de posta ceva pe paginile de socializare, ar trebuie să devină un reflex îmbrățișat de către fiecare dintre noi.”


Institutul de Studii Europene de la ”Université libre” din Bruxelles și Rețeaua Jean Monnet OpenEUDebate a organizat ieri, 8 iulie, dezbaterea cu Pia Ahrenkilde Hansen, directorul Direcției Generale de Comunicare din cadrul Comisiei Europene. 

Pia Ahrenkilde Hansen se află la intersecția dintre comunicare și politicile UE. Ea este directorul general al Direcției Generale Comunicare (COMM) din martie 2019 și supraveghează comunicarea privind răspunsul Comisiei Europene la criza coronavirusului.

La dezbatere a participat și directorul redacției Calea Europeană, Dan Cărbunaru, membru în board-ul editorial al platformei OpenEUDebate Network.

OpenEUDebate este o rețea de instituții academice Jean Monnet: Universitatea Autonomă din Madrid, Spania; Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, România; Institutul de studii europene ‘Université libre din Bruxelles, Belgia; Universitatea Vrije, Belgia și Agenda Pública, Spania.

OpenEUDebate este o comunitate accesibilă și incluzivă, unde problemele sunt dezbătute critic, cu o gamă largă de opinii. Aceasta  „traduce” cunoștințele experților (despre conținut și proceduri) în informații relevante pentru dezbaterea publică.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending