Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Piața unică: Comisia Europeană a propus un nou regulament menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice și să elimine lacunele în materie de reglementare, fiind un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot miercuri, prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera, informează Comisia Europeană printr-un comunicat

Propunerea legislativă a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață.

„Europa este o superputere în domeniul schimburilor comerciale și al investițiilor. În 2019, stocul de investiții străine directe a depășit 7 mii de miliarde EUR. Deschiderea pieței unice este cel mai mare atu al nostru, însă deschiderea trebuie să fie însoțită de echitate. De peste 60 de ani, avem un sistem de control al ajutoarelor de stat pentru a împiedica apariția unei curse a subvențiilor între statele membre, iar astăzi adoptăm o propunere pentru a putea contracara și subvențiile străine care denaturează concurența. Este cu atât mai important să asigurăm condiții de concurență echitabile în aceste vremuri dificile, pentru a sprijini redresarea economiei UE”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenței.

„Fenomenul dăunător al avantajelor inechitabile acordate prin intermediul subvențiilor afectează de mult timp concurența internațională și de aceea am decis ca lupta împotriva unor astfel de practici neloiale să constituie o prioritate. Acestea denaturează piețele și oferă avantaje competitive pe baza sprijinului primit, și nu pe baza calității și a capacității de inovare a produselor în cauză. Propunerea prezentată astăzi vine în completarea eforturilor noastre internaționale în această privință. Regulamentul propus va asigura condiții de concurență echitabile în cadrul UE și va încuraja schimbări pozitive, menținând totodată deschiderea care este vitală pentru forța noastră economică”, a punctat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv responsabil de economia în serviciul cetățenilor și de comerț.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton a subliniat că piața unică este extrem de competitivă și de atractivă pentru investitorii străini și pentru întreprinderile străine, dar deschiderea către lume are efectele dorite numai dacă normele sunt respectate de toți cei care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice, investesc în Europa sau depun oferte pentru proiecte finanțate din fonduri publice.

„Astăzi eliminăm o lacună din cadrul nostru de reglementare pentru a ne asigura că toate întreprinderile concurează în condiții de egalitate și că nimeni nu poate să pună în pericol condițiile de concurență echitabile și competitivitatea Europei prin intermediul subvențiilor străine care denaturează concurența. Remedierea acestei lacune va consolida reziliența Europei”, a adăugat acesta.  

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE.

Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Propunerea prezentată miercuri este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

În temeiul regulamentului propus, Comisia va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două instrumente bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței. Mai precis:

  • un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 de milioane EUR, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 de milioane EUR;
  • un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 de milioane EUR;
  • un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către Comisie. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către Comisie.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, Comisia poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedbackului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE.

În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, Comisia va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, Comisia va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

Published

on

© European Union, 2025/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.

Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.

Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.

„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.

Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.

Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.

Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.

Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE

Published

on

© French Forces in Romania/ Facebook

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au început discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară pentru a îmbunătăți deplasarea trupelor, a echipamentelor și a mijloacelor militare în Uniunea Europeană și în afara acesteia.

Potrivit unui comunicat al executivului european, acest pachet va aborda blocajele existente în materie de infrastructură, obstacolele procedurale și lacunele de capacitate. Acesta face parte din eforturile mai ample de consolidare a pregătirii de apărare a UE, ca urmare a publicării Cărții albe comune pentru pregătirea europeană în domeniul apărării 2030.

”Mobilitatea militară este fundamentală pentru securitatea noastră. Este vorba despre capacitatea noastră de a trimite trupele acolo unde avem nevoie de ele, atunci când avem nevoie de ele. Acesta este motivul pentru care accelerăm discuțiile pentru a identifica toate obstacolele posibile pe care trebuie să le abordăm ca parte a unui pachet complet privind mobilitatea militară, la sfârșitul acestui an. O mai bună mobilitate militară în Europa va consolida cooperarea noastră cu NATO, asigurând în același timp că europenii sunt mai agili în a răspunde amenințărilor și crizelor și mai bine echipați pentru a proteja cetățenii de pe întregul continent”, a menționat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas. 

Se așteaptă ca pachetul să prezinte obiective strategice, să armonizeze procedurile naționale și să consolideze reziliența infrastructurii.

Aceste măsuri vor eficientiza mișcările militare în Europa, integrând în același timp nevoile militare în politicile mai ample ale UE, cum ar fi transporturile, energia și impozitarea.

În acest scop, Comisia va propune o comunicare comună, un regulament și modificări ale legislației UE existente.

Consultarea se va desfășura între jumătatea lunii iunie și sfârșitul lunii august 2025.

Această inițiativă va implica o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, Agenția Europeană de Apărare, PESCO, NATO, asociațiile industriale din sectoarele apărării, transporturilor și energiei, administratorii infrastructurii de transport, sectoarele financiare, societatea civilă, organizațiile de cercetare și grupurile de reflecție.

Procesul de consultare include un sondaj la nivelul UE (deschis până la sfârșitul lunii iulie), prezentarea de documente de cercetare și de poziție, precum și reuniuni bilaterale, toate acestea având ca scop conturarea pachetului privind mobilitatea militară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE consideră că nu are prerogativa de a decide interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron, dar lasă libertatea statelor membre să ia o astfel de măsură la nivel național

Published

on

© Calea Europeană

Comisia Europeană s-a opus miercuri interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres

„Am luat act de anunțul președintelui francez Emmanuel Macron. Dar dorim să fim clari, am spus acest lucru de multe ori: o interdicție a rețelelor de socializare la nivel european nu poate fi decisă de Comisia Europeană, întrucât aceasta este o prerogativă a statelor noastre membre”, a precizat un purtător de cuvânt comunitar, Thomas Regnier.

Emmanuel Macron a declarat marți că va încerca să interzică accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, pe care le-a acuzat că promovează violența, după ce în Franța un elev a înjunghiat mortal o aistenta școlară de la Colegiul Françoise Dolto din Nogent. 

Președintele francez a mai spus că va încerca să ajungă la un acord pentru o astfel de măsura între țările UE, care vinerea trecută au început discuțiile privind stabilirea unei vârste minime la nivel comunitar pentru accesul la rețelele de socializare, acces care de asemenea să fie supus controlului parental.

Această inițiativă, promovată de Franța, Spania și Grecia, propune în plus crearea unor mecanisme eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Danemarca, Slovenia, Slovacia, Cipru și Italia s-au alăturat inițiativei, susținută între timp de asemenea de Croația și Olanda.

Macron a avertizat că, dacă nu va obține în câteva luni suficient sprijin european pentru ca această inițiativă să se materializeze, va negocia interzicerea la nivel național a accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a reamintit că Regulamentul general privind protecția datelor permite țărilor UE să stabilească o vârstă din intervalul 13-16 ani ca vârstă minimă pentru deschiderea unui cont pe rețelele de socializare, prin urmare „statele membre pot folosi această opțiune”. Spania și Slovacia doresc să stabilească această vârstă minimă la 16 ani, în timp ce Franța, Danemarca și Grecia doresc ca ea să fie 15 ani. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL18 minutes ago

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL38 minutes ago

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

INTERNAȚIONAL55 minutes ago

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

G720 hours ago

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

ENERGIE20 hours ago

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

IRAN20 hours ago

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

U.E.21 hours ago

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ21 hours ago

China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană

INTERNAȚIONAL24 hours ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending