Președinta Republicii Moldova Maia Sandu efectuează marți o vizită la sediul NATO de la Bruxelles, unde se va adresa în premieră Consiliului Nord-Atlantic, organismul decizional aliat care reunește ambasadorii celor 32 de state membre ale Alianței.

Potrivit unui comunicat al NATO, Sandu va fi primit la sediul Alianței de către secretarul general Mark Rutte înainte de a participa la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic.

Este pentru prima dată când președinta Republicii Moldova se va adresa țărilor aliate. Vizita lui Sandu la NATO vine la o săptămână după ce Mark Rutte a afirmat că Republica Moldova este pe “radarul” Alianței și lasă la nivelul autorităților din România decizia apărării Moldovei de dronele rusești.

Rutte a spus că Republica Moldova este prezentă pe radarul NATO, iar el personal este într-un contact “intens” cu preşedinta Maia Sandu.

“Însă puteţi fi siguri că Moldova este foarte mult prezentă pe radarul nostru NATO. Respectăm ţara, respectăm conducerea, mai ales având în vedere ce s-a întâmplat în timpul recentelor alegeri şi referendumului pro-european, şi cât de multă influenţă externă a existat, totuşi guvernul reuşind să meargă înainte într-un mod calm şi măsurat, alături de populaţie”, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

În ceea ce privește relația dintre NATO și Republica Moldova, Alianța recunoaște neutralitatea constituțională a acestei țări. Cu toate acestea, Republica Moldova și-a făcut loc în agenda decizională a ultimelor două summit-uri NATO, cel de la Vilnius din 2023 și cel de la Washington din 2024.

În declarația finală a summitului de la Washington, liderii NATO au solicitat Rusiei să își retragă toate forțele din Republica Moldova, staționate acolo fără acordul țării, și salută eforturile Moldovei de a continua reformele democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană.

“Ne angajăm să sprijinim capacitățile lor de securitate și apărare și să le consolidăm capacitatea de a contracara amenințările hibride. De asemenea, ne consolidăm angajamentele cu interlocutorii existenți și potențial noi din afara zonei euro-atlantice, atunci când acest lucru ar putea consolida securitatea noastră reciprocă”, au decis liderii NATO, cu referire la țări precum Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova.

Anul trecut, la summitul aliat de la Vilnius a fost consemnată o susținere politică în premieră pentru Republica Moldova în declarația unui summit NATO, aliații asumându-și că sprijină ferm “integrarea țării în UE” și dreptul acesteia de a-și decide “propriul curs al politicii externe”.

Președintele ales al SUA Donald Trump a declarat că ar lua în considerare “în mod absolut” retragerea Statelor Unite din NATO dacă aliații europeni nu “își plătesc facturile”.

Într-un interviu difuzat duminică de NBC News, Trump, care se va întoarce la Casa Albă ca al 47-lea președinte al SUA pe 20 ianuarie, a subliniat schimbările în politicile interne și externe pe care intenționează să le pună în aplicare după ce va prelua funcția.

“NATO [națiunile europene] a profitat de noi [SUA] în ceea ce privește comerțul. Nu ne iau mașinile, nu ne iau produsele alimentare, nu ne iau nimic. Este o rușine. În plus, noi îi apărăm, așa că este o dublă lovitură”, a spus Trump, potrivit TVP.

“Am reușit să obțin sute de miliarde de dolari investiți în NATO doar printr-o atitudine dură. Am spus țărilor: Nu vă voi proteja dacă nu plătiți, iar acestea au început să plătească, ceea ce s-a ridicat la peste 600 de miliarde de dolari”, a continuat el.

Când a fost întrebat dacă va menține Statele Unite în alianță, Trump a spus: “Dacă ei [aliații] își plătesc facturile și dacă eu cred că ne tratează corect, răspunsul este: absolut, voi rămâne în NATO”.

Cu toate acestea, dacă aliații nu își plătesc datoriile, Trump a declarat că va lua “absolut” în considerare retragerea SUA din NATO.

Republicanul, în timpul mandatului său anterior de președinte, a presat în mod constant națiunile europene să își crească cheltuielile militare, cerându-le să aloce cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare, pentru a asigura o contribuție echitabilă la securitatea colectivă în cadrul NATO.

Dintre țările NATO, Polonia alocă cea mai mare parte din PIB pentru apărare, cu 4,12%.  Bugetul pentru 2025, anunțat de prim-ministrul polonez Donald Tusk în luna august, ridică această cifră la 4,7% – o sumă record menită să consolideze securitatea Poloniei în contextul amenințărilor de agresiune rusească.

România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De altfel, un număr record de 23 de țări NATO din 32 vor atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței în anul 2024, potrivit celor mai recente statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică în vara acestui an, cu România fiind situată la un buget estimat al apărării de 2,25% din PIB pentru anul 2024.

Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins cifra de 2% pentru prima dată.

În toată Europa și Canada, aliații NATO au sporit, în acest an, cheltuielile pentru apărare cu 18%, aceasta fiind cea mai mare creștere din ultimele decenii.

Polonia se află în fruntea clasamentului, cu 4,12 %, urmată de Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%). Croația, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat duminică că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește o “înțelegere” pentru a pune capăt războiului cu Rusia, după ce cei doi s-au întâlnit la Paris pentru a discuta despre viitorul conflictului, relatează France24.

Președintele francez Emmanuel Macron a găzduit sâmbătă, la Palatul Elysee, discuții tripartite cu Zelensky și Trump, în timp ce la Kiev cresc temerile cu privire la poziția viitoarei administrații americane.

Trump și-a bătut joc în mod deschis de asistența militară de miliarde de dolari trimisă Ucrainei și s-a lăudat că ar putea pune capăt conflictului în 24 de ore.

“Zelenski și Ucraina ar dori să încheie un acord și să oprească nebunia”, a scris Trump pe platforma sa socială Truth.

“Ar trebui să existe o încetare imediată a focului și ar trebui să înceapă negocierile. Prea multe vieți sunt irosite inutil, prea multe familii sunt distruse și, dacă se continuă, se poate transforma în ceva mult mai mare și mult mai rău”.

“Îl cunosc bine pe Vladimir. Este timpul ca el să acționeze, China poate ajuta. Lumea aşteaptă!“, a conchis Donald Trump.

La câteva ore după întâlnirea celor trei, administrația demisionară a președintelui american Joe Biden a anunțat un nou pachet de asistență militară în valoare de 988 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Pachetul include drone, muniție pentru lansatoarele de rachete de precizie HIMARS, precum și echipamente și piese de schimb pentru sisteme de artilerie, tancuri și vehicule blindate, a declarat Pentagonul.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron și liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, au purtat discuții sâmbătă la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, Macron convocând reuniunea trilaterală înaintea unui eveniment de seară pe care îl găzduia pentru a sărbători restaurarea catedralei la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu.

Zelenski a declarat că întâlnirea a fost “bună și productivă” și că cei trei lideri au convenit să continue să lucreze împreună.

“Președintele Trump este, ca întotdeauna, hotărât. Îi mulțumesc”, a scris Zelenski pe platforma de social media X. “Cu toții ne dorim ca acest război să se încheie cât mai curând posibil și într-un mod corect”, a adăugat el.

Discuția s-a axat pe poporul nostru și pe modalitățile de sprijinire a acestuia, pe situația generală și pe stabilirea unei păci echitabile.

“Cu toții ne dorim pacea. Dar este esențial pentru noi, și aceasta este poziția noastră, ca pacea să fie justă pentru noi toți și ca Rusia, Putin sau orice alt agresor să nu aibă posibilitatea de a se întoarce vreodată. Și acesta este cel mai important lucru – doar pace și garanții de securitate, garanții puternice de securitate pentru Ucraina”, a conchis președintele ucrainean.

De la realegerea lui Trump, Zelenski și-a exprimat optimismul cu privire la evoluția războiului din Ucraina în contextul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, declarând că “războiul se va încheia mai devreme” datorită politicilor pe care noua administrație americană intenționează să le implementeze.

Zelenski a demarat și o acțiune de diplomație personală și de angajare cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, făcând trimitere la fostul mare președinte republican Ronald Reagan, pe care Trump îl admiră și care a fost un lider marcant în susținerea eliberării Europei de Est de sub dominația comunistă impusă de la Moscova.

Liderul ucrainean a amintit de conceptul “pace prin forță” promovat de fostul și viitorul președinte al SUA. Confruntată cu o soartă incertă sub noua epocă Trump, Ucraina apelează la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.