Connect with us

U.E.

Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice și financiare: Comisia Europeană este pregătită să demareze procedura disciplinară împotriva Italiei dacă nu va da semne că își corectează datoria publică de 132% din PIB

Published

on

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, a declarat că executivul UE va continua pregătirile pentru o procedură disciplinară asupra datoriei crescânde a Italiei, dar rămâne pregătită să o evite dacă Roma va lua măsuri pentru a respecta regulile fiscale ale blocului, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

,,Avem nevoie de date noi, o cale clară care să demonstreze că Italia respectă regulile fiscale în 2019 și 2020 pentru a evita procedura disciplinară”, explică Pierre Moscovici.

Comisia Europeană a recomandat, în data de 5 iunie, demararea unei proceduri de deficit excesiv pentru Italia, după ce a ajuns la concluzia că aceasta nu respectă regulile bugetare ale Uniunii Europene din cauza majorării datoriei sale publice. În acest caz, statele membre UE au la dispoziţie 15 zile pentru a se pronunţa asupra analizei Executivului comunitar.

Moscovici a făcut aceste declarații după o întâlnire a miniștrilor de finanțe din zona euro, în care au fost discutate finanțele publice ale Italiei. Italia riscă o procedură disciplinară a UE care ar putea conduce la amenzi. De altfel, oficiali europeni au declarat, marți, că reprezentanţii statelor membre UE au căzut de acord că avansul datoriei publice a Italiei justifică demararea unei astfel de proceduri.

Decizia finală cu privire la demararea  procedurii va fi luată de miniştrii de finanţe din UE cel mai probabil la reuniunea lor din 8-9 iulie. Astfel, dacă va primi undă verde din partea statelor UE, Comisia va demara în mod oficial procedura disciplinară împreună cu recomandări pentru autorităţile de la Roma pentru a-şi corecta traiectoria bugetară. 

Comisia Europeană, care supervizează planurile bugetare pentru cele 28 de state membre, a anunţat că datoria publică a Italiei a depăşit 132% din Produsul Intern Brut în 2018, cu mult peste limita de 60% din PIB prevăzută în normele UE. În acest an, datoria publică a Italiei este prognozată să ajungă la 135% din PIB.

De asemenea, ministrul italian al Economiei, Giovanni Tria, a cerut Guvernului de la Roma o strategie clară pentru reducerea datoriei publice a ţării, de 2.300 miliarde de euro (2.600 miliarde de dolari), în scopul restabilirii încrederii cetățenilor, Comisiei și a partenerilor externă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu solicită Parlamentului European să dezbată ”cu prioritate” problemele UE: Mă refer la abordarea unor state membre noi care întârzie adoptarea monedei euro, deși Tratatul de Aderare le obligă

Published

on

Eurodeputatul Traian Băsescu a solicitat marți, în plenul Parlamentului European, ca europarlamentarii să dezbată ”cu prioritate” problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, enumerând migrația, lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Rusia sau viabilitatea înființării unei armate europene.

”Am abordat situația din Kashmir, atenționând în principal despre încălcarea drepturilor omului, despre violență stradală și despre riscul unei război nuclear între Pakistan și India, care își dispută teritorii. Apoi, am constatat faptul că, în această sesiune, temele principale au fost situația din Hong Kong, incendiile din pădurile amazoniene, situația din Burkina Faso, din Columbia și Kashmir, însă nicio dezbatere nu a fost legată de problemele interne ale Uniunii Europene”, a scris Băsescu, pe pagina sa de Facebook, referitor la discursul pe care l-a susținut în plen.

Problemele enumerate de fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe în Parlamentul European au fost: Securitatea și inviolabilitatea frontierelor Uniunii Europene; Migrația ilegală; Riscuri de atacuri teroriste pe teritoriul UE; Lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Federația Rusă, lucru care vulnerabilizează UE în relația cu aceste state; Atitudinea unor noi state membre ale UE, care, deliberat, întârzie procesul de integrare în zona euro, încălcând Tratatul de Aderare; Viabilitatea înființării unei Armate Europene; Necesitatea compatibilizării industriei de armament a statelor membre; Incapacitatea de a stabili obiective îndrăznețe, dar și necesare pentru viitorul Uniunii Europene.

Referindu-se la lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Federația Rusă, eurodeputatul Traian Băsescu consideră că acest lucru ”vulnerabilizează poziția Uniunii pe plan extern”.

”Mă refer și la povestea lansată și neclarificată a creării armatei europene. Mă refer la necesitatea compatibilizării industriei de armament din statele membre ale UE”, a mai spus eurodeputatul român.

Fostul președinte al României și co-semnatar al Tratatului de Aderare la UE, Băsescu a criticat ”abordarea unor noi state membre care întârzie pur și simplu procesul de integrare, deși prin Tratatul de Aderare, sunt obligate să adere la moneda euro”.

Anul trecut, Guvernul României și BNR au precizat că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară.

În raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate au fost prezentate trei scenarii care indică perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale, una de 4% și o alta de 5%.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Dacian Cioloș a discutat cu Emmanuel Macron la Paris despre viitorii comisari europeni: ”Nu dau niciun cec în alb nimănui”

Published

on

© Dacian Cioloș/ Facebook

Preşedintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloş, a anunţat într-o postare pe Facebook, că a discutat marţi, la Paris, cu preşedintele francez Emmanuel Macron despre “priorităţile politice” ale grupului şi despre “comisarii propuşi să facă parte din echipa” preşedintelui desemnat al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

“Astăzi şi ieri (luni şi marţi – n.r.), la Paris, am avut discuţii politice consistente cu preşedintele Emmanuel Macron, cu premierul Edouard Philippe, dar şi cu liderul En Marche, Stanislas Guerini. Aceasta a fost prima dintr-o serie de întâlniri cu liderii de stat şi de guvern şi cu liderii politici care fac parte din grupul politic Renew Europe cu care voi avea discuţii în următoarele săptămâni”, a scris Cioloş pe contul său de Facebook, într-o postare însoțită de o fotografie în care apare alături de Macron.

“Cu preşedintele Macron am discutat azi (marţi – n.r.) priorităţile politice ale grupului, iniţiativa organizării unui summit Renew în această toamnă, dar şi despre comisarii propuşi să facă parte din echipa Von der Leyen şi audierile acestora în Parlamentul European”, a adăugat fostul premier român.

El a mai spus că, în privinţa comisarilor nominalizaţi, “nu am dat şi nu dau niciun cec în alb nimănui”.

“Ca să fie clar şi pentru cei care încă mai au dubii, în privinţa comisarilor nominalizaţi nu am dat şi nu dau niciun cec în alb nimănui. Reînnoim Europa este un grup bazat pe integritate, principii, valori şi angajament proeuropean. Evaluarea tuturor comisarilor desemnaţi, inclusiv a celor aparţinând Grupului Renew Europe, pe care îl conduc, va avea la bază trei criterii fundamentale: angajamentul faţă de valorile europene, integritatea şi posibilele conflicte de interese, competenţa şi viziunea în privinţa portofoliilor pe care le vor conduce”, a mai precizat el.

“Aceste criterii vor fi aplicate în aceeaşi măsură tuturor candidaţilor, indiferent dacă fac parte din familia noastră politică sau nu şi indiferent de statul membru care i-a propus”, şi-a încheiat Cioloş postarea, în contextul în care doi dintre cei șase comisari propuși din rândul Renew Europe, dintre care și cel francez, sunt anchetați în justiție.

Fostul premier a justificat în ultima săptămână, în mai multe rânduri, modul în care se va poziționa grupul său, a treia forță politică din Parlamentul European, la audierile privind comisarii europeni.

Mai întâi, în calitate de membru al delegației USR-PLUS în Parlamentul European, Cioloș a susținut că ”europarlamentarii USR PLUS îi vor trata în mod egal pe toți candidații”, în contextul în care eurodeputații Alianței au criticat puternic nominalizarea Rovanei Plumb din partea României.

În schimb, doi dintre cei șase comisari desemnați din partea Renew Europe – Sylvie Goulard (Franța) și Didier Reynders (Belgia) – se confruntă cu anchete judiciare în țările lor. În context, Dacian Cioloș a dat asigurări privind imparțialitatea grupului său politic.

Citiți și Liderul Renew Europe Dacian Cioloș susține că nu a fost citat corect: Vă asigur că vom trata în mod egal și pe Rovana Plumb și pe candidatul Franței pentru poziția de comisar european

Cu toate acestea, fostul premier și comisar european a mai precizat sâmbăta trecută că grupul Renew Europe îi va trata în mod egal și pe Rovana Plumb și pe candidatul Franței pentru poziția de comisar european, susținând că nu a fost citat corect într-un articol apărut în presa de la Bruxelles.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței, României și Poloniei sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene. În context, Politico Europe menționează că Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, a declarat că va vota împotriva candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european și că îi va sfătui astfel și pe colegii din grupul său politic.

Publicația de la Bruxelles precizează că ”Cioloș a spus că acceptă explicațiile lui Goulard, un membru din familia sa politică, referitoare la acuzațiile îndreptate împotriva ei și că va susține candidatura ei, pentru că în ultimă instanță este evident pentru el că ea respectă regulile UE, fapt dovedit prin rambursarea banilor europeni folosiți”.

Continue Reading

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending