Connect with us

U.E.

Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice și financiare: Comisia Europeană este pregătită să demareze procedura disciplinară împotriva Italiei dacă nu va da semne că își corectează datoria publică de 132% din PIB

Published

on

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, a declarat că executivul UE va continua pregătirile pentru o procedură disciplinară asupra datoriei crescânde a Italiei, dar rămâne pregătită să o evite dacă Roma va lua măsuri pentru a respecta regulile fiscale ale blocului, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

,,Avem nevoie de date noi, o cale clară care să demonstreze că Italia respectă regulile fiscale în 2019 și 2020 pentru a evita procedura disciplinară”, explică Pierre Moscovici.

Comisia Europeană a recomandat, în data de 5 iunie, demararea unei proceduri de deficit excesiv pentru Italia, după ce a ajuns la concluzia că aceasta nu respectă regulile bugetare ale Uniunii Europene din cauza majorării datoriei sale publice. În acest caz, statele membre UE au la dispoziţie 15 zile pentru a se pronunţa asupra analizei Executivului comunitar.

Moscovici a făcut aceste declarații după o întâlnire a miniștrilor de finanțe din zona euro, în care au fost discutate finanțele publice ale Italiei. Italia riscă o procedură disciplinară a UE care ar putea conduce la amenzi. De altfel, oficiali europeni au declarat, marți, că reprezentanţii statelor membre UE au căzut de acord că avansul datoriei publice a Italiei justifică demararea unei astfel de proceduri.

Decizia finală cu privire la demararea  procedurii va fi luată de miniştrii de finanţe din UE cel mai probabil la reuniunea lor din 8-9 iulie. Astfel, dacă va primi undă verde din partea statelor UE, Comisia va demara în mod oficial procedura disciplinară împreună cu recomandări pentru autorităţile de la Roma pentru a-şi corecta traiectoria bugetară. 

Comisia Europeană, care supervizează planurile bugetare pentru cele 28 de state membre, a anunţat că datoria publică a Italiei a depăşit 132% din Produsul Intern Brut în 2018, cu mult peste limita de 60% din PIB prevăzută în normele UE. În acest an, datoria publică a Italiei este prognozată să ajungă la 135% din PIB.

De asemenea, ministrul italian al Economiei, Giovanni Tria, a cerut Guvernului de la Roma o strategie clară pentru reducerea datoriei publice a ţării, de 2.300 miliarde de euro (2.600 miliarde de dolari), în scopul restabilirii încrederii cetățenilor, Comisiei și a partenerilor externă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului

Published

on

© European Parliament Media Center

Șeful delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului, înființată la solicitarea grupului PPE din Parlamentul European și susținută politic de Manfred Weber, liderul acestui grup în legislativul european.

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze.

”O strategie coerenta de prevenire a cancerului este cu adevărat o inițiativă pentru oameni. Nu prostii și veleități, ci ceva concret pentru oameni. România conduce în topul european al mortalității cauzate de cancer, iar motivul îl cunoaștem cu toții: lipsa prevenției, depistarea tardivă. În România, dacă ești un om obișnuit și nu ai bani, cunoștințe, uși deschise la timp, mori cu zile. Știți asta, n-am descoperit eu apa caldă. Sunt atâtea drame încât trebuie să fii de fier să nu te doară sufletul”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Înființarea acestei comisii speciale face parte dintr-o campanie mai amplă demarată și derulată de grupul PPE pentru lupta împotriva cancerului, obiectivul fiind preluat și între prioritățile Comisiei Europene.

Totodată, grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul din patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă pentru cetățenii din toată Europa.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe accidente feroviare în 2018

Published

on

© CFR Călători/Facebook

Germania, Polonia, Ungaria şi România au înregistrat cele mai multe accidente feroviare soldate cu victime umane și pagube materiale, în 2018, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Un total de 885 de persoane au fost ucise și 760 de persoane rănite grav în accidente feroviare în 2018 (fără a include cazurile de suicid).

Totuși, datele arată că între 2010 și 2018, numărul de accidente feroviare semnificative în UE a scăzut cu aproape 25%, de la 2292 de accidente la 1 721. 

Cel mai frecvent tip de accident a implicat persoane neautorizate pe căile ferate care au fost lovite de un tren. În 2018, au fost înregistrate 973 de astfel de accidente, reprezentând mai mult de jumătate (57%) din numărul total de accidente. Cealaltă categorie principală au fost accidentele la trecerile la nivel cu calea ferată, inclusiv accidentele cu pietoni. Cu 447 de accidente, această categorie a constituit 26% din totalul accidentelor din 2018.

La nivelul statelor membre ale UE, cele mai multe accidente feroviare din 2018 au avut loc în Germania (302), Polonia (275), Ungaria (162) şi România (132), iar cele mai puţine în Luxemburg (2) şi Irlanda (6).

Continue Reading

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell: Tensiunile geopolitice pe care le constatăm pe Pământ se prelungesc şi se proiectează în spaţiu

Published

on

© European Commission/ Twitter

Spațiul s-a militarizat și sateliții europeni au devenit ținte vulnerabile din cauza absenței protecției, au atras marți atenția, a Bruxelles, participanții la cea de-a 12-a Conferință spațială europeană comună, consternați de consecințele tăierilor avute în vedere în proiectul de buget al UE, anunță AFP, citat de Agerpres.

Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Pământ se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu”, a subliniat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară Spaţiul şi Apărarea în tematica conferinţei.

Din ce în ce mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi spaţiul se aglomerează, a avertizat Josep Borrell. Din cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali. Deşeurile spaţiale multiplică riscurile de coliziuni.

”Acțiuni gri a fost deja comise acolo”, a confirmat generalul francez Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, precizând că încă nu este vorba de acţiuni ostile.

”Dar toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge”, a precizat acesta.

Franţa este pregătită să facă faţă ameninţărilor în spaţiu şi ea ”caută parteneri capabili, cu ambiţii”, a spus generalul Friedling.

Tăierile operare de președinția finlandeză la Consiliul Uniunii Europene, (1 iulie-31 decembrie 2019) la bugetul multianual al Uniunii Europene, care se ridică la 200 de miliarde de euro, a generat îngrijorări. Fondul European de Apărare a scăzut astfel de la 13 miliarde la 7 miliarde de euro, iar programele spațiale au pierdut 20% din finanțarea la care se așteptau.

”Fără bani nu se poate face nimic”, a precizat Margreth Vestager, vicepreşedintele executivului european responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică, de politicile industriale şi de reglementarea modului cum sunt colectate şi folosite datele personale.

”Sper că viitorul buget multianul va fi în măsură să finanţeze investiţii”, a avertizat aceasta.

În cadrul aceluiași eveniment, Italia, prin subsecretarul de stat al apărării, Angelo Tofalo, a anunțat că se va dotat la rândul său cu un comandament pentru spațiu.

Italia se pare că urmează exemplul Franței și al Statelor Unite.

Anul trecut, în ajunul Zilei Naționale a Franței, președintele Emmanuel Macron a anunțat crearea unui comandament militar spaţial.

“Pentru a asigura dezvoltarea şi întărirea capacităţilor noastre spaţiale, un mare comandament spaţial va fi creat în luna septembrie în cadrul Forţelor armate aeriene, care vor deveni în cele din urmă Forţele armate aeriene şi spaţiale”, a declarat liderul de la Elysee atunci.

Ulterior, la 26 iulie, Guvernul francez a venit cu mențiuni suplimentare, precizând că Parisul va dezvolta arme cu laser și va desfășura sateliți de supraveghere până în 2023, ca parte a planului de a proteja infrastructura spațială.

La rândul său, președintele Donald Trump a anunțat la 29 august 2019 lansarea unui comandament militar american al spațiului, concretizând astfel dorința sa, făcută publică încă din iunie 2018, de a înființa o a șasea ramură a armatei americane, ”o forță spațială”.

”Este un moment istoric, o zi istorică în care se recunoaşte că spaţiul este în centrul securităţii naţionale şi apărării Americii”, a afirmat preşedintele Statelor Unite în cursul unei ceremonii la Washington, adăugând că ”Spacecom se va asigura ca dominaţia americană în spaţiu să nu fie ameninţată niciodată”.

Și NATO și-a îndreptat privirea către stele.

În iunie 2019, Alianța a adoptat prima sa politică spațială prin care a recunoscut spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă, punând astfel bazele contracarării amenințărilor vizând infrastructuri spațiale vitale precum sateliții de navigație și comunicațiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending