U.E.
“Planul (B)reton”: Comisarul european din partea Franței ar putea concura pentru a o succeda pe Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene
Published
3 months agoon

Comisarul european pentru piață internă, francezul Thierry Breton, autoproclamat “executorul” digital al Europei, a pus ochii pe unul dintre cele mai importante posturi din Bruxelles, și anume poziția de președinte al Comisiei Europene, relatează Politico Europe, care citează discuții din culisele climatului politic din Franța, precizând că președintele Emmanuel Macron ar putea fi pe punctul de a-i da o șansă.
Partidul Renaissance al lui Macron caută cu frenezie cel mai bun candidat care să îi conducă campania la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, iar Oricine ar obține acest rol ar fi bine plasat pentru a deveni candidatul partidului pentru a-i lua locul Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei atunci când mandatul acesteia se va încheia după alegerile din iunie anul viitor.
Breton a devenit în 2019 propunerea de comisar european din partea Franței după ce nominalizarea inițială, fostul ministrul al apărării Sylvie Goulard, a fost respinsă de Parlamentul European pe criterii de incompatibilitate. În Comisia condusă de Ursula von der Leyen, a cărei numire a fost puternic susținută de Macron, Franța a primit portofoliul de comisar european pentru piață internă, însă sub-domeniile din jurul acestui portofoliu au transformat poziția într-una de “super-comisar”, acesta gestionând și strategia și suveranitatea industrială a UE, industria europeană a apărării sau politica spațială, toate fiind cruciale pentru amprenta de putere a Franței.
“Toată lumea știe că el vrea să continue. Unii se întreabă dacă nu cumva trebuie să candideze în calitate de candidat principal dacă vrea să continue în funcția de comisar european”, a declarat un diplomat francez pentru Politico Europe atunci când a fost întrebat despre șansele viitoare ale lui Breton.
Alte informații sugerau că Breton și-ar putea dori poziția de președinte al Consiliului European, însă tradiția a demonstrat că deținătorul acestei funcții provine din rândul șefilor de stat sa de guvern.
Poziția de președinte al Comisiei Europene, brațul executiv al blocului celor 27 de țări, a devenit unul dintre cele mai puternice roluri din politica mondială, von der Leyen fiind cel mai vizibil oficial public al UE, întâlnindu-se în mod regulat cu lideri mondiali precum Xi Jinping din China și președintele american Joe Biden, și a fost imaginea publică a răspunsului blocului la invazia Rusiei în Ucraina.
Stabilirea unui nou președinte al Comisiei Europene urmează a fi supusă negocierilor după alegerile pentru Parlamentul European.
von der Leyen nu a declarat încă dacă dorește să rămână pentru un al doilea mandat și a fost asociată cu alte poziții importante, cum ar fi cea de secretar general al NATO. În schimb, au apărut informații că politicianul german nu își dorește să candideze pentru alegerile europene de anul viitor.
“Frumoasă încercare“, a declarat ea, recent, după ce a fost întrebată dacă va candida din nou, în timp părăsea o întâlnire cu eurodeputații de top din Parlamentul European în contextul discursului său emblematic privind Starea UE.
Totodată, nu se știe care va fi procesul de alegere a președintelui Comisiei de anul viitor. Teoretic, familiile politice europene vor propune un candidat principal pre-stabilit, care își va petrece campania electorală europeană prezentându-și viziunea în fața alegătorilor, într-un sistem cunoscut în jargonul de la Bruxelles sub numele de “Spitzenkandidaten”.
În cadrul acestui sistem, candidatul din partidul care obține cele mai multe voturi și locuri în Parlamentul European ar fi în pole position pentru a obține postul de șef al Comisiei. Dar, deși acesta a fost modul în care a fost ales președintele Comisiei în 2014, nu este modul în care a funcționat procesul în 2019, când numele lui von der Leyen, care nu a candidat la alegeri, a apărut ca urmare a refuzului președintelui francez Emmanuel Macron de a-l accepta pe germanul Manfred Weber, candidatul PPE pentru poziția de președinte al Comisiei Europene.
Planul (B)reton
Thierry Breton este un comisar puternic și ambițios, al cărui rol s-a extins în ultimele luni pentru a include politica digitală. El a devenit cunoscut în capitala UE ca fiind întruchiparea viziunii economice etatiste a Franței, făcând presiuni pentru a relaxa normele privind subvențiile și pentru a duce lupta comercială în SUA și China.
Săptămâna trecută, el a participat la o emisiune de televiziune franceză de profil înalt – “Quotidien” – și a zâmbit larg în timpul unei secvențe despre zvonurile despre ambițiile sale prezidențiale.
Dacă Breton ar conduce lista partidului lui Macron la alegerile de anul viitor, greutatea sa politică l-ar face o alegere naturală pentru Spitzenkandidat pentru Renew.
Speculațiile conform cărora Breton vizează președinția Comisiei Europene sunt numeroase, iar acesta nu le-a negat În timpul unui interviu pentru Politico Europe de anul trecut, francezul a glumit chiar în mod jucăuș că ar putea fi într-o zi un “plan B” de președinte al Comisiei.
La sfârșitul săptămânii trecute, Breton a negat că ar fi fost abordat pentru a candida la alegerile europene. “Am fost sunat? Nu. Mi s-a cerut să devin candidatul principal la alegerile europene? Nu”, a declarat el la televiziunea franceză LCI.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul
Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic
“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene
David Cameron cere 350 de miliarde de dolari din conturile bancare rusești înghețate pentru a finanța forțele Ucrainei în războiul declanșat de Rusia
Eurostat: Austria, cea mai fericită țară din UE, urmată de Finlanda, Polonia și România pe locul al doilea
Ciucă salută flexibilizarea poziției Austriei: O aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice
U.E.
Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul
Published
8 mins agoon
December 11, 2023By
Teodora Ion
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a atras luni atenția asupra ”consecințelor dezastruoase” care ar putea rezulta din absența unui acord al șefilor de stat sau de guvern din UE privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Nici nu pot să îmi imaginez, nu vreau nici măcar să mă gândesc să vorbesc despre consecinţele devastatoare care s-ar putea produce dacă Consiliul European (Cei 27) nu va lua o decizie, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru o extindere a” UE, a declarat Kuleba la sosirea sa la Bruxelles.
”Ne-am făcut partea noastră de treabă. Ne aşteptăm ca Uniunea Europeană să-şi facă partea sa”, a afirmat el înaintea unui summit al șefilor de stat sau de guvern care cuprinde pe agendă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, precum și sprijin continuu pentru Kiev prin pachetul de 50 de miliarde de euro.
Într-o reacție care parte a fi îndreptată către Viktor Orban, Kuleba a transmis că ”nu puteţi merge împotriva cursului Istoriei”.
”Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul – ceea ce va avea un cost – sau dacă vom putea să avansăm fără obstacole”, a spus în continuare şeful diplomaţiei ucrainene.
Pare că aceste obstacole nu se vor risipi prea curând, dacă ne raportăm la recenta reacție a ministrului ungar de externe Peter Szijjarto, care anunță printr-un mesaj publicat pe Facebook conform Agerpres că țara sa nu va ceda presiunilor altor state din Uniunea Europeană pentru a accepta discuţiile de aderare cu Ucraina, prefațând o atmosferă tensionată la summitul Consiliului European din 14-15 decembrie.
De altfel, liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate.
Doar că reacția ministrului ungar de externe reconfirmă faptul că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.
Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.
CONSILIUL UE
Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate
Published
59 mins agoon
December 11, 2023By
Teodora Ion
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a evidențiat importanța ajutorului acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, înaintea unei întâlniri a miniștrilor de externe din UE, care se desfășoară la Bruxelles, anunță DPA, citat de Agerpres.
Într-un editorial pentru publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a apărut în ediţia online duminică, Baerbock a făcut trimitere la ”oboseala” din Europa privind sprijinirea Ucrainei, care a început să domine discuțiile, în vreme ce unii se întreabă dacă nu cumva acest ajutor se apropie încet-încet de sfârșit.
”Nu susţinem Ucraina doar din loialitate faţă de un prieten”, spune ea. ”O sprijinim ca ea să-şi poată elibera poporul de iad. Şi pentru că este în interesul nostru de securitate”, adaugă Baerbock.
”Bărbaţii şi femeile curajoase din Ucraina” sunt cei care au împiedicat războiul să se extindă în alte ţări europene, cum ar fi Republica Moldova, afirmă ministrul de externe german. Afirmaţia că sprijinul internaţional a fost ineficient este falsă, consideră ea.
Apelul ministrului german de externe pare să fie îndreptat spre Ungaria. Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.
Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.
Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.
Reuniunea miniștrilor de externe din U prefațează acest summit care se anunță unul agitat.
REPUBLICA MOLDOVA
Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic
Published
1 hour agoon
December 11, 2023
Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.
Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.
Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.
În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.
Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.
La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.
În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.
Concrete & Design Solutions

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

Patru lideri europeni solicită o dezbatere la summitul Consiliului European pentru a stabili o poziție clară asupra situației din Gaza, considerând urgentă sprijinirea unui proces politic pentru soluția a două state

“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE1 week ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver