Estonia este pregătită să contribuie cu trupe la o potențială misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina, a declarat miercuri premierul Kristen Michal, relatează dpa, potrivit Agerpes.

Țara baltică, membră a UE și NATO, este pregătită să desfășoare o forță terestră, împreună cu instructori și ofițeri, se arată în comunicatul publicat de biroul premierului la Tallinn.

„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei. O Ucraină independentă și suverană, aparținând familiei europene, este cea mai bună garanție strategică pentru noi toți împotriva imperialismului Moscovei. Trebuie să arătăm că putem pune idei bune în practică”, a spus Michal.

Marea Britanie și Franța conduc o coaliție de țări dispuse să trimită trupe în Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia, deși rămân multe întrebări în legătură cu această chestiune.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luna trecută că o „forță de reasigurare cu mai multe țări europene” condusă de Franța și Marea Britanie este în curs de planificare pentru Ucraina pentru a proteja o posibilă încetare a focului cu Rusia.

Desfășurarea de trupe de către Estonia ca parte acestei misiuni ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului.

Coaliția este un grup informal de țări care susțin Ucraina pentru a obține o pace justă. SUA nu s-au angajat până acum să ofere Ucrainei garanții de securitate.

Informații apărute recent în presa britanică sugerează că Regatul Unit și Franța și-ar putea limita contribuțiile la misiuni de antrenament, la sprijin cu echipamente și misiuni de supraveghere aeriană, în locul desfășurării de trupe.

Coaliția a apărut după ce președintele american Donald Trump a cerut o încetare rapidă a focului între Kiev și Moscova. Multe țări europene se tem că Ucraina ar putea fi forțată să facă concesii dureroase în eventuale negocieri și că, fără garanții ferme de securitate, țara ar putea rămâne vulnerabilă în fața unei noi agresiuni ruse.

Președintele american Donald Trump l-a sunat pe prim-ministrul canadian Mark Carney pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegerile generale din această țară, iar cei doi au convenit să se întâlnească în viitorul apropiat, deși campania electorală s-a desfășurat a fost umbrită de provocările neîncetate și tarifele comerciale abrupte impuse de președintele american Donald Trump. 

“Președintele Trump l-a felicitat pe prim-ministrul Carney pentru recenta sa alegere. Liderii au convenit asupra importanței colaborării dintre Canada și Statele Unite – ca națiuni independente și suverane – în vederea îmbunătățirii lor reciproce. În acest scop, liderii au convenit să se întâlnească personal în viitorul apropiat“, a informat guvernul canadian într-un comunicat.

Partidul lui Carney nu a obținut o majoritate absolută la alegerile câștigate, ceea va ar putea influența negocierile cu președintele american și abordarea unor provocări în relațiile bilaterale americano-canadiane.

Liberalii vor trebui să se bazeze pe sprijinul acestor partide pentru a trece legislația prin Camera Comunelor. De asemenea, se confruntă cu o posibilă înfrângere în orice vot de încredere în Cameră. 

Cel mai probabil, liberalii vor găsi parteneri dispuși să colaboreze cu Noua Democrație, partid de stânga diminuat, care i-a susținut în trecut pe liberali, și cu Blocul Québécois. Liberalii ar urma să obțină 169 de locuri, cu trei mai puține decât cele 172 necesare pentru o majoritate în Camera Comunelor din Canada.

Fostul bancher central al Băncii Canadei și Băncii Angliei, în vârstă de 60 de ani, a condus un val de sentimente anti-Trump de când a obținut conducerea partidului său într-o victorie zdrobitoare ca urmare a demisiei fostului prim-ministru Justin Trudeau.

El a mobilizat publicul împotriva amenințărilor președintelui american de a anexa țara ca “al 51-lea stat” și a făcut din apărarea Canadei o parte centrală a platformei sale.

În discursul său de victorie, Carney a transmis națiunii că a ales să intre în politică pentru că a crezut că Canada are nevoie de mari schimbări ghidate de valori canadiene puternice: smerenie, ambiție și unitate, relatează The Guardian.

El a promis să colaboreze cu toți canadienii pentru progresul țării și protejarea Canadei și a lansat un atac împotriva președintelui american.

“America ne vrea pământul, resursele, apa. Acestea nu sunt amenințări deșarte. Trump încearcă să ne distrugă pentru ca America să ne poată deține. Asta nu se va întâmpla niciodată”, a spus Mark Carney, care a numit SUA un vecin “uneori ostil”.

“Cumpărăm canadian, ne sprijinim prietenii și vecinii aflați în vizorul președintelui Trump. Vom câștiga acest război comercial și vom construi cea mai puternică economie din G7”, a conchis el.

Canada deține în acest an și președinția G7.

Rusia este încă aproape și nu vedem nicio schimbare reală în comportamentul său, motiv pentru care avem nevoie de mai multă cooperare în domeniul securității, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări.

„Este minunat că formatul celor Trei Mări funcționează. Și cred că, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, vom avea și mai multe motive să rămânem uniți și să cooperăm. Tocmai am văzut cu toții ce s-a întâmplat cu prietenii noștri din Spania și Portugalia – o criză energetică gravă. Ambele țări au fost aproape în pană de curent. Din fericire, acestea au reușit să restabilească cea mai mare parte a energiei electrice. Dar simplul fapt că o astfel de întrerupere se poate întâmpla este o provocare – o provocare la care trebuie să răspundem, și să răspundem împreună”, a transmis Zelenski. 

De asemenea, președintele ucrainean a menționat că a discutat cu prim-ministrul Spaniei despre situația actuală și despre posibilitățile de sprijin, subliniind faptul că experții ucraineni dețin o experiență unică în protejarea și restabilirea aprovizionării cu energie.

„Războiul ne-a învățat multe – nu doar cum să ne recuperăm după rachetele și bombele rusești, ci și cum să gestionăm atacurile cibernetice și alte amenințări. Ucraina are expertiză și experiență unice și suntem pregătiți să le împărtășim. Mai ales acum, când energia este probabil să fie una dintre primele ținte în regiunea noastră. Din păcate, Rusia este încă aproape – și nu vedem nicio schimbare reală în comportamentul său. Așa că avem nevoie de mai multă cooperare în domeniul securității. Ucraina sugerează să facem acest lucru prin intermediul formatului celor Trei Mări”, a mai spus Zelenski. 

Acesta a pledat pentru protejarea infrastructurii energetice, în special în apropierea frontierelor rusești, precum și pentru elaborarea unor planuri comune de urgență.

„Ar trebui să verificăm cât de pregătiți suntem să apărăm și să reparăm sistemele energetice dacă se întâmplă ceva. Avem nevoie de mai multe modalități de a ne sprijini reciproc. Rețelele energetice, conductele, sistemele de comunicații – toate infrastructurile critice – ar trebui construite cu rute de rezervă. Astfel încât fiecare țară să le poată ajuta pe celelalte în caz de criză. Haideți să lucrăm la asta”, a insistat Zelenski. 

Ukrainian experts have unique experience in protecting and restoring energy supply. The war has taught us a lot – not just how to recover after Russian missiles and bombs, but also how to handle cyberattacks and other threats. Ukraine has unique expertise and experience, and we… pic.twitter.com/0mNG7XhdsQ

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 29, 2025

În încheierea discursului său, președintele ucrainean a subliniat că regiunea are nevoie de legături logistice mai eficiente, explicând că, așa cum Marea Baltică poate oferi sprijin în situații de criză din Marea Neagră, și Marea Neagră ar trebui să joace un rol similar în sprijinul țărilor din regiune.

„Este vorba despre mai mult decât comerț – este vorba despre siguranța oamenilor noștri. Și ar trebui să avem cu toții acces rapid la Marea Adriatică – în cazul în care se întâmplă ceva în regiune. Trebuie să învățăm din modul în care se comportă Rusia și să ne pregătim mai bine. Și pentru ca acest lucru să se întâmple cu adevărat, avem nevoie de pace. Una durabilă. Și putem ajunge la ea doar acum, împreună, rămânând uniți”, a punctat liderul de la Kiev.