Connect with us

Corina Crețu

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie unul realmente inovator, așa cum e nevoie în astfel de momente pentru orice țară, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) manifestându-și speranța ca acest document ”să nu devină obiectul unor exerciții de imagine, indiferent de partidul care se află la un moment dat sau altul la guvernare”.

Într-un mesaj transmis pe Facebook, europarlamentarul român a precizat că ”multe dintre proiectele la care face referire Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja discutate și semnate de România pe parcursul mandatului meu de comisar european pentru Politică Regională sau reprezintă continuări ale acestora, mai ales cele care privesc infrastructura”.

”Planul Național de Redresare și Reziliență conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp. Aceste proiecte trebuiau oricum implementate, cu sau fără această pandemie”, a reamintit europarlmentarul român.  

În acest context, Corina Crețu a prezentat o parte dintre aceste proiecte:

”- Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București: 2019, 1 miliard de euro

– Autostrada A3: secțiunea Sebeș și Turda: 2018, 272 milioane de euro

– Autostrada A3: secțiunea Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș: 2018, 246 milioane de euro

– Autostrada A7: se face referire la un așa-numit ”coridor rutier”, fără a se specifica dacă va fi autostradă sau drum expres. Am menționat încă din 2017 că aceasta reprezintă una din prioritățile Comisiei Europene

– Conexiuni feroviare rapide: 2017, 198,2 milioane de euro și 2018, 1,3 miliarde de euro

– Magistrala de metrou M6 între stațiile 1 Mai – Tokyo: 2019, 517 milioane de euro

– Magistrala de metrou M5: 2017, 252 milioane de euro

– Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa: 2016, 226 milioane de euro”.

Europarlamentarul român a amintit că, ”potrivit termenelor impuse statelor membre, Guvernele naționale sunt obligate sa depună luna aceasta proiectele pe care intenționează să le implementeze în baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar cred că România are nevoie de mult mai mult decât ceea ce vedem în acest plan”.

”Nu pot decât să sper că negocierile între statele membre vor fi deblocate cât mai curând, astfel ca noi, în Parlamentul European, să putem aproba sumele în ansamblul lor, precum și pentru fiecare stat în parte. Foarte important de menționat este și faptul că cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani. Din această sumă, granturile nerambursabile sunt de doar 13,7 miliarde de euro, iar împrumuturile sunt de 16,6 miliarde de euro”, a mai precizat Corina Crețu.

În încheiere, aceasta a făcut apel la lansarea unei ”largi dezbateri naționale, mai ales cu specialiști din sfera economică, oameni care să își exprime punctul de vedere în legătură cu oportunitatea îndatoririi suplimentare a României”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României, cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde euro (prețuri curente). Din suma aferentă granturilor, 70% ar urma să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene, a afirmat marți europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

“Spun acest lucru având în vedere evenimentul la care am participat în 2017 la București, alături de fostul Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. ”Dialogul cu cetățenii” a fost un eveniment foarte reușit, la care au participat sute de români și cu ocazia căruia am întâlnit oameni implicați, cu idei valoroase. Așa cum știți, dalogul și comunicarea au fost printre prioritățile mele în calitate de Comisar European pentru Politică Regională. Din punctul meu de vedere, e esențial să discutăm unii cu alții, să dezbatem, să schimbăm idei pentru că doar astfel putem realmente ajunge la cele mai bune soluții. Iar acesta a rămas obiectivul meu și acum, ca Membră a Parlamentului European”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Precizările sale vin la două zile distanță de Ziua Europei, când președinții Comisiei Europene și Parlamentului European, premierul Portugaliei, țara care asigură președinția Consiliului UE, și președintele Franței au lansat, în hemiciclul legislativului european de la Strasbourg, Conferința privind viitorul Europei.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, mesaj de Ziua Europei: Uniunea Europeană reprezintă suma speranțelor și aspirațiilor tuturor, iar împreună putem îmbunătăți acest proiect contestat în vremuri de criză

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

De Ziua Europei, fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu, le transmite românilor că Uniunea Europeană reprezintă suma speranțelor și aspirațiilor tuturor, iar împreună putem îmbunătăți acest proiect contestat în vremuri de criză. 

🇹🇩🇪🇺 La mulți ani, România! La mulți ani, Europa!

Data de 9 mai are o dublă semnificație: pe de o parte, marchează…

Posted by Corina Cretu on Sunday, 9 May 2021

 

„Acest an a fost, probabil, cel mai dificil test prin care a trecut construcția europeană. Au fost și voci care au spus că Uniunea Europeană nu va rezista. Iată că suntem într-un moment în care criza sanitară a fost stabilizată, restricțiile sunt ridicate – cu moderație, dar se întâmplă acest lucru – iar speranța a revenit în viața sutelor de milioane de europeni. (…) Pe scurt, mesajul meu pentru români cu ocazia zilei de 9 mai este următorul: Uniunea Europeană suntem fiecare dintre noi! Ea este suma tuturor dorințelor, speranțelor, aspirațiilor tuturor. Ca orice construcție umană, nu e perfectă – dar cu toții, împreună, putem să îmbunătățim acest proiect zi de zi”, a transmis Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

Totodată, fostul comisar european subliniază că pentru România, data de 9 mai trebuie să fie și o zi în care să conștientizăm mai bine beneficiile pe care le avem ca urmare a apartenenței noastre la Uniunea Europeană.

„Sunt câștiguri enorme cele care privesc libera circulație, faptul că românii pot lucra sau studia în orice alt stat membru fără să le fie impuse condiții suplimentare față de cele pe care trebuie să le respecte naționalii statelor respective. Dar trebuie să înțelegem că a fi Stat Membru nu se limitează la aceste lucruri și că trebuie să folosim din plin oportunitățile pe care ni le oferă, de exemplu, fondurile europene. Sumele sunt importante, dar cel puțin la fel de important este și ce facem cu acești bani, cum anume îi folosim. Mai mult decât atât, trebuie să beneficiem din plin schimburile de experiență între specialiști în diverse domenii, simpli lucrători, studenți sau elevi. Să ne aducem aminte că acestea erau o utopie acum nici 15 ani. Mă tem că nu le folosim suficient pentru a ne face mai bine cunoscuți și mai auziți în Europa. Să nu uităm că a fost nevoie de foarte mult timp pentru a ajunge aici, iar ceea ce s-a câştigat prin multe suferinţe şi sacrificii nu trebuie vreodată uitat sau pierdut”, a mai spus Corina Crețu. 

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenitfarmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Citiți și Ziua Europei. Acum un an, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

Astăzi, la 71 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinește și un an de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România, a afirmat joi europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), solicitând Guvernului mai multă transparență în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu.

Potrivit eurodeputatului român, sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

“Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar și finanțările necesare? Când se vor lansa licitațiile și când va începe construcția efectivă a acestor spitale astfel încât cetățenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepționale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcționate prioritar către domeniul sănătății? Care este stadiul negocierilor Programului Operațional Sănătate pentru perioada 2021-2027 și ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență a trei spitale noi: la Brașov, Focșani și Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)?”, a scris ea pe Facebook.

“Cred că cetățenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă șanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, a conchis Crețu.

Programul de guvernare al actualei coaliții prevede, pentru domeniul sănătății, crearea unui fond de inovație în sănătate; investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, și investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

De asemene, este prevăzută și accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D5 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA5 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO8 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO8 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending