Connect with us

U.E.

Planurile de conducere a Parchetului European, prezentate de Laura Codruța Kovesi într-o scrisoare adresată Comisiei LIBE a Parlamentului European, publicate de Europa Liberă

Published

on

Laura Codruța Kovesi arată, într-o scrisoare obținută în exclusivitate de Europa Liberă, pe care fosta șefă a DNA a trimis-o Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, înainte de votul pentru postul de Procuror-Șef al Parchetului European (EPPO), că se așteaptă la apariția unor conflicte între nivelul național și cel european, în ce îi privește delegarea procurorilor la EPPO, informează Digi24.

Laura Codruța Kovesi scrie că se așteaptă la apariția unor conflicte între nivelul național și cel european, în ce îi privește pe procurorii delegați la EPPO. Marți, ministrul Justiției Tudorel Toader tocmai ce și-a arogat prin OUG atribuții în selecția acestor procurori delegați din România la nivelul EPPO, astfel că se prefigurează deja un nou conflict.

EPPO trebuie să se bucure de o înaltă încredere publică”, scrie Laura Codruța Kovesi, care a fost pusă sub urmărire penală în România chiar în timpul procedurii de selecție a șefului Parchetului European, la care ea este clasată pe primul loc de către comisia de selecție, alcătuită din experți europeni. Cu toate acestea, ea se bucură de sprijinul unor importanți oficiali europeni în candidatura sa, precum Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a avut numai cuvinte de laudă cu privire la activitatea sa ca procuror, sau liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstadt, care îi cerea Președintelui Antonio Tajani să se asigure că procedura de selecție a procurorului-șef european nu va fi afectată de atacurile de la nivel național împotriva candidatei Laura Codruța Kovesi. 

De asemenea, în cursa pentru șefia Parchetui European, Kovesi este susținută masiv și de grupul politic al Popularilor Europeni din PE, potrivit declarației de săptămâna trecută a eurodeputatului Siegfried Mureșan (PNL), în calitate de purtător de cuvânt al PPE. 

Oamenii așteaptă rezultate palpabile și rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câțiva ani. Dincolo de obligațiile instituționale de raportare, stabilite în regulamentul EPPO, gestionarea comunicării cu publicul și explicarea activității noastre va trebui făcută cu cea mai mare grijă și ținând cont de adevărata anvergură pan-europeană a EPPO. Pentru a câștiga credibilitate și a menține încrederea, este esențial ca EPPO să acționeze mereu cu deplin respect pentru restricțiile procedurale și pentru drepturile fundamentale ale persoanelor anchetate. Aceasta va fi, de asemenea, cheia pentru a obține condamnări în instanțele naționale”, scrie Laura Codruța Kovesi în scrisoarea sa către Comisia europarlamentară LIBE.

Laura Codruța Kovesi își exprimă îngrijoarea, în scrisoarea respectivă, cu privire la modul de lucru cu procurorii europeni delegați la EPPO de către fiecare stat membru, în sensul că aceștia vor trebui să își împartă munca între țara din care provin și EPPO. Precizăm că Parchetul European, instituție nou înființată, care va urmări fraudele cu fonduri europene, va avea procurori delegați de către fiecare stat membru, coordonați de la Luxembourg (sediul central) de procurorul-șef și adjuncții săi. La finalul investigațiilor, cei acuzați de fraude vor fi judecați de sistemele judiciare naționale.

„Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un număr adecvat de procurori europeni delegați (EDP), înalt calificați, în fiecare stat membru participant (n.r. – doar 22 de state membre ale UE participă la EPPO). Deși selecția și numirea lor va avea loc abia anul viitor, consider asta o prioritate strategică. Procurorii delegați vor fi ancorați în sistemele naționale și vor face munca de teren, iar nivelul central ( Luxembourg -n.r.) trebuie să îi sprijine, să îi ghideze și să creeze sinergii. Conform regulamentului EPPO, procurorii delegați rămân membri activi ai parchetelor naționale din statele membre și pot exercita funcții ca procurori naționali. Nu văd un conflict inerent ridicându-se din acest statut dual, dar mă aștept ca numărul și complexitatea anchetelor făcute de EPPO să lase puțin timp procurorilor delegați pentru a întreprinde asemenea activități și la nivel național. Regulile interne de procedură, care vor fi propuse de Procurorul-Șef European și validate de colegiul procurorilor europeni, vor trebui să conțină prevederi specifice pentru aceste situații, pentru a evita probleme precum instrucțiuni care se bat cap în cap.

Kovesi subliniază, în scrisoarea sa în care își prezintă planul de management al EPPO, că este nevoie de o comunicare foarte eficientă între autoritățile naționale și cele de la EPPO. În condițiile politice actuale, în care Guvernul României nu o susține pe Kovesi pentru acest post, este greu de întrezărit o asemenea realitate.

„Efectuarea de investigații în mai multe state, într-o manieră coordonată, va necesita canale de comunicare eficiente, pentru a asigura schimbul rapid de informații, precum și încrederea reciprocă – atât între procurorii europeni delegați (pentru a depăși dificultățile reieșite din diferitele sisteme legale), cât și între EPPO și toate autoritățile naționale relevante. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul că EPPO este la curent cu toate cazurile din competența sa”, mai semnalează fosta șefă a DNA, în scrisoare.

Marți, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că o ordonanță de urgență a Guvernului, care modifică legile justiției, stabilește că procurorul european delegat din partea României va fi stabilit de o comisie de selecție coordonată chiar de ministrul Justiției. Comisia va fi formată din oameni selectați tot de ministrul Justiției.

Ce urmează?

Săptămâna viitoare, pe 26 februarie, Comisia de Libertăţi Civile, Jutiţie şi Afaceri Interne (LIBE), împreună cu Comisia de control bugetar (CONT) din Parlamentul European îi vor audia pe cei trei candidați. Cele două comisii vor vota ulterior, separat, pe cine desemnează, pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European.

Patru europarlamentari români sunt cei care dețin funcția de membru cu drepturi depline în una sau ambele comisii: Monica Macovei (ECR) – membru al LIBE și CONT, Cătălin Ivan ( independent) – vicepreședinte CONT, Csaba Sogor (PPE) – membru LIBE și Traian Ungureanu (PPE) – membru LIBE.

Dacă pe primul loc va ieşi tot procurorul francez Jean-Francois Bohnert, care reprezintă opțiunea statelor membre după votul secret de ieri, din Consiliu, atunci competiția ia sfârșit cu victoria Franței, decizia fiind votată apoi în cadrul unui consiliu ministerial, cel mai probabil în cadrul formațiunii JAI (Justiție și Afaceri Interne) a Consiliului UE.

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un candidat care se claseză pe prima poziție, altul decât cel francez, atunci Legislativul european și Consiliul Uniunii Europene vor desfășura negocieri interinstituționale pentru a ajunge la un acord.

Menționăm că Președinția română a Consiliului UE are o poziționare neutră față de procesul de selecție, neputând să facă lobby pentru candidatura Laurei Codruta Kovesi, având în vedere funcția de conducere pe care o deține în Consiliu pentru șase luni.

Citiți și  Cum a ajuns Laura Codruța Kovesi pe locul doi în urma votului din Consiliul Uniunii Europene privind procurorul-șef european. Care sunt următoarele etape

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac subliniază că România continuă să se afle la coada clasamentului UE privind digitalizarea în contextul în care tot România are printre cele mai mari viteze la internet din lume. 

„Pandemia a impus restricții fizice, dar nu și digitale. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului UE privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, ne mândrim cu numeroși specialiști IT și companii fondate de români cunoscute la nivel internațional, precum UiPath și Bitdefender, am atras investitori importanți în domeniu (IBM, Oracle, Microsoft) și, totuși, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această contradicție este creată de lipsa de interes a autorităților de a oferi resursele și de a crea cadrul necesar pentru educația digitală a cetățenilor și transformarea digitală a instituțiilor publice.

De asemenea, deputatul european precizează că lucrurile nu se pot realiza peste noapte: Este nevoie ca autoritățile să dovedească viziune și capacitate de adaptare la noile tehnologii. 5G, inteligența artificială, cloud computing sau tehnologia blockchain sunt o realitate a secolului XX. Este nevoie de ambiție strategică la nivelul politicului, pentru a putea recupera din decalajele existente.”

„Prin PNRR, guvernul s-a angajat ca 21% din cele 29,2 miliarde de euro să fie folosite pentru susținerea tranziției digitale. Rămâne de văzut dacă se va acorda prioritate măsurilor de modernizare. Termenul este scurt – doar cinci ani, în care autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să îndeplinească angajamentele asumate în fața cetățenilor”, a conchis acesta. 

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București  și a reiterat importanța Patreneriatului Strategi al României și SUA.

„România și Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic extrem de solid. Vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București a fost un bun prilej de a discuta despre strategiile de apărare și securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”.

Reamintim că liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale pe 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending