Planurile de conducere a Parchetului European, prezentate de Laura Codruța Kovesi într-o scrisoare adresată Comisiei LIBE a Parlamentului European, publicate de Europa Liberă

Laura Codruța Kovesi arată, într-o scrisoare obținută în exclusivitate de Europa Liberă, pe care fosta șefă a DNA a trimis-o Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, înainte de votul pentru postul de Procuror-Șef al Parchetului European (EPPO), că se așteaptă la apariția unor conflicte între nivelul național și cel european, în ce îi privește delegarea procurorilor la EPPO, informează Digi24.

Laura Codruța Kovesi scrie că se așteaptă la apariția unor conflicte între nivelul național și cel european, în ce îi privește pe procurorii delegați la EPPO. Marți, ministrul Justiției Tudorel Toader tocmai ce și-a arogat prin OUG atribuții în selecția acestor procurori delegați din România la nivelul EPPO, astfel că se prefigurează deja un nou conflict.

„EPPO trebuie să se bucure de o înaltă încredere publică”, scrie Laura Codruța Kovesi, care a fost pusă sub urmărire penală în România chiar în timpul procedurii de selecție a șefului Parchetului European, la care ea este clasată pe primul loc de către comisia de selecție, alcătuită din experți europeni. Cu toate acestea, ea se bucură de sprijinul unor importanți oficiali europeni în candidatura sa, precum Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a avut numai cuvinte de laudă cu privire la activitatea sa ca procuror, sau liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstadt, care îi cerea Președintelui Antonio Tajani să se asigure că procedura de selecție a procurorului-șef european nu va fi afectată de atacurile de la nivel național împotriva candidatei Laura Codruța Kovesi. 

De asemenea, în cursa pentru șefia Parchetui European, Kovesi este susținută masiv și de grupul politic al Popularilor Europeni din PE, potrivit declarației de săptămâna trecută a eurodeputatului Siegfried Mureșan (PNL), în calitate de purtător de cuvânt al PPE. 

„Oamenii așteaptă rezultate palpabile și rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câțiva ani. Dincolo de obligațiile instituționale de raportare, stabilite în regulamentul EPPO, gestionarea comunicării cu publicul și explicarea activității noastre va trebui făcută cu cea mai mare grijă și ținând cont de adevărata anvergură pan-europeană a EPPO. Pentru a câștiga credibilitate și a menține încrederea, este esențial ca EPPO să acționeze mereu cu deplin respect pentru restricțiile procedurale și pentru drepturile fundamentale ale persoanelor anchetate. Aceasta va fi, de asemenea, cheia pentru a obține condamnări în instanțele naționale”, scrie Laura Codruța Kovesi în scrisoarea sa către Comisia europarlamentară LIBE.

Laura Codruța Kovesi își exprimă îngrijoarea, în scrisoarea respectivă, cu privire la modul de lucru cu procurorii europeni delegați la EPPO de către fiecare stat membru, în sensul că aceștia vor trebui să își împartă munca între țara din care provin și EPPO. Precizăm că Parchetul European, instituție nou înființată, care va urmări fraudele cu fonduri europene, va avea procurori delegați de către fiecare stat membru, coordonați de la Luxembourg (sediul central) de procurorul-șef și adjuncții săi. La finalul investigațiilor, cei acuzați de fraude vor fi judecați de sistemele judiciare naționale.

„Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un număr adecvat de procurori europeni delegați (EDP), înalt calificați, în fiecare stat membru participant (n.r. – doar 22 de state membre ale UE participă la EPPO). Deși selecția și numirea lor va avea loc abia anul viitor, consider asta o prioritate strategică. Procurorii delegați vor fi ancorați în sistemele naționale și vor face munca de teren, iar nivelul central ( Luxembourg -n.r.) trebuie să îi sprijine, să îi ghideze și să creeze sinergii. Conform regulamentului EPPO, procurorii delegați rămân membri activi ai parchetelor naționale din statele membre și pot exercita funcții ca procurori naționali. Nu văd un conflict inerent ridicându-se din acest statut dual, dar mă aștept ca numărul și complexitatea anchetelor făcute de EPPO să lase puțin timp procurorilor delegați pentru a întreprinde asemenea activități și la nivel național. Regulile interne de procedură, care vor fi propuse de Procurorul-Șef European și validate de colegiul procurorilor europeni, vor trebui să conțină prevederi specifice pentru aceste situații, pentru a evita probleme precum instrucțiuni care se bat cap în cap.”

Kovesi subliniază, în scrisoarea sa în care își prezintă planul de management al EPPO, că este nevoie de o comunicare foarte eficientă între autoritățile naționale și cele de la EPPO. În condițiile politice actuale, în care Guvernul României nu o susține pe Kovesi pentru acest post, este greu de întrezărit o asemenea realitate.

„Efectuarea de investigații în mai multe state, într-o manieră coordonată, va necesita canale de comunicare eficiente, pentru a asigura schimbul rapid de informații, precum și încrederea reciprocă – atât între procurorii europeni delegați (pentru a depăși dificultățile reieșite din diferitele sisteme legale), cât și între EPPO și toate autoritățile naționale relevante. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul că EPPO este la curent cu toate cazurile din competența sa”, mai semnalează fosta șefă a DNA, în scrisoare.

Marți, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că o ordonanță de urgență a Guvernului, care modifică legile justiției, stabilește că procurorul european delegat din partea României va fi stabilit de o comisie de selecție coordonată chiar de ministrul Justiției. Comisia va fi formată din oameni selectați tot de ministrul Justiției.

Ce urmează?