Dintre candidații la președinția Comisiei Europene, Verhofstadt, reprezentant al Alianței Democraților și Liberalilor pentru Europa, este singurul federalist pur. Obiectivul acestuia este crearea Statelor Unite ale Europei ca soluție la criza economică în care a fost scufundat vechiul continent, dar și ca o alternativă la socialiștii și popularii europeni, care ,,nu au făcut nimic în toată Europa, la nivel de guvernământ, pentru a ieși din criză.” Mai multe despre planurile liberalului aflam din interviul acordat, zilele trecute, pentru linkiesta.it

Cine este Guy Verhofstadt

Deputat în Parlamentul European din 2009, Guy Verhofstadt are în spate o carieră politică demnă de tot respectul. Parcursul lui politic începe în anii 70 ca președinte al Uniunii Studenților Flamanzi din Gand, Belgia, după care devine secretar al comisarului european Willy De Clercq, reprezentant al Camerei și al Senatului federal. În 1999 este numit prim ministru al Belgiei, poziție în care va rămâne pentru 10 ani și din care va cârmui 3 guverne diferite. În timp ce-și exercita aceste funcții nu uită de idealurile sale și se dedică constituirii unei Uniuni europene diverse și cu adevărat democratice nu numai în cadrul formal al centrelor de putere, ci și în afara acestora. De aceea, se alătură liderului Verzilor europeni, Daniel Cohn-Bendit pentru a compune, în 2012, manifestul cu note revoluționare Pentru Europa!

În prezent, Verhofstadt conduce o campanie paneuropeană, mișcându-se din țară în țară, pentru a-i reprezenta pe cei de centru-dreapta care doresc să-l vadă instalat la Palatul Berlaymont, în funcția de președinte al Comisiei Europene.

Mai departe în articol veți regăsi detalii oferite de Guy Verhofstadt în cadrul unui interviu din Italia, acordat pentru linkiesta.it, cu privire la obiectivele aflate pe agenda de campanie a acestuia și viziunea lui despre viitorul Europei.

 Europa federală- rețeta pentru tratarea euroscepticismului

Euroscepticismul este un subiect fierbinte în acest moment și care a creat clivaje în rândul opiniei publice din statele membre ale UE, unde se înregistrează o scădere a încrederii în construcția europeană. Prin urmare, Verhofstadt este de părere că federalismul este singura opțiune pentru a contracara populiștii, naționaliștii și forțele eurosceptice, care nu fac altceva decât să spună cetățenilor că problemele lor vor dispărea dacă dispare Uniunea Europeană și dacă ne vom întoarce în spațiul național. Desigur, spunea el, aceasta este o minciună, deoarece toate marile provocări pe care le avem astăzi s-au conturat la nivel european, iar politicianul nostru menționează printre acestea schimbările climatice, criza financiară, competiția cu China. Acesta afirmă că pot fi rezolvate doar la nivel supranațional.

,,Europa nu funcționează cum trebuie și pentru a înțelege acest lucru este de ajuns să privim la ratele de dezocupare din Europa de Sud, iar pentru a rezolva aceste probleme avem nev oie de un salt spre o Europă federală. Noi, față de eurosceptici, ne dorim mai multă integrare. Iar integrarea europeană este motorul pentru dezvoltare, nu noile datorii pe care vor să le creeze socialiștii.”

Ce reprezintă Alegerea Europeană(Scelta Europea), de exemplu, în Italia?

Întrebat care este relevanța grupării Alegerea Europeană(Scelta Europea) pentru Italia, Verhofstadt a răspuns că reprezintă alternativa la eurosceptici, dar și la conservatori și socialiști, responsabili pentru starea actuală în care se află Europa. Mai mult, spunea acesta, este necesară o altă abordare, rețete adecvate provocărilor, nu întoarcerea la naționalism, ci o altă Europă
Europenii nu-și doresc o mai mare integrare. În 2005 a fost poporul european(Franța și Olanda, prin intermediul referendumului) cel cel care a respins Constituția pe care ați redactat-o.

Având în vedere eșecul Constituției UE, înțeleasă ca un refuz la o integrare mai accentuată, agenda pe care o promovează Verhofstadt pentru Europa, nu ar putea avea priză la public. Cu toate acestea, politicianul a dorit să lămurească câteva aspecte. În primul rând, spunea el, în acel moment nu ne aflam în criză. Nu vedeam necesitatea, cum o vedem acum, de a avea o Europă mai integrată. În general, oamenilor nu le pasă de chestiunea ,,mai multă Europa-mai puțină Europa”, ci se întreabă cum putem ieși din criză. Răspunsul lui în această privință este legat de saltul în avans către integrarea europeană. verhofstadt considerp că avem nevoie de o uniune bancară, pentru ca fondurile băncilor să fie deblocate și transferate din nou în economia reală; de o piață unică a capitalurilor, pentru a spori lichiditățile și a coborî ratele dobânzilor; avem nevoie de o politică energetică comună, pentru a scădea costurile energetice prea mari în Europa, și nu în ultimul rând, avem nevoie de o piață unică pentru serviciile digitale, pentru că marile societăți mondiale sunt toate americane: Google, Twitter, Facebook. În Europa, spunea el, nu există pentru că lipsește o piață unică la bază.

Populiștii cresc în sondaje, în timp ce reformiștii liberali își mențin o rată scăzută

Referitor la rata crescută din sondaje(22%) a populiștilor italieni, conduși de Beppe Grillo, Verhofstadt a menționat că aceștia nu sunt majoritari, iar în Franța, de exemplu, lista lui François Bayrou are o rată de 12% în sondaje, însă, pentru prima dată, există un proiect de liste europene liberale de centru, care se opun celor eurosceptice. Totuși, s-a insistat pe procentul scăzut obținut de Alegerea Europeană(Scelta Europea) în sondaje,4%, iar politicianul a fost nevoit să reamintească faptul că este abia la începutul campaniei electorale și că se va adresa cetățenilor în italiană pentru a-i face să înteleagă ma bine că propunerea democrat-liberalor reprezintă o alernativă viabilă. Acesta a dat exemplul unui procent scăzut și în Belgia, 13%, care, deși mai ridicat față de cel din Italia, este rezultat al aceleași campanii electorală care unește centrul reformist, fie că ne aflăm în Grecia, Ungaria, Republica Cehă, Spania sau în cealaltă jumătate a țărilor din UE. Verhosftadt este convins că accentuarea integrării europene este metoda prin care euroscepticii pot fi combătuți.
Dezvoltare și austeritate, în același timp

Întrebat cum ar fi posibilă o dezvoltare socio-economică bună în condiții de severitate a măsurilor adoptate, Verhofstadt a răspuns că o creștere nu trebuie făcută acumulând alte datorii, așa cum propun socialștii, deoarece acestea stau la baza problemelor cu care ne confruntăm, la originile crizei. După părerea acestuia, creșterea este posibilă având piețe cu adevărat integrate, solide. Arătând cu degetul spre rezultatele popularilor europeni, în frunte cu Barroso, acesta a afirmat că nu au făcut nimic; în schimb, grupul său, ALDE, s-a zbătut pentru o integrare avansată și pentru accelerarea procesului de integrare, pentru un guvern european, care să nu producă alte datorii, așa cum doresc socialiștii, ci unul care să le excludă.

Grupul Spinelli-tente socialiste?

A fost adus în discuție și grupul federalist creat de Verhofstadt, dar pe care l-a denumit după un socialist, Altiero Spinelli. În privința aceasta, candidatul la șefia Comisiei Europene a dorit să înlăture orice confuzie și a spus că grupul este unul federalist, menit să încorporeze atât populari, socialiști, cât și verzi și liberali europeni. Scopul grupului este de a pregăti Europa pentru un viitor post-național, iar în acest sens a oferit exemplul unui proiect de lege scris de membrii acestuia, în care propun un sistem federal similar celui german, care să înlocuiască toate tratatele de până acum. Sistemul după care ar funcționa Europa ar fi reprezentat de un guvern compus din două camere, una care să reprezinte statele, iar cealaltă care să reprezinte cetățenii.

Interesul pentru Uniunea Europeană și pentru visul european este în scădere

Încrederea și interesul în Uniunea Europeană s-a diminuat în condițiile actuale, conform sondajelor. Guy Verhofstadt spunea că acest lucru este normal, pentru că nu mai există oameni politici care să vorbească cu pasiune despre Europa, iar argumentele referitoare la pace de odinioară sunt goale pentru cei care nu au cunoscut războiul. Problema este că trebuie să ne gândim la Europa de acum, la ceea ce trebuie făcut pentru a-i îmbunătăți imaginea de așa manieră încât cetățenii să simtă acest lucru, iar acest deziderat poate fi înfăptuit doar dacă se oferă o alternativă la proasta guvernare a comisiei Barroso și a statelor, cu guverne socialiste sau populare. În definitiv, spunea Verhofstadt, în asta constă și eforturile lui.

Participarea cetățenilor la euroalegeri, în scădere la 3 decenii de la instituirea votului universal pentru Parlamentul European

Confruntat cu problema scăderii semnificative a participării cetățenilor Uniunii la alegerile europarlamentare, Guy Verhofstadt a afirmat că abia acum asistăm pentru prima oară la adevărate alegeri europene. Acesta spunea că subiectul unei Europe mai coezive se află astăzi pe buzele tuturor așa cum nu s-a mai întâmplat în trecut, iar acest lucru se datorează și candidaților la președinția Comisiei Europene, care s-au antrenat într-o dezbatere transnațională fără precedent. Dacă înainte existau teste doar la nivel național, fără un real interes european, acum ele s-au mutat la nivel supranațional, unde se poate vorbi despre adevărate euroalegeri.
Bariera lingvistică- o piedică pentru instalarea federalismului la nivelul celor 28 de state membre ale UE?

Întrebat dacă este posibilă îmbrățișarea federalismului de către cele 28 de state ale UE, de etnii, culturi și limbi diverse, Verhofstadt a afirmat că federalismul este politica cea mai potrivită pentru a permite coabitarea limbilor și etniilor diverse, reprezentând un salt pentru umanitate. În acest sens, el a oferit exemplul Statelor Unite și al Indiei, care sunt unele dintre cele mai mari democrații din lume și care înglobează limbi și etnii diferite. El mai spunea că naționalismul, ideea de stat cu o singură limbă și etnie a fost cauza celor două războaie mondiale și că Europa ar trebui să învețe din acest lucru. Statele nu se pot descurca individual la nivel global, oricât de puternice ar fi din punct de vedere economic, iar aici a făcut referire la Germania. Verhofstadt consideră că Europa nu s-a născut pentru a distruge statele, ci pentru a le face să coopereze și să aibă o voce la nivel global. Dacă ne uităm la situația actuală din Ucraina, Merkel vorbește cu Putin în numele UE, pentru că nu avem o politică externă comună eficientă. Sunt 28 de armate în UE, dar tot avem nevoie de SUA, fiind de patru ori mai slabi la acest capitol, mai spunea politicianul. De asemenea, el se întreba retoric de ce anume ne protejează statele naționale, de criza economică, de imigrație, de problemele climatice?
Un stat federal este in avantajul cui?

Ideea federală la nivelul Uniunii Europene este atractivă, însă ne dorim să știm ce avantaje ne-ar oferi nouă, ca cetățeni, acest lucru. Ei bine, Verhofstadt a făcut referire la mai multe chestiuni de ordin economic și democratic. El a adus în discuție ratele mai mari ale dobânzilor din spațiul european, în comparație cu cele din SUA, drept consecință a faptului că nu s-a realizat unificarea pieței de capitaluri. Aceste lucru, spunea el, este în dezavantajul întreprinzătorilor mici și mijlocii. Pe lângă asta, elitele naționale nu vor să cedeze din puterea lor către un organism supranațional, iar acest obstacol trebuie înlăturat și înlocuit cu o alternativă europeană democratică, bine organizată și care să știe să-și protejeze poziția în lume. În opinia sa, aceasta este provocarea acestor alegeri europene, pentru că tot ce s-a imaginat până acum a fost încercat, iar 150 de ani de naționalism ne-au adus peste 20 de milioane de europeni morți.

Mai rău de atât, spunea Verhofstadt, naționaliștii doresc părăsirea zonei euro. Într-o retorică adresată naționaliștilor din Italia, belgianul a afirmat că întoarcere la liră va egala cu o întoarcere la deprecierile competitive, ale căror consecințe vor fi plătite de cetățeni. În plus, aceasta nu ar trebui să fie alternativa la teama de a face reforme. De aceea, spunea Verhofstadt în încheiere, este nevoie de o Europă unită și capabilă de a aduce schimbare, iar în spațiul italian cel puțin, printr-un nivel scăzut al dobânzilor s-ar crea un plus de capital valorând 20 de miliarde de euro pe an, care să fie investit în economie. Prin urmare, politicianul îndeamnă cetățenii să voteze în scrutinul din 25 mai.

 Alexandra LOY

Sursa: linkiesta.it