Connect with us

Victor Negrescu

Platforma Education Alliance, inițiativă a eurodeputatului Victor Negrescu, lansată pentru ca actorii din educație să devină co-creatori ai politicilor din domeniu la nivel european

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

La inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu s-a lansat European Education Alliance, platformă prin care actorii în domeniul educației devin co-creatori ai politicilor educaționale la nivel european, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În cadrul evenimentului Mission Education s-a lansat European Education Alliance, platformă prin care cei doi co-inițiatori ai proiectului, Victor Negrescu și Eva Maydell, reprezentanți ai principalelor grupuri politice din Parlamentul European și-au propus să aducă împreună profesori, cursanți, părinți, actori în domeniul educației, societatea civilă, companii și decidenți politici în vederea conturării politicilor educaționale europene. 

 Prin intermediul Alianței Europene pentru Educație, vom aduce împreună decidenți și experți în domeniul educației din toată Uniunea Europeană, pentru a crește profilul educației la nivel european în toate politicile publice. Este necesar să co-creăm politici educaționale, împreună cu profesorii, cursanții, părinții, comunitățile locale și partenerii sociali, care să contribuie la dezvoltarea unor sisteme de învățământ moderne, reziliente, accesibile și de calitate. Realitatea este că nu mai putem continua să facem școală în săli de clasă care arată ca acum 30 de ani sau să predăm folosind aceleași metode sau resurse neactualizate. Uniunea Europeană trebuie să ofere un răspuns real la nevoia de modernizare a educației, asigurându-se că se alocă resurse financiare adecvate și că peste tot în Europa, indiferent de țara sau de zona în care trăiesc, cursanții au acces la educație și formare de calitate pe tot parcursul vieții” a declarat co-președintele platformei, eurodeputatul Victor Negrescu (S&D) și vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

În cadrul evenimentului, Comisarul European pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, a afirmat că “2021 este anul pentru acțiune. Sarcina noastră este să ne asigurăm că această acțiune nu funcționează izolat, ci împreună, cu contribuția studenților, profesorilor, personalului academic, societății civile și a comunităților locale și regionale. De asemenea, este crucial să continuăm dialogul constructiv cu Parlamentul European. Provocările cu care ne confruntăm nu trebuie subestimate (…). Vom răspunde acestor provocări cu inițiative concrete în Spațiul European al Educației și cred că Alianța Europeană pentru Educație poate adăuga plusvaloare”.

Platforma European Education Alliance și-a propus să promoveze educația la nivelul tuturor politicilor europene întrucât prin educație se pot atinge obiectivele comune fixate la nivel european. Inițiatorii alianței europene și-au propus să susțină creșterea profilului educației în planurile naționale de redresare și reziliență, dar și să susțină acele politici care sprijină activ educația. Platforma europeană consideră că toți actorii din domeniu, începând cu educatorii și cursanții, trebuie să devină co-creatori ai transformării educației în interesul învățării. 

Astăzi construim un parteneriat pentru viitorul educației în UE. Această Alianță va fi o punte între părțile interesate și factorii de decizie politică. Niciun membru al societății nu este exclus să ni se alăture deoarece vrem să fim mai puțin ideologici și mai practici. Pentru noi, astăzi nu a fost doar un eveniment, ci începutul unei misiuni. O misiune de a continua să transformăm ideile privind dezvoltarea educației în politici reale și instrumente concrete. O numesc Misiunea Educației deoarece apreciez că, împreună cu Victor Negrescu, suntem în această misiune de ceva timp” a declarat co-președintele platformei, eurodeputata Eva Maydell (PPE), președinte al European Movement International.

În cadrul evenimentului au avut intervenții Arja Krauchenberg, președintele Lifelong Learning Platform, Larry Flanagan, președintele European Trade Union Committee for Education, precum și membri ai Parlamentului European. 

Conferința a fost difuzată live pe Facebook, înregistrarea fiind disponibilă aici: https://fb.watch/4TXbQ5rnl7/ 

Platforma European Education Alliance va dezvolta în perioada următoare o serie de activități și acțiuni menite să sprijine educația și creșterea alocărilor europene pentru acest domeniu, cu implicarea tuturor actorilor relevanți la nivel european.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

S&D

De Ziua Europei, eurodeputatul Victor Negrescu invită cetățenii să își spună părerea despre viitorul României în UE și despre modul în care vor să arate PNRR

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Cu ocazia Zilei Europei, în peste 118 amplasamente din toată țara, circa 2000 de militanți ai PES Activists România și ai Partidului Social Democrat invită cetățenii să își spună părerea despre viitorul României în Uniunea Europeană și despre modul în care vor să arate Planul Național de Redresare și Reziliență, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.

„Este un exemplu de consultare reală prin care dăm putere cetățenilor să definească noul proiect european pentru România. Fiind și Ziua Independenței arătăm că România poate deveni mai puternică în Europa dacă învățăm să profităm, cu profesionalism, seriozitate și curaj, de oportunitățile oferite de Uniunea Europeană”, a declarat acesta.

„Le mulțumim tuturor colegilor care s-au implicat și au arătat că stânga românească poate seta un nou proiect european pentru România”, a conchis Victor Negrescu. 

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit „farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europeiun demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Citiți și Ziua Europei. Acum un an, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

Astăzi, la 71 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinește și un an de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat „Europa, Europa!”.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu cere Guvernului să nu taie sumele pentru educație din PNRR: Educația nu are culoare politică

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Tăierea sumelor pentru educație din Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un eșec major, a atenționat miercuri eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.

“Am atras atenția asupra acestui lucru încă de săptămâna trecută, dar guvernanții ne mințeau spunând că pe educație totul merge bine. Am aflat acum că pentru ei totul merge bine când există riscul să pierzi 1,1 miliarde de euro. Din păcate, tăierile sunt realizate exact în domeniile care ar crește calitatea educației și ar conecta învățământul cu formările și competențele necesare astăzi. Se pare că măsurile respinse au fost redactate greșit și nu au respectat cerințele europene”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Europarlamentarul PSD a subliniat că a fost cel care a solicitat, la nivel european, 10% pentru educație din Mecanismul de Redresare și Reziliență, și a inițiat campania prin care a solicitat creșterea sumei pentru educație de la circa 1 miliard de euro la peste 4 miliarde.

“Educația trebuie să rămână o prioritate în PNRR. Solicit guvernanților să se lupte pentru aceste fonduri. Personal, voi solicita Comisiei Europene să reanalizeze măsurile pentru educație și să permită României redepunerea lor. Educația nu are culoare politică, deși se pare că incompetența și incapacitatea de a redacta reforme are”, a conchis Victor Negrescu.

 

Cu o zi în urmă, eurodeputatul PSD a subliniat că România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență și că este nevoie ca procesul să fie accelerat pentru ca Bucureștiul să evite un eșec.

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență. Este nevoie să accelerăm procesul pentru a evita un eșec

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență, a avertizat marți europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) după ce jumătate din statele membre ale Uniunii Europene au trimis planurile lor naționale la Comisia Europeană.

“Este nevoie să accelerăm procesul de redactare și negociere pentru ca termenul de 31 mai să fie devansat și a evita, astfel, acest eșec. Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv din Estul Europei, iar celelalte țări se pregătesc să facă acest lucru în următoarele zile. Poate doar Bulgaria, care se pregătește de alegeri anticipate, să mai depună așa târziu ca noi. Interesant este că peste tot s-a înțeles că este nevoie de un efort național. Doar la noi guvernanții sunt încă în vacanță și ignoră dialogul cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și Parlamentul”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Potrivit acestuia, cele 14 state europene care au depus planurile până ieri, 3 mai, sunt chiar statele cu cea mai mare alocare și care au susținut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franța, Germania, Grecia, Portugalia.

“Statele care nu au depus încă fie nu au susținut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne”, a conchis el.

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța10 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA10 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE11 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.14 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending