Connect with us

ALEGERI 2014

Eurosfat 2014. Impresii și analiză de la prima dezbatere din România la care participă un candidat la Președinția Comisiei Europene

Published

on

un articol de  Alexandra Loy și Laura Burtan

Ediţia din acest an a Eurosfat, forumul anual dedicat dezbaterilor pe teme europene, a coincis cu campania intensă de promovare a candidatilor pentru alegerile europarlamentare din luna mai, care sunt văzute ca aducătoare de schimbare în cele ce priveşte viziunea politică de pe scena europeană şi direcţia spre care se va îndrepta Uniunea Europeană. În acest context, cele doua reuniuni ale forumului Eurosfat din 2014 s-au constituit, în prima parte a zilei, pe tema alegerilor europene și a modalităților de ameliorare a procesului electoral, iar spre finalul zilei, pe dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene, la care au fost invitați liderul ALDE, Guy Verhofstadt, unul dintre cei trei candidati sustinuti de marile grupuri politice europene la sefia Comisiei Europene, europarlamentarul din partea S&D, Corina Crețu și Yves Bertoncini, specialist în problematica instituțională europeană și director al think-tankului Notre Europe.

În calitatea noastră de reprezentanți ai Caleaeuropeana.ro și având un interes particular față de afacerile europene, am considerat că Plenara de închidere ar reprezenta highlight-ul zilei și nu ne-am înșelat. Întrebările adresate invitaților de photo-verhofstadt (1)către moderatorul Luca Niculescu au fost tratate cu o atitudine depolitizată și volubilă, in special de către Guy Verhofstadt, care a arătat că poate avea un discurs echilibrat atunci când discută despre viitorul construcției europene, prin prisma acțiunilor trecute ale colegilor din alte familii politice de la Bruxelles. Corina Crețu a avut o scăpare în acest sens, în momentul în care a avut o poziție ofensivă referitor la perioada îndelungată în care popularii europeni s-au aflat la frâiele Uniunii Europene. Potrivit doamnei Crețu, performanțele sociale și economice au scăzut prin adoptarea unor măsuri nepopuliste și pe care socialiștii, din rândul cărora provine, nu le-ar fi adoptat niciodată; a se înțelege de aici mesajul mult mai profund care trimite spre situația internă din România: o guvernare socialistă a reușit să obțină  creșterea economică fără a apela la măsuri drastice. Desigur, este ușor să facem acuzații și să închipuim o istorie alternativă, bazată pe optative, însă nu trebuie să uităm că vocea formațiunii social-democraților din Parlamentul European s-a făcut auzită în momentul luării deciziilor importante si de aceea, trebuie mai degrabă să privim spre viitor și să oferim soluții la situațiile care se vor contura sau care s-au conturat deja, decât  să încercăm să ne promovăm formațiunea politică arătând cu degetul alte grupări.

De asemenea, cu ocazia dezbaterii, am avut plăcerea de a-i asculta și pe domnii Bertoncini și Ioan Oltean, care și-a făcut apariția cu un discurs menit să încheie evenimentul. Față de Yves Bertoncini, care a oferit niște răspunsuri din poziția unui cercetător, a unui statistician familiarizat cu mersul instituțiilor și politicilor de la Bruxelles, Ioan Oltean ne-a prezentat un discurs tipic de campanie, în sensul în care pe cât de corect a fost formulat, pe atât a fost de steril. Cu toate acestea, impresia generală este una pozitivă, considerând că discuția s-a desfășurat într-o manieră relaxată și personalizată în funcție de fiecare invitat. Mai mult, am simțit că a fost un dialog veritabil și nu o seamă de monologuri prin intermediul cărora se încerca să ni se vândă ceva.

Totuși, pentru că ne-am propus să împărtășim cu cititorii noștri modul în care s-au prezentat invitații la reuniunea de final și pentru că nu ne dorim să le oferim impresiile noastre asupra unor forme fără fond, considerăm că este necesar să trecem în revistă subiectele abordate și viziunea care s-a conturat pe baza acestora.

Cum arata viitorul Europei Unite

Întrebările lui Luca Niculescu, care era activ în calitate de moderator, au atins subiecte foarte actuale, dar și populare legate de Uniunea Europeană, precum existența unei viziuni unitare asupra Uniunii, a unei variante europene a visului american; vizibilitatea tot mai crescândă a partidelor eurosceptice și a impactului acestora în PE și implicit în UE; federalismul ca model pentru dezvoltarea Uniunii; coerența la nivelul UE și disponibilitatea statelor membre de a întreprinde acțiuni concertate în fața unor provocări de ordin extern.

În ceea ce privește existența și perpetuarea visului european, invitații au fost de acord că acesta rămâne valabil, deși trece printr-un fenomen de demitizare, așa cum menționa Guy Verhofstadt. Acesta consideră că este nevoie de o reafirmare, de o reconstrucție a visului european, posibilă doar prin intermediul unor lideri politici ale căror viziune și acțiuni să fie îndreptate spre consolidarea unui construct unic, asemenea imperiilor american și chinez ale căror modele s-au afirmat datorită globalizării. Totuși, pentru a realiza acest lucru, este nevoie de efortul comun al liderilor și cetățenilor europeni, care să vadă dincolo de granițele naționale. În această privință, Corina Crețu recunoaște că emergența partidelor naționaliste și eurosceptice ( UKIP, în Marea Britanie, Frontul Național în Franța)îngreunează acest demers, însă spune despre români că sunt în marea lor majoritate pro-europeni și că își doresc să meargă pe această cale, de altfel, singura spre care  poate și spre care trebuie să se îndrepte România, în condițiile în care nu își permite, cel puțin din punct de vedere economic, luxul altor națiuni precum Marea Britanie, care dorește părăsirea Uniunii Europene. De asemenea, este convinsă că statele membre pot funcționa mai bine în comun, decât individual, chiar dacă construcția europeană a avut și momente de fragilitate. Yves Bertoncini pare să pună punctul pe ,,i”  în acest dialog despre visul european și anume, indicând direcția spre care acesta ar trebui să se îndrepte, aceea a unui actor global consolidat. Bertoncini subliniază că în momentul de față este necesar să pășim într-o nouă etapă, în care discuția despre pace și prosperitate nu mai este suficientă; este important ca UE să-și asume rolul de actor global și să se implice cât mai mult în soluționarea unor situații de criză, care apar din ce în ce mai des. Dacă la început am fost uniți de teama față de Stalin, spunea acesta, iar pe parcurs am fost impulsionați de reeducarea și aducerea în sânul familiei europene a acelor state care au trăit vreme de zeci de ani în umbra Cortinei de Fier,  în prezent ne confruntăm cu tendințele agresive ale Rusiei care se opune extinderii Uniunii și mai mult în spațiul estic și care creează instabilitate la granița răsăriteană a acesteia. Astfel de provocări ne privesc pe toți și de aceea trebuie să adoptăm o viziune comună la nivel european.

UE si criza din Ucraina

Legată de viziunea unitară care trebuie să caracterizeze Uniunea Europeană pe plan internațional este și discuția despre disponibilitatea statelor membre de a acționa prin măsuri comune atunci când se confruntă cu o situație delicată în vecinătatea Uniunii. Discuția este îndreptată, desigur, spre situația din Ucraina, a cărei gravitate crește pe zi ce trece. În acest caz, Guy Verhofstadt a recunoscut fără constrângeri că nu există o poziție comună fermă la nivel european, însă este dezirabilă deoarece numai în acest mod  ne putem confrunta cu regimul autoritar condus de Vladimir Putin. Mai mult decât atât, spune acesta, răspunsul la această criză stă în aplicarea unor sancțiuni împotriva cercului apropiat al lui Putin, împotriva oligarhilor care sprijină acțiunile Kremlinului, și mai puțin împotriva celor din ,,eșalonul secundar”. Astfel, Uniunea Europeană ar trebui să aplice în relația cu Rusia același tip de presiuni care au dus la semnarea unui acord între președintele destituit Viktor Yanukovych și opoziția din Parlamentul ucrainean. Yves Bertoncini vine în completarea lui Verhofstadt și întărește ideea unei acțiuni ferme și cât mai rapide din partea Uniunii Europene pentru a opri înrătățirea situației din Ucraina. Pozițiile celor doi sunt conforme cu realitatea și exprimă îngrijorarea cu privire la escaladarea crizei din acea zonă, însă oricât ar pleda pentru un răspuns unitar și cât mai rapid la comportamentul Rusiei, trebuie să revenim de unde am pornit: Uniunea Europeană este incoerenta în reacția ei la evenimente, iar acest lucru nu credem că se va schimba prea curând. În 2008 a fost Georgia, în martie anul curent Crimeea și pare că lucrurile nu se vor opri aici, următoarele ținte vizate de Rusia fiind regiunile Luhansk și Donetsk, cea din urmă fiind locul în care activiști pro-ruși declară independența regiunii și cer organizarea unui referendum pentru proclamarea independenței față de Kiev chiar la momentul scrierii acestui articol. Dacă privim în detaliu, incoerența pe probleme externe a UE în clipa de față se datorează comportamentului unor lideri europeni de frunte, precum cancelarul german Angela Merkel, care are o abordare duală a conflictului cu Rusia: în timp ce susține sancțiunile dure împotriva elitei politice ruse, aceasta menține deschisă comunicare cu Kremlinul. Același Kremlin, care, în mod ironic, dialogheaza în timp ce trimite trupe la granița estică a Ucrainei. Totuși, noi suntem de părere că trebuie privită imaginea de ansamblu a instrumentelor folosite pentru rezolvarea acestei crize: Uniunea Europeană menține o atitudine civilizată, bazată pe dialog diplomatic, sperând să convingă Rusia în a face un pas înapoi în exercitarea influenței sale în Ucraina; Rusia, pe de altă parte, se folosește de instrumente militare, preferând un comportament de intimidare și urmărind același tipar ca în cazul Crimeii în provinciile din estul Ucrainei, populate în mare parte de etnici ruși. Vom asista oare la o dezmembrare a unui stat independent din Europa în timp ce Uniunea Europeană încearcă să ajungă la o poziție comună? Ei bine, poate că dacă am fi fost în locul domnului Niculescu le-am fi adresat această întrebare invitaților.

Solutii anti-euroscepticism

Revenind la o temă menţionată anterior, şi anume creşterea în popularitate a partidelor eurosceptice, trebuie menţionat că au fost oferite soluţii la problema respectivă – pentru Verhofstadt, este vorba de lideri cu viziune, care să reitereze şi să întărească ideile pe bazele cărora s-a format Uniunea Europeană, o opinie împărtăşită în mare şi de Bertoncini, cu precizarea că „nepoţii fondatori şi nepoatele fondatoare” – care vin în completarea rezultatelor obţinute de „părinţii fondatori” – ar reprezenta soluţia mai multor probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană în momentul de faţă.  Corina Creţu a avansat şi un procent al euroscepticilor care vor ajunge europarlamentari în urma alegerilor din mai – aproximativ 20% . Pornind de aici, Luca Niculescu i-a provocat pe invitaţi să discute despre impactul pe care un grup atât de numeros cu vederi contrare visului european îl poate avea în Parlamentul European. Din relaxarea cu care Guy Verhofstadt a abordat subectul, am putut deduce răspunsul lui încă de la primele cuvinte – chiar dacă la nivel naţional grupările politice naţionaliste şi eurosceptice câştigă în popularitate, studii de specialitate arată că acest lucru nu este neapărat valabil şi pentru nivelul european, iar că impactul acestora ar fi destul de redus, deoarece nu au o voce unitară. Mai mult, aceleaşi studii indică un procent mai apropiat de jumătatea celui adus în discuţie de doamna Creţu pentru numărul de europarlamentari cu vederi eurosceptice care vor activa în perioada 2014-2019. Ca răspuns la întrebare, Verhofstadt spune că informarea este cheia pentru a contracara discursul populist din campania electorală – problemele nu dispar dacă un stat alege să funcţioneze exclusiv la nivel naţional, ci se multiplică; răspunsul logic este o mai bună colaborare în ariile care au un impact deosebit asupra statelor membre, nicidecum încetarea colaborării. Euroscepticii nu trebuie priviţi cu teamă, fiindcă o informare adecvată a publicului asupra discursului acestora va rezolva problema. Corina Creţu însă este de părere că un număr mai mare de eurosceptici în Parlamentul European va duce în cele din urmă la găsirea unei voci comune în cadrul grupului, ceea ce va avea un impact asupra agendei Uniunii Europene – astfel de politicieni nu au viziune, nu caută soluţii, nu fac decât să caute a fi relevanţi prin discursul populist general şi prin identificarea de ţapi ispăşitori care se fac vinovaţi de problemele prezentului (în acest moment, este vorba despre români şi bulgari). Bertoncini consideră că o tentativă de a elimina temele populiste trebuie să înceapă chiar din cadrul Parlamentului European, ceea  ce va avea impact ulterior şi la nivel naţional – partidele mari, aflate în strânsă competiţie, ar putea apela la teme de tip populist pentru a câştiga voturi.  Nu influenţa euroscepticilor este problema principală a Uniunii Europene, iar grupurile politice din Parlamentul European nu ar trebui să o trateze ca atare.

Federalismul, o solutie?

În cadrul discuţiei pe tema împărţirii atribuţiilor şi puterii între insituţiile Uniunii Europene şi cele ale statelor membre s-a ajuns la subiectul federalismului – Verhofstadt a ţinut să precizeze ce reprezintă „federalismul”, fiindcă termenul poate avea diferite înţelesuri, în funcţie de cel care îl foloseşte. Federalismul poate ajunge chiar un al doilea F-word (după cum a menţionat şi Bertoncini), sinonim cu birocraţia şi manipularea fără precedent ,  iar Guy Verhofstadt a arătat, prin modul în care a formulat un răspuns, că este simpatizant al unei abordări bazate pe subsidiaritate – un anume domeniu va fi gestionat la nivelul care o poate face cât mai eficient – , cu menţiunea că este necesar ca subiecte de genul uniunii monetare să se afle sub o tutelă comună, deoarece reprezintă un domeniu major care vizează mai toate statele membre. Aşadar, răspunsul ar fi unul complex, care necesită o abordare corespunzătoare. Răspunsul doamnei Creţu a fost antifederalist (căci dumneaei consideră că astfel s-ar accentua diferenţele între state) – soluţia este aşadar un cadru strict interguvernamental, cu un Parlament European puternic, cu competenţe consolidate în centru. Domnul Bertoncini porneşte de la ideea că „federaţia de state naţionale” despre care vorbea Jacques Delors este o realitate, iar nivelul naţional şi cel european sunt interdependente – modelul optim este tot unul bazat pe subsidiaritate,  criteriul central fiind cel al eficienţei .

Concluzia noastra

După o trecere în revistă a temelor dezbătute şi a modului de abordare, considerăm că a existat o diferenţă clară a discursului între invitaţii străini şi cei români. Este adevărat că micile derapaje de tip electoral ale politicienilor români care au luat cuvântul pot fi puse pe seama faptului că aceştia se aflau în faţa celor care le pot da (sau nu) votul lor, însă nu pot fi scuzate în totalitate. Temele propuse pentru discuţie au fost cât se poate de actuale, iar abordările, foarte personale – spre exemplu, modul în care au fost formulate răspunsurile la întrebarea care viza problema din Ucraina au fost realiste, ceea ce implică o critică a poziţiei luate de Uniunea Europeană ca o entitate unitară (sau de lipsa acesteia).  Discursul de final al domnului Oltean a fost disonant faţă de spiritul care a dominat dezbaterea – trecerea de la un stil liber şi personal de exprimare la unul arid şi marcat de clişee.

 

Nota redactiei: Alexandra Loy și Laura Burtan (SNSPA), colaboreaza cu redactia caleaeuropeana.ro, in cadrul unui proiect dedicat stagiului de practica efectuat de o echipa de masteranzi SNSPA, interesati de Afacerile Europene si Globale. 

 

 

.

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 50% dintre români cred că unele țări blochează aderarea României la Spațiul Schengen din motive economice și că poluarea este provocată de companii străine

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 50% dintre români sunt de părere că unele state constituie principala cauză pentru care România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen, blocând astfel aderarea acesteia din motive economice, iar 43,5% dintre cei intervievați consideră că România nu a îndeplinit toate criteriile de aderare și de aceea țara nu face încă parte din spațiul Schengen. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Capitolul 3 – Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

@sondaj INSCOP

55,9% dintre cei intervievați consideră că poluarea din România este provocată de companiile străine

Peste jumătate dintre români sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companiile străine, în timp ce 35% dintre aceștia cred ca poluarea este provocată de companiile naționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%. 

@sondaj INSCOP

47,3% dintre români cred că tăierile ilegale ale pădurilor sunt cauzate de companiile străine

În ceea ce privește tăierile ilegale ale pădurilor din România, 47,3% dintre respondenți au fost de părere că acestea sunt produse de companiile străine, în timp ce 45,8% cred ca acest lucru este cauzat de companiile naționale și de cetățenii români.  

@sondaj - INSCOP

De asemenea, mai mult de 50% dintre români sunt de părere că realizarea autostrăzilor din România nu este blocată de puterile străine.

@sondaj INSCOP

Datele sondajului relevă că o majoritate covârșitoare a respondenților (78,2%) este de părere că românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa, în timp ce 20,4% dintre aceștia nu sunt de acord cu această afirmație. 

@sondaj INSCOP

Aproape 50% dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, iar 87,2% sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său

49,5% dintre respondenți sunt de părere că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, în timp ce 43.2% nu sunt de acord cu această afirmație. În ceea ce privește drepturile minorităților etnice de pe teritoriul României, 87,2% dintre români consideră că acestea trebuie protejate și respectate, în timp ce 11% nu sunt de acord cu acest lucru. 

@sondaj INSCOP

@sondaj INSCOP

Datele au fost culese în perioada 1-12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Capitolul 1 al sondajului arată că, în opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

De asemenea, Capitolul 2 demonstrează că 57,6% dintre români acordă un nivel ridicat de încredere Germaniei și Uniunii Europene (51,6%), iar 49,4% au declarat că au multă încredere în NATO și 47,2% în SUA, în timp ce Rusia (16%) și China (19%) prezintă cea mai puțină încredere.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending