Connect with us

POLITICĂ

PNL celebrează 144 de ani de la înființare. Președintele Klaus Iohannis, invitat să participe la evenimentul de aniversare

Published

on

Partidul Naţional Liberal aniversează vineri 144 de ani de la înfiinţare printr-un eveniment care va avea loc la sediul central al partidului şi la care a fost invitat şi preşedintele Klaus Iohannis. Anunțul a fost făcut de președintele PNL Ludovic Orban într-un interviu acordat Agerpres.

“Va fi garden party. Deschidem grădina partidului către invitaţi. L-am invitat pe preşedinte şi aş fi foarte bucuros să fie alături de noi la această aniversare importantă. PNL este un partid istoric, cel mai vechi partid din România, cu cea mai amplă istorie, un partid care întotdeauna a fost parte la cele mai importante realizări din istoria modernă a României şi care îşi continuă misiunea de a dezvolta România şi de a o aduce în rândul naţiunilor europene cele mai dezvoltate”, a afirmat Orban, arată sursa citată.

Aniversarea celor 144 de la înființarea Partidului Național Liberal are loc la finalul campaniei electorale pentru alegerile europene și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

PNL este singurul partid înscris la nivelul Autorității Electorale Permanente în calitate de competitor electoral pentru referendumul anticorupție din 26 mai.

Pentru alegerile europene, PNL are o listă de candidați deschisă de jurnalistul Rareș Bogdan și din care fac parte șase actuali eurodeputați – Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Adina Vălean, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu și Mihai Țurcanu – , doi primari importanți – Mircea Hava (Alba Iulia) și Gheorghe Falcă (Arad -, dar și fostul ministru de Interne Vasile Blaga.

Prin programul politic privind alegerile europarlamentare, liberalii se angajează să atingă câteva obiective, printre care încetarea MCV, aderarea României la Schengen şi la zona euro.

Prima dintre propunerile concrete ale liberalilor se referă la înfiinţarea „unui mecanism care să monitorizeze situaţia statului de drept“ şi respectarea drepturilor fundamentale în toate statele UE, o măsură centrală pe care și-o asumă și familia politică europeană din care PNL face parte – PPE.

Scurt istoric: Liberalismul în România, din 1875 și până în prezent (Prezentare PNL)

Partidul Național Liberal a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 constituind doar instituționalizarea și coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a României.

Primul președinte al Partidului Național Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat independența. Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea și reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!” care este și astăzi deviza Partidului Național Liberal.

La finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. De altfel, PNL s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 și 1919 (cu excepția perioadei martie-noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România și pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată între 1938 și 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă.

După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcție democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic și dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile liberale, în vreme ce alții au fost fortați să ia calea exilului. Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulți dintre ei foști lideri ai studenților și tineretului PNL, au continuat să-și promoveze ideile și crezurile și au păstrat viu spiritul PNL.

În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceștia s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal, cărora li s-au alăturat personalități din țară. Printre cei care au repus bazele formațiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, precum și Radu Câmpeanu, primul președinte postcomunist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică.

În anii ‘90 mișcarea liberală a experimentat o perioadă relativ tumultoasă, caracterizată prin sciziuni succesive, fragmentări și tentative de unificare. Toate au făcut parte din procesul de construcție instituțională a PNL, care a reușit să aducă sub sigla sa nu doar grupările care se revendicau din zona liberalismului, ci s-a impus ca pol de centru-dreapta pe scena politică din România. Procesul reunificării liberale a început sub președinția lui Mircea Ionescu-Quintus. Ca parte a Convenției Democratice, alianța opoziției unite, PNL a participat la coaliția de guvernare din perioada 1996-2000, deținând portofolii importante în cabinet, precum finanțele și economia pentru o perioadă sau cel al justiției.

După 2001, PNL și-a întărit poziția absorbind și alte partide considerate compatibile ideologic și și-a continuat procesul de consolidare organizatorică internă, extinzându-și baza locală și sporindu-și forța filialelor din teritoriu. În 2003, PNL a devenit parte a Alianței Dreptate și Adevăr – Alianța DA PNL-PD, iar după alegerile parlamentare din 2004, președintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit primul premier liberal al României după căderea comunismului. În timpul guvernării PNL, România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, incluzând reducerea fiscalității, încurajarea inițiativei private și a investițiilor. Din punct de vedere politic, forța electorală a transformat PNL într-unul dintre cele trei partide mari din România.

În 2009, Crin Antonescu a devenit președintele PNL și a dus formațiunea politică la cel  mai mare scor din ultimele două decenii. De asemenea, Crin Antonescu a fost candidatul partidului la alegerile prezidențiale din același an, clasându-se pe locul 3.

În 2011, Partidul Național Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianța de Centru  Dreapta (ACD). Aceasta și-a unit mai departe forțele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL), proiectul politic al opoziției unite. USL a preluat guvernarea României în mai 2012, în urma unei moțiuni de cenzură asupra Guvernului Ungureanu, și a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2012. Partidul Național Liberal a rămas parte a USL și a guvernării până în februarie 2014, când liberalii au anunțat sfârșitul Uniunii Social Liberale, respectiv ieșirea de la guvernare.

După alegerile europarlamentare din mai 2014, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal au decis să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale din 2014, să fuzioneze în viitor și să devină parte a familiei populare europene. Klaus Iohannis, noul președinte al PNL, a devenit candidatul alianței formate din cele două partide, Alianța Creștin Liberală (ACL). În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, devenind primul președinte liberal din istoria țării.

După câștigarea alegerilor prezidențiale, PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai noului PNL devenind Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Începând cu luna decembrie 2016, Raluca Turcan devine președinte interimar al PNL.

În cadrul congresului partidului din data de 17 iunie 2017, Ludovic Orban este ales Președinte al PNL, obținând 78% din voturile celor peste 4500 de delegați, în competiția cu Cristian Bușoi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, reacție după votul din Consiliul UE pentru Laura Codruța Kövesi: La fel ca în acest caz, voi continua să sprijin români integri și profesioniști în funcții europene de conducere

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a salutat joi votul acordat în reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), prin care s-a exprimat un sprijin larg în favoarea candidaturii Laura Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

Mă bucur că votul acordat de statele membre ale Uniunii Europene a fost unul substanțial, fapt care confirmă aprecierea pentru pregătirea, experiența și competența doamnei Kövesi. Rezultatul de astăzi reprezintă o victorie importantă pentru România, cu atât mai mult cu cât a fost obținut în pofida faptului că Guvernul PSD a încercat permanent să blocheze candidatura unui profesionist, recunoscut pentru lupta sa împotriva corupției și în apărarea statului de drept. Așa cum am acționat în acest caz, voi continua să sprijin români integri, competenți și profesioniști în funcții de conducere la nivelul instituțiilor Uniunii Europene”, a declarat Iohannis, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Conform unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE să o voteze pe Laura Codruța Kövesi în Consiliul Uniunii Europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european. Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Surse oficiale au declarat pentru Digi24.ro că președintele a contactat-o telefonic pe Luminița Odobescu înaintea votului dat joi, în COREPER, pentru Kovesi, tocmai pentru că Viorica Dăncilă dăduse public un semnal de vot împotrivă. 

Miercuri seară, prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că Guvernul nu susţine un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european.

Am spus şi repet acest lucru. Nu susţin, nu susţinem un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi. Nu susţinem acest mandat pentru că, mi se pare o abordare firească, atunci când sunt anumite acuze, atunci când există suspiciuni asupra oricărui om, indiferent de funcţia pe care o ocupă sau postul pentru care candidează, trebuie să lămurească aceste lucruri şi pe urmă să ocupe această funcţie. Deci, îmi menţin poziţia pe care am avut-o până acum“, a declarat Viorica Dăncilă după şedinţa CExN al PSD, întrebată cum va vota ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, în Consiliul Uniunii Europene în privinţa numirii Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale la BEC: ”Am demonstrat că pot conduce președinția Consiliului UE”

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Facebook

Viorica Dăncilă, actualul premier al României, și-a depus astăzi, 19 septembrie, candidatura pentru algerile prezidențiale din luna noiembrie la Biroul Electoral Central.

”Românii au nevoie de un altfel de preşedinte care să iubească România şi pe români, a declarat joi preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, care şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţialele din luna noiembrie la Biroul Electoral Central”, relatează Agerpres.

Premierul Viorica Dăncila a explicat de ce candidează pentru șefie de la Palatul Cotroceni: “Pentru că iubesc oamenii, pentru că îmi place să stau în mijlocul oamenilor. (…) Şi mai am un avantaj pe care vreau să-l scot în evidenţă – am demonstrat că pot conduce un Guvern, care are a doua cea mai mare creştere economică din Europa, am demonstrat că pot conduce Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi să obţin un succes pentru ţara mea. Deci, întotdeauna voi avea în vedere şi activitatea guvernamentală, indiferent de culoarea politică a Guvernului. Aş fi primul preşedinte care a deţinut şi funcţia de premier”, a explicat Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă a arătat că a ales să candideze la preşedinţie pentru că iubeşte oamenii.

Numărul de semnături strânse pentru candidatura premierului Viorica Dăncilă a fost de  1.486.000:”Este un moment emoţionant, este un moment unic, vreau să le mulţumesc celor 1.486.000 de cetăţeni care au semnat pentru candidatura mea pentru alegerile prezidenţiale”, a transmis aceasta.

 

Amintim că la 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost aleasă în Biroul Politic Național candidatul Partidului Social Democrat pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în această toamnă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending