POLITICĂ
“PNL – Forța Dreptei” vs. “România liberală”: Bătălia doctrinelor sau cum promit Ludovic Orban și Florin Cîțu să unifice viziunile liberale, conservatoare și creștin-democrate din PNL prin apartenență europeană
Published
3 years agoon
Cursa pentru șefia principalului partid de guvernământ și de dreapta din România – Partidul Național Liberal – a ajuns la bătălia doctrinelor. Ambii candidați, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, și prim-ministrul Florin Cîțu și-au depus joi și vineri candidaturile pentru șefia PNL, invocând în moțiunile cu care candidează apartenența României la Uniunea Europeană și apartenența liberalilor la cea mai mare familie politică europeană – PPE.
Spațiul de dialog și confruntare aferent disputei electorale între actualul președinte al PNL și premierul care aspiră să preia conducerea formațiunii a oferit imaginea unei ciocniri ideologice, între o dimensiune mai conservatoare propusă de Ludovic Orban și varianta axată pe liberalism a lui Florin Cîțu.
Miza ideologică a disputei a fost ridicată după ce Orban a afirmat că moțiunea sa promovează o viziune liberal-conservatoare, respingând “curentele neo-marxist-progresiste”, în timp ce aripa reprezentată de Florin Cîțu pare să întruchipeze o viziune mai progresistă în forma sa liberă. Subiectul devine cu atât mai central cu cât încleștările politice între o Europă mai progresistă și una mai tradițională provoacă sciziuni de aproape un deceniu, inclusiv geografice și geopolitice, cu viziuni mai progresiste în Europa occidentală și cu discursuri conservatoare și naționaliste în Europa răsăriteană, mai cu seamă în Polonia și Ungaria, țări care au avut traiectorii similare ca regimuri politice cu cea a României de la finalul celui de-al Doilea Război Mondială și până la regăsirea în marea familie europeană.
Textele celor două moțiuni nu fac rabat în a se raporta la destinul european al României și la vocația pro-europeană a PNL-ului, a treia cea mai mare delegație politică din grupul PPE din Parlamentul European. Cele două moțiuni, însă, regăsesc elemente similare de poziționare ideologică, cu nuanțe specifice, ambele recunoscând vocația conservatoare, liberală și creștin-democrată a PNL-ului, în timp ce transmit și un mesaj pacifist-unificator post-Congres, când cele două tabere vor trebui să redevină una singură.
Ludovic Orban: PNL, un partid național, care va continua să apere apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO
Moțiunea “PNL – Forța Dreptei” cu care Ludovic Orban candidează reprezintă un document centrat din punct de vedere doctrinar pe componenta “național” din fibra partidului.
“Partidul Naţional Liberal este şi trebuie să rămână un partid naţional, prin apărarea valorilor care definesc poporul român, cu specificul nostru tradiţional, religios creştin, multicultural, multietnic şi, în acelaşi timp, un partid liberal, prin promovarea principiilor democratice liberale de dezvoltare economică care apără drepturile şi libertăţile individuale, democraţia, separaţia puterilor în stat, egalitatea în faţa legii şi egalitatea de şanse”, se arată în textul moțiunii liderului Camerei Deputaților.
Moțiunea sa este și o pledoarie pentru democrația liberală, argumentând că apartenenţa la Uniunea Europeană reprezintă pilon dezvoltării României, iar statutul de membru NATO este o garanţie de securitate.
În această cheie, Ludovic Orban își asumă să conducă un PNL care va “continua să apere apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO şi va lupta împotriva oricărui tip de discurs care pune la îndoială locul României în UE şi NATO. În același timp, Orban își asumă că “fiind parte a celei mai mari familii politice europene – Partidul Popular European, PNL va trebui să influenţeze toate deciziile importante la nivel european în avantajul şi beneficiul României”.
Florin Cîțu: Apartenența la mișcarea populară europeană – liant ideologic care unește toate orientările din PNL
Apartenența PNL la Partidul Popular European – familia politică cu cel mai mare grup din Parlamentul European, care asigură conducerea Comisiei Europene și care a imprimat direcția de dezvoltare a UE încă de la înființare – este deopotrivă elementul similar și nuanța distinctivă dintre moțiunea lui Orban și cea a lui Cîțu.
Sub îndemnul “România liberală“, moțiunea cu care Florin Cîțu urmărește dubla încoronare de șef al Guvernului și șef al principalului partid de la guvernare tratează fără echivoc menținerea cursului PNL în direcția valorilor sale de bază.
“Partidul Național Liberal va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creștin-democrația și conservatorismul“, afirmă Cîțu în moțiunea sa într-o frază urmată de un apel la unitate.
În continuarea textului, premierul subliniază că “lianții ideologici care unesc toate orientările din interiorul partidului sunt fondul liberal comun și apartenența la mișcarea populară europeană”.
Aceasta este singura referire din moțiunea premierului la apartenența pan-europeană a PNL-ului, prin care transmite un apel la unitate și la coeziune în pofida unor eventuale nepotriviri sau înțelegeri conceptuale diferite între membrii partidului.
Ambele moțiuni folosesc referințele la beneficiile europene drept busolă pentru calea pe care atât Ludovic Orban, cât și Florin Cîțu vor să o conducă în următorii patru ani în fruntea celui mai mare partid de centru-dreapta din România.
Cursa pentru șefia PNL a primit, prin cele două moțiuni, un nou suflu după aproape o lună în care șicanele și atacurile politice au prevalat dezbaterii axate pe conținut, reforme și viziuni politice emergente.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
PNL trebuie să îi reprezinte pe românii care susțin rămânerea României în UE și NATO, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu
Marcel Boloș prezintă direcțiile prioritare după revenirea în funcția de ministru al investițiilor și proiectelor europene astfel încât România să atingă în continuare ”cele mai înalte standarde în absorbția fondurilor europene”
Dan Motreanu: Combaterea interferențelor străine în alegeri, discutată în cadrul Adunării Politice a PPE. Rusia și China, menționate pentru dezinformare în scopul subminării democrațiilor europene
Eurodeputatul Dan Motreanu, apel la combaterea minciunilor răspândite de extremiști: Dezvoltarea României, posibilă doar alături de lumea democratică, UE și NATO
Eurodeputatul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în programul Visa Waiver: Încă o veste bună pentru țara noastră după intrarea în spațiul Schengen
Competitivitatea economiei românești în context european, în centrul discuțiilor lui Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan cu vicepreședintele executiv al CE, Stéphane Séjourné
POLITICĂ
Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa
Published
3 weeks agoon
December 23, 2024Oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria pro-europeană a României, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de către membrii noului Executiv condus de Marcel Ciolacu, desfăşurată la Palatul Cotroceni.
“Felicitări pentru noul Guvern. Intraţi într-o perioadă dificilă în noile responsabilităţi. Vă doresc să reuşiţi în tot ce vă propuneţi”, le-a transmis Klaus Iohannis noilor membri ai Executivului.
Şeful statului a adăugat că românii aşteaptă soluţii şi stabilitate şi le-a urat membrilor noului Cabinet “multă energie”.
“Vă rog să reuşiţi pentru România şi pentru români. Oamenii aşteaptă soluţii, oamenii aşteaptă stabilitate şi oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria României, cea stabilită de fiecare dată când s-a pus problema în ultimii 35 de ani, direcţia pro-europeană”, a spus Klaus Iohannis.
El a reiterat că situaţia actuală este unică în istoria ţării noastre, când au fost anulate alegerile.
“Trebuie să înţelegem că pentru mulţi români există preocupări majore. Toată lumea cu care am vorbit şi despre care am aflat doreşte stabilitate şi doreşte cu orice preţ să păstrăm parcursul euroatlantic al României. În acest sens, vă rog să acţionaţi aşa”, a completat preşedintele.
Klaus Iohannis a menţionat două dintre provocările majore pentru noul Executiv – construcţia bugetului pentru 2025, “o sarcină complicată”, şi stabilirea calendarului electoral pentru alegerea preşedintelui României.
“Vă doresc mult succes, multă energie, multă răbdare şi multe realizări pentru România şi pentru români. La mulţi ani!”, a încheiat preşedintele Iohannis.
Miniştrii Cabinetului Ciolacu au depus, luni seara, jurământul de credinţă în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni.
La ceremonie au fost prezenţi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan şi Ciprian Şerban.
Noul Guvern a primit luni votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului.
POLITICĂ
Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni
Published
3 weeks agoon
December 23, 2024Senatorii şi deputaţii au acordat, luni, în şedinţă comună în plenul Parlamentului României, votul de încredere Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
S-au înregistrat 240 de voturi “pentru” şi 143 de voturi “împotrivă”, a anunţat deputatul PSD Daniel Suciu, care a prezentat procesul verbal referitor la rezultatul votului. Majoritatea de 50%+1 era reprezentată de 234 de voturi.
Au fost prezenţi 450 de parlamentari, 383 fiind voturile exprimate.
PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns luni dimineață la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental, convenind, de asemenea, să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, această decizie urmând a fi votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției, Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), într-o declarație de presă susținută la Parlament.
De asemenea, președinte al Senatului a fost ales Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, iar Ciprian Șerban, din partea PSD, a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Evenimentele au fost formate de o nouă serie de consultări cu președintele Klaus Iohannis, care l-a desemnat pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru. Duminică, președintele a avut consultările cu partidele parlamentare, în urma cărora a anunțat că după finalizarea negocierilor în coaliția pro-europeană și votarea președinților Parlamentului va fi în poziția de a desemna un prim-ministru.
Noul Guvern are 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, conform negocierilor finalizate între cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.
Astfel, ministerele pe care le vor conduce reprezentanții PSD sunt următoarele: Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr, Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan, Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu, Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero, Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu, Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu. Marian Neacșu va ocupa funcția de vicepremier fără portofoliu.
În ceea ce privește PNL, liberalii vor conduce următoarele ministere: Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (și vicepremier), Ministerul Educaţiei – Daniel David, Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş, Ministerul Mediului – Mircea Fechet, Ministerul Energiei – Sebastian Burduja.
Ministerele UDMR vor fi: Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna (și vicepremier), Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila.
Context
Președintele Klaus Iohannis a făcut săptămâna trecută, de la Bruxelles, un apel la partidele politice și la liderii acestora să lase “certurile mărunte” și să se așeze la masa negocierilor, pentru a vota un nou guvern, subliniind că toată lumea așteaptă adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale în prima parte a anului viitor.
În urma alegerilor parlamentare, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentând 65% din mandatele din legislativ, au adoptat, la Palatul Victoria, un comunicat comun prin care au anunțat angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.
Cu toate acestea, Uniunea Salvați România s-a retras de la negocieri, criticând faptul că o listă de opt măsuri concrete nu a fost luată în calcul de celelalte formațiuni, în vreme ce PSD, PNL și UDMR au considerat că acestea sunt inacceptabile. Printre măsuri se numărau demisia președintelui Klaus Iohannis, adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații.
Între timp, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va merge în opoziție și va vota un guvern minoritar dreapta. Acest lucru nu a fost de acceptat de către UDMR, iar USR a evocat posibilitatea organizării de alegeri anticipate, în timp ce PNL s-a declarat pregătit să își asume responsabilitatea guvernării. În cele din urmă, PSD, PNL, UDMR și minoritățile s-au reașezat la masa negocierilor.
România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
POLITICĂ
Klaus Iohannis îl desemnează pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru în fruntea coaliției PSD-PNL-UDMR: Este o coaliție pro-Europa și pro-România
Published
3 weeks agoon
December 23, 2024Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat luni pe liderul PSD Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru, la o zi distanță după consultările cu partidele parlamentare, în urma cărora a anunțat că după finalizarea negocierilor în coaliția pro-europeană și votarea președinților Parlamentului va fi în poziția de a desemna un prim-ministru.
“Faza negocierilor pentru noul Guvern s-a încheiat. Coaliția proeuropeană, formată din PSD, PNL, UDMR și Minorități, s-a hotărât să construiască o majoritate și un Guvern. Astăzi deja, în Parlament, s-a verificat această majoritate și este certă. Coaliția proeuropeană mi-a propus un candidat pe care am decis să-l accept. În consecință, desemnez pentru poziția de Prim-ministru al Guvernului României pe domnul Marcel Ciolacu. În același timp, dați-mi voie să doresc mult succes noi Coaliții, o coaliție pro-europeană, pro-România, care are toate șansele să conține parcursul foarte bun al României după reușitele economice indiscutabile, după intrarea României în spațiul Schengen, și cred că vor face față foarte bine problemelor cu care, acum, cert, ne confruntăm, construirea bugetului și stabilirea calendarului pentru alegerile prezidențiale“, a spus șeful statului.
PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental, convenind, de asemenea, să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, această decizie urmând a fi votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției, Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), într-o declarație de presă susținută la Parlament.
De asemenea, președinte al Senatului a fost ales Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, iar Ciprian Șerban, din partea PSD, a fost ales președinte al Camerei Deputaților.
Noul Guvern va avea 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, conform negocierilor finalizate între cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.
Astfel, ministerele pe care le vor conduce reprezentanții PSD sunt următoarele: Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr, Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan, Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu, Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero, Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu, Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu. Marian Neacșu va ocupa funcția de vicepremier fără portofoliu.
În ceea ce privește PNL, liberalii vor conduce următoarele ministere: Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (și vicepremier), Ministerul Educaţiei – Daniel David, Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş, Ministerul Mediului – Mircea Fechet, Ministerul Energiei – Sebastian Burduja.
Ministerele UDMR vor fi: Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna (și vicepremier), Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Israel și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului pe 19 ianuarie. Biden și UE salută victoria diplomației, Trump se grăbește să revendice meritele
Ministrul Burduja a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe privind achiziția E.ON România de către firma maghiară MVM, invocând legături cu companii din Rusia: România are obligația de a-și proteja suveranitatea
România reacționează la declarațiile lui Patrușev: La 35 de ani după ce URSS a fost aruncată la coșul de gunoi al istoriei, unii de la Kremlin încă mai cred că pot spune națiunilor suverane ce să facă
Președintele Klaus Iohannis va participa la summitul informal al liderilor UE, NATO și Marii Britanii, consacrat apărării europene (surse oficiale)
PNL trebuie să îi reprezinte pe românii care susțin rămânerea României în UE și NATO, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu
Directorul general al ICI București îi încurajează pe ”tineri să îmbrățișeze curiozitatea și perseverența”, subliniind ”importanța învățării continue”
Armata Germaniei și Ministerul Apărării își suspendă conturile de pe platforma X, pe măsură ce conflictul dintre Berlin și Elon Musk continuă să se adâncească
Economia Germaniei, în declin: Friedrich Merz, succesorul cel mai probabil al lui Olaf Scholz, pregătit să pună clima pe locul doi pentru a revitaliza competitivitatea industrială
Tusk îl asigură pe Zelenski că Polonia va depune orice efort pentru a menține statele membre unite în sprijinirea Ucrainei
“Vacanța de la istorie a Europei a luat sfârșit”, avertizează președintele Finlandei la primul summit al aliaților NATO din Marea Baltică, cerând întărirea apărării europene în fața Rusiei
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR
Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, vine în România înainte de lansarea dialogului strategic privind viitorul industriei auto. El va discuta la INCAS și despre concurența neloială a Chinei pe piața dronelor
- ROMÂNIA1 week ago
Oficial: România va fi admisă vineri în programul Visa Waiver, iar românii vor putea călători fără vize în SUA
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
- U.E.6 days ago
Precedentul din România: Un fost comisar european sugerează că alegerile din Germania ar putea fi anulate dacă legile sunt eludate și duc la interferențe
- ENERGIE6 days ago
Răzvan Nicolescu: Fabrica Prime Batteries, vizitată de vicepreședintele CE, are potențialul de a deveni cel mai mare proiect industrial românesc de după Revoluție