Connect with us

POLITICĂ

“PNL – Forța Dreptei” vs. “România liberală”: Bătălia doctrinelor sau cum promit Ludovic Orban și Florin Cîțu să unifice viziunile liberale, conservatoare și creștin-democrate din PNL prin apartenență europeană

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Cursa pentru șefia principalului partid de guvernământ și de dreapta din România – Partidul Național Liberal – a ajuns la bătălia doctrinelor. Ambii candidați, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, și prim-ministrul Florin Cîțu și-au depus joi și vineri candidaturile pentru șefia PNL, invocând în moțiunile cu care candidează apartenența României la Uniunea Europeană și apartenența liberalilor la cea mai mare familie politică europeană – PPE.

Spațiul de dialog și confruntare aferent disputei electorale între actualul președinte al PNL și premierul care aspiră să preia conducerea formațiunii a oferit imaginea unei ciocniri ideologice, între o dimensiune mai conservatoare propusă de Ludovic Orban și varianta axată pe liberalism a lui Florin Cîțu.

Miza ideologică a disputei a fost ridicată după ce Orban a afirmat că moțiunea sa promovează o viziune liberal-conservatoare, respingând “curentele neo-marxist-progresiste”, în timp ce aripa reprezentată de Florin Cîțu pare să întruchipeze o viziune mai progresistă în forma sa liberă. Subiectul devine cu atât mai central cu cât încleștările politice între o Europă mai progresistă și una mai tradițională provoacă sciziuni de aproape un deceniu, inclusiv geografice și geopolitice, cu viziuni mai progresiste în Europa occidentală și cu discursuri conservatoare și naționaliste în Europa răsăriteană, mai cu seamă în Polonia și Ungaria, țări care au avut traiectorii similare ca regimuri politice cu cea a României de la finalul celui de-al Doilea Război Mondială și până la regăsirea în marea familie europeană. 

Textele celor două moțiuni nu fac rabat în a se raporta la destinul european al României și la vocația pro-europeană a PNL-ului, a treia cea mai mare delegație politică din grupul PPE din Parlamentul European. Cele două moțiuni, însă, regăsesc elemente similare de poziționare ideologică, cu nuanțe specifice, ambele recunoscând vocația conservatoare, liberală și creștin-democrată a PNL-ului, în timp ce transmit și un mesaj pacifist-unificator post-Congres, când cele două tabere vor trebui să redevină una singură.

Ludovic Orban: PNL, un partid național, care va continua să apere apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO

Moțiunea “PNL – Forța Dreptei” cu care Ludovic Orban candidează reprezintă un document centrat din punct de vedere doctrinar pe componenta “național” din fibra partidului.

“Partidul Naţional Liberal este şi trebuie să rămână un partid naţional, prin apărarea valorilor care definesc poporul român, cu specificul nostru tradiţional, religios creştin, multicultural, multietnic şi, în acelaşi timp, un partid liberal, prin promovarea principiilor democratice liberale de dezvoltare economică care apără drepturile şi libertăţile individuale, democraţia, separaţia puterilor în stat, egalitatea în faţa legii şi egalitatea de şanse”, se arată în textul moțiunii liderului Camerei Deputaților.

Moțiunea sa este și o pledoarie pentru democrația liberală, argumentând că apartenenţa la Uniunea Europeană reprezintă pilon dezvoltării României, iar statutul de membru NATO este o garanţie de securitate.

În această cheie, Ludovic Orban își asumă să conducă un PNL care va “continua să apere apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO şi va lupta împotriva oricărui tip de discurs care pune la îndoială locul României în UE şi NATO. În același timp, Orban își asumă că “fiind parte a celei mai mari familii politice europene – Partidul Popular European, PNL va trebui să influenţeze toate deciziile importante la nivel european în avantajul şi beneficiul României”.

Florin Cîțu: Apartenența la mișcarea populară europeană – liant ideologic care unește toate orientările din PNL

Apartenența PNL la Partidul Popular European – familia politică cu cel mai mare grup din Parlamentul European, care asigură conducerea Comisiei Europene și care a imprimat direcția de dezvoltare a UE încă de la înființare – este deopotrivă elementul similar și nuanța distinctivă dintre moțiunea lui Orban și cea a lui Cîțu.

Sub îndemnul “România liberală“, moțiunea cu care Florin Cîțu urmărește dubla încoronare de șef al Guvernului și șef al principalului partid de la guvernare tratează fără echivoc menținerea cursului PNL în direcția valorilor sale de bază.

Partidul Național Liberal va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creștin-democrația și conservatorismul“, afirmă Cîțu în moțiunea sa într-o frază urmată de un apel la unitate.

În continuarea textului, premierul subliniază că “lianții ideologici care unesc toate orientările din interiorul partidului sunt fondul liberal comun și apartenența la mișcarea populară europeană”.

Aceasta este singura referire din moțiunea premierului la apartenența pan-europeană a PNL-ului, prin care transmite un apel la unitate și la coeziune în pofida unor eventuale nepotriviri sau înțelegeri conceptuale diferite între membrii partidului.

Ambele moțiuni folosesc referințele la beneficiile europene drept busolă pentru calea pe care atât Ludovic Orban, cât și Florin Cîțu vor să o conducă în următorii patru ani în fruntea celui mai mare partid de centru-dreapta din România.

Cursa pentru șefia PNL a primit, prin cele două moțiuni, un nou suflu după aproape o lună în care șicanele și atacurile politice au prevalat dezbaterii axate pe conținut, reforme și viziuni politice emergente.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Discursul premierului ungar Viktor Orban este ”greșit”, ”inadmisibil” și ”regretabil”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat în cazul discursului nepotrivit și extremist al premierului Viktor Orban susținut recent la Băile Tușnad. Șeful statului consideră acest discurs unul „eronat” și „inadmisibil” pentru un înalt demnitar european și a declarat că se „disociază clar” de ideile vehiculate.

„Este greșit, este o eroare majoră și este inadmisibil ca un înalt demintar european să vină pe scena publică cu un discurs construit pe teoria raselor. O teorie care a dus la cea mai teribilă catastrofă  a secolului 20. Este o teorie de cea mai tristă amintire posibilă și nu poate fi acceptat în niciun fel ca un demnitar european să vină cu o astfel de teorie pentru a-și motiva orice demersuri politice interne sau externe. Este la fel de regretabil că un înalt demnitar european vine cu un discurs pe scena publică cu tentă antieuropeană. Este eronat, greșit și inacceptabil oriunde s-ar afla această scenă. Faptul că această scena s-a aflat în Transilvania este o problemă pentru noi”, a declarat Klaus Iohannis în timpul unei conferințe de presă. 

De asemenea, acesta a subliniat că nu poate da lecții de politică sau oratorie în acest caz: „Nu este rolul și rostul meu să dau lecții de politică sau oratorie unui înalt demintar european, dar nu pot să nu mă disociez clar, public de ideile care au fost vehiculate acolo.”

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Aviației. Klaus Iohannis: Cu profesionalism, Forțele Aeriene asigură securitatea spațiului aerian al României și al celui aliat

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 20 iulie 2022, un mesaj cu prilejul Zilei Aviației Române și a Forțelor Aeriene pentru a-i comemora, „cu profundă recunoștință și prețuire, pe toți aviatorii care au făcut sacrificiul suprem în serviciul „aripilor românești”.

„Celor care își desfășoară în prezent activitatea în cadrul Aviației Române și al Forțelor Aeriene le revine misiunea nobilă de a continua și onora eforturile înaintașilor, într-un context de securitate complicat. Forțele Aeriene Române au parcurs un amplu proces de modernizare și consolidare, fiind astăzi o categorie de forțe omogenă, dinamică și suplă, capabilă să îndeplinească întreaga gamă de misiuni: asigurarea suveranității spațiului aerian național, participarea la exerciții și misiuni de luptă în context aliat, executarea transporturilor aeriene, inclusiv a celor cu caracter umanitar, participarea la limitarea și înlăturarea urmărilor calamităților naturale sau ale altor situații de urgență”, a mai transmis șeful statului în mesajul său, remis CaleaEuropeana.ro.

De asemenea, acesta a reamintit că traversăm o perioadă deosebit de dificilă din punct de vedere al securității regionale și euro-atlantice: „Invadarea militară a Ucrainei de către Federația Rusă a schimbat semnificativ realitatea strategică din regiunea Mării Negre. Rolul României în acest context este semnificativ. Ca stat de frontieră al NATO și al Uniunii Europene, țara noastră are misiunea de a reacționa cu rapiditate la provocările militare de securitate din regiune. Cu profesionalism și implicare totală, Forțele Aeriene, împreună cu structuri similare aliate, constituie unul dintre cele mai importante instrumente de răspuns, asigurând astfel securitatea spațiului aerian al României și al celui aliat”, a mai punctat Klaus Iohannis. 

Președintele a reamintit că se află în derulare programe de înzestrare care să permită creștereaeficienței în operațiunile militare, iar modernizarea Forțelor Aeriene va continua prin achiziționarea unui număr suplimentar de aeronave F-16, care vor „constitui o capabilitate operațională aeriană de tranziție către aeronavele F-35, de ultimă generație.”

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu ambasadorul Japoniei în România despre construcția Magistralei de Metrou M6 Gara de Nord-Otopeni

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda, prilej cu care șeful Executivului a transmis din nou condoleanțe pentru decesul tragic al fostului prim-ministru nipon Shinzo Abe, familiei, prim-ministrului Fumio Kishida și întregului popor japonez, se arată în comunicatul oficial.

Ambasadorul Ueda a mulțumit pentru căldura manifestată de către români, compasiunea și prezența în număr mare atât a personalităților, cât și a multor altor cetățeni români la reședința sa, pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului premier japonez Shinzo Abe.

În cadrul dialogului, au fost abordate temele fundamentale ale relațiilor bilaterale.

Partea japoneză a subliniat importanța actualizării viitorului cadru de Parteneriat Strategic româno-nipon, în contextul invaziei ruse în Ucraina și având în vedere interesul direct al Japoniei pentru situația din regiune, al implicării sale în susținerea ajutorului umanitar pentru Ucraina și statele vecine, cu precădere România și Polonia.

Ambasadorul Hiroshi Ueda a menționat că Japonia este profund implicată în evoluțiile actuale de securitate și urmărește cu atenție evoluția războiului Rusiei în Ucraina, fiind interesată de consolidarea relațiilor între statele euro-atlantice.

În privința proiectelor bilaterale, au fost trecute în revistă obiective precum construcția podului de la Brăila peste Dunăre – care va fi finalizat până la sfârșitul anului – sau Magistrala de Metrou M6 Gara de Nord-Otopeni – care va fi începută cât de curând, cu management japonez. O altă temă de interes comun este legată de proiectul SMR-urilor dezvoltate în România de compania americană NuScale, ale căror reactoare de mici dimensiuni reprezintă o soluție eficientă și sigură.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.4 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA4 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.6 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA8 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE9 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA9 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending