Cursa pentru șefia principalului partid de guvernământ și de dreapta din România – Partidul Național Liberal – a ajuns la bătălia doctrinelor. Ambii candidați, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, și prim-ministrul Florin Cîțu și-au depus joi și vineri candidaturile pentru șefia PNL, invocând în moțiunile cu care candidează apartenența României la Uniunea Europeană și apartenența liberalilor la cea mai mare familie politică europeană – PPE.

Spațiul de dialog și confruntare aferent disputei electorale între actualul președinte al PNL și premierul care aspiră să preia conducerea formațiunii a oferit imaginea unei ciocniri ideologice, între o dimensiune mai conservatoare propusă de Ludovic Orban și varianta axată pe liberalism a lui Florin Cîțu.

Miza ideologică a disputei a fost ridicată după ce Orban a afirmat că moțiunea sa promovează o viziune liberal-conservatoare, respingând “curentele neo-marxist-progresiste”, în timp ce aripa reprezentată de Florin Cîțu pare să întruchipeze o viziune mai progresistă în forma sa liberă. Subiectul devine cu atât mai central cu cât încleștările politice între o Europă mai progresistă și una mai tradițională provoacă sciziuni de aproape un deceniu, inclusiv geografice și geopolitice, cu viziuni mai progresiste în Europa occidentală și cu discursuri conservatoare și naționaliste în Europa răsăriteană, mai cu seamă în Polonia și Ungaria, țări care au avut traiectorii similare ca regimuri politice cu cea a României de la finalul celui de-al Doilea Război Mondială și până la regăsirea în marea familie europeană. 

Textele celor două moțiuni nu fac rabat în a se raporta la destinul european al României și la vocația pro-europeană a PNL-ului, a treia cea mai mare delegație politică din grupul PPE din Parlamentul European. Cele două moțiuni, însă, regăsesc elemente similare de poziționare ideologică, cu nuanțe specifice, ambele recunoscând vocația conservatoare, liberală și creștin-democrată a PNL-ului, în timp ce transmit și un mesaj pacifist-unificator post-Congres, când cele două tabere vor trebui să redevină una singură.

Ludovic Orban: PNL, un partid național, care va continua să apere apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO

Moțiunea “PNL – Forța Dreptei” cu care Ludovic Orban candidează reprezintă un document centrat din punct de vedere doctrinar pe componenta “național” din fibra partidului.

“Partidul Naţional Liberal este şi trebuie să rămână un partid naţional, prin apărarea valorilor care definesc poporul român, cu specificul nostru tradiţional, religios creştin, multicultural, multietnic şi, în acelaşi timp, un partid liberal, prin promovarea principiilor democratice liberale de dezvoltare economică care apără drepturile şi libertăţile individuale, democraţia, separaţia puterilor în stat, egalitatea în faţa legii şi egalitatea de şanse”, se arată în textul moțiunii liderului Camerei Deputaților.

Moțiunea sa este și o pledoarie pentru democrația liberală, argumentând că apartenenţa la Uniunea Europeană reprezintă pilon dezvoltării României, iar statutul de membru NATO este o garanţie de securitate.

În această cheie, Ludovic Orban își asumă să conducă un PNL care va “continua să apere apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO şi va lupta împotriva oricărui tip de discurs care pune la îndoială locul României în UE şi NATO. În același timp, Orban își asumă că “fiind parte a celei mai mari familii politice europene – Partidul Popular European, PNL va trebui să influenţeze toate deciziile importante la nivel european în avantajul şi beneficiul României”.

Florin Cîțu: Apartenența la mișcarea populară europeană – liant ideologic care unește toate orientările din PNL

Apartenența PNL la Partidul Popular European – familia politică cu cel mai mare grup din Parlamentul European, care asigură conducerea Comisiei Europene și care a imprimat direcția de dezvoltare a UE încă de la înființare – este deopotrivă elementul similar și nuanța distinctivă dintre moțiunea lui Orban și cea a lui Cîțu.

Sub îndemnul “România liberală“, moțiunea cu care Florin Cîțu urmărește dubla încoronare de șef al Guvernului și șef al principalului partid de la guvernare tratează fără echivoc menținerea cursului PNL în direcția valorilor sale de bază.

“Partidul Național Liberal va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creștin-democrația și conservatorismul“, afirmă Cîțu în moțiunea sa într-o frază urmată de un apel la unitate.

În continuarea textului, premierul subliniază că “lianții ideologici care unesc toate orientările din interiorul partidului sunt fondul liberal comun și apartenența la mișcarea populară europeană”.

Aceasta este singura referire din moțiunea premierului la apartenența pan-europeană a PNL-ului, prin care transmite un apel la unitate și la coeziune în pofida unor eventuale nepotriviri sau înțelegeri conceptuale diferite între membrii partidului.

Ambele moțiuni folosesc referințele la beneficiile europene drept busolă pentru calea pe care atât Ludovic Orban, cât și Florin Cîțu vor să o conducă în următorii patru ani în fruntea celui mai mare partid de centru-dreapta din România.

Cursa pentru șefia PNL a primit, prin cele două moțiuni, un nou suflu după aproape o lună în care șicanele și atacurile politice au prevalat dezbaterii axate pe conținut, reforme și viziuni politice emergente.