Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, cele două forțe politice dominante din opoziție, au anunțat că vor semna acordul politic național propus de președintele Klaus Iohannis, în urma consultărilor cu partidele privind transpunerea în lege a rezultatului referendumului pe justiție, din 26 mai. În schimb, pozițiile diferă în cadrul coaliței de la guvernare, Partidul Social Democrat părând, în principiu, de acord cu semnarea acestui acord, deși răspunsul oficial va fi formulat în cadrul Comitetului Executiv Național, însă partenerul de coaliție, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) respingând din  start apelul la consens al președintelui Iohannis, pe care îl percepe ca pe o mișcare electorală. 

Amintim că președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, după consultările cu liderii partidelor parlamentare pe tema rezultatului referendumului din 26 mai, că invită formațiunile politice să semneze un pact politic pentru consolidarea parcursului european al României. Pentru președintele Iohannis, un astfel de pact este firesc în condițiile în care, spunea el,  ,,există o largă convergenţă” și ,,marea majoritate a partidelor au fost de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementate aşa cum a votat poporul, sunt de acord partidele că trebuie consolidat parcursul european al României”.

,,Pactul politic pentru România europeană”, așa cum îl numește șeful statului, se referă la transpunerea în legislație a rezultatului referendumului pe justiție în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene. Mai exact, transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție, transpunerea în legislației a interdicției adoptării de către guvern a OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor, al organizării judiciare corelate cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct CCR cu privire la OUG, dar și transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice sau revizuirea legilor Justiției. 

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis: “Ne angajăm ca în toate luările publice de poziție să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și întărirea relației transatlantice”

Răspunsul opoziției nu a întârziat să apară, atât PNL cât și USR salutând propunerea președintelui României și angajându-se să semneze pactul politic, potrivit comunicatelor și declarațiilor de presă ale liderilor celor două formațiuni. 

Ludovic Orban, președintele PNL, a declarat miercuri seara că, ,,după consultarea telefonică a tuturor colegilor mei din conducere”,  formațiunea sa ,,va semna acest acord politic național și nu numai că îl va semna, dar va și milita cu toată forța pentru ca acesta să fie transpus în practică”. Potrivit liderului liberal,  ,,nu poate exista dreptate într-o societate în care justiție e călcată în picioare de politicieni certați cu legea”, citează Digi24.

La rândul său, liderul USR, Dan Barna, a transmis că formațiunea sa ,,salută propunerea preşedintele Klaus Iohannis ca toate partidele să semneze un acord naţional pentru anularea modificărilor făcute de PSD, ALDE şi UDMR legislaţiei din justiţie”, potrivit unui comunicat. De asemenea, acesta a menționat că USR ,,a depus deja în Parlament proiecte de lege care transpun recomandările Comisiei de la Veneţia în legile justiţiei şi că în cazul în care există un acord politic, acestea pot fi adoptate în perioada imediat următoare”, astfel încât sistemul de justiţie să îşi recapete stabilitatea, iar România să îşi recupereze credibilitatea” în faţa partenerilor externi.

Lucrurile stau însă diferit în cadrul coaliției de la guvernare. Deși PSD a transmis că a luat la cunoștință ,,de intenția acestuia (a președintelui Klaus Iohannis, n.r.)  de a propune partidelor politice din România un acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României” și că ,,susține consensul politic pe temele majore de interes național, mai ales atunci când un astfel de demers este unul real și nu un joc electoral”, răspunsul oficial al social-democraților va fi formulat abia în cadrul reuniunii Comitetului Executiv Național, se arată într-un comunicat. 

Mai mult, formațiunea social-democrată a mai transmis că ,,a susținut și va susține întotdeauna orice înțelegere politică benefică interesului României”, însă consideră că există anumite chestiuni care nu ar trebui să lipsească din pactul politic transpartinic, precum: susținerea unei Uniuni Europene cu o singură viteză, ca toate forțele politice din România să lupte pentru înlăturarea dublului standard în UE, promovarea la nivelul Uniunii Europene a instituirii salariului minim european valabil pentru companiile care activează în mai multe state membre, astfel încât să se elimine discriminarea în privința salarizării pe teritoriul Uniunii, condamnarea protocoalelor secrete încheiate între instituțiile din sistemul judiciar și alte instituții, asigurarea și garantarea independenței judecătorilor față de influențele politice și alte presiuni, garantarea și respectarea în totalitate, inclusiv prin procesul de legiferare, a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a UE și armonizarea legislației românești la valorile și principiile europene pentru înlăturarea oricăror forme de discriminare din societatea românească. 

Astfel, dacă PSD pare să fie de acord, cel puțin, în principiu, cu semnarea pactului politic propus de președintele Klaus Iohannis, ALDE respinge această idee, pe motivul că pleacă de la o premisă nereală, și anume că România s-ar fi abătut de la parcursul european. În plus, potrivit comunicatului de presă al juniorului din coaliția de guvernare, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că în opinia sa, acest anunț „nu face decât să deturneze sensul referendumului”. Liderul ALDE a precizat că referendumul a fost legat de teme de justiție „și nu a fost vorba de parcursul european al României și orientarea pro-europeană, pe care nu cred că a pus-o cineva în discuție”.

,,Nu cred că a pus cineva în discuție această orientare a țării noastre, iar România  este una din țările care are cea mai ridicată cotă de susținere pentru proiectul european, în comparație cu alte țări, unde există curente eurosceptice extrem de puternice”, este mesajul lui Călin Popescu Tăriceanu, potrivit sursei citate.

În plus, Tăriceanu a subliniat că propunerea președintelui ,,este o deturnare a sensului referendumului” și că ,,ar fi fost normal să ne aducă la cunoștință intenția de a propune un astfel de pact” în timpul consultărilor, nu ulterior. De asemenea, liderul ALDE a precizat că „președintele, cu acest pact, vrea să încerce o mișcare prin care, desigur, să folosească acest instrument pentru realegerea lui”, se mai arată în comunicat. 

Tăriceanu a mai avut o remarcă dură prin care a subliniat că, din punctul său de vedere, „sunt foarte puțini români care ar fi de acord ca România să-și cedeze o parte din suveranitatea ei către Comisia de la Veneția, pentru că a spus președintele ca toate legile să fie adoptate numai cu aprobarea acesteia”.