Connect with us

ROMÂNIA

PNL și USR, forțele politice dominante din opoziție, sunt de acord cu semnarea acordului politic național pentru ,,o Românie europeană”, propus de președintele Klaus Iohannis. Coaliția de guvernare, PSD-ALDE, este, însă, împărțită în privința susținerii pactului politic

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, cele două forțe politice dominante din opoziție, au anunțat că vor semna acordul politic național propus de președintele Klaus Iohannis, în urma consultărilor cu partidele privind transpunerea în lege a rezultatului referendumului pe justiție, din 26 mai. În schimb, pozițiile diferă în cadrul coaliței de la guvernare, Partidul Social Democrat părând, în principiu, de acord cu semnarea acestui acord, deși răspunsul oficial va fi formulat în cadrul Comitetului Executiv Național, însă partenerul de coaliție, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) respingând din  start apelul la consens al președintelui Iohannis, pe care îl percepe ca pe o mișcare electorală. 

Amintim că președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, după consultările cu liderii partidelor parlamentare pe tema rezultatului referendumului din 26 mai, că invită formațiunile politice să semneze un pact politic pentru consolidarea parcursului european al României. Pentru președintele Iohannis, un astfel de pact este firesc în condițiile în care, spunea el,  ,,există o largă convergenţă” și ,,marea majoritate a partidelor au fost de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementate aşa cum a votat poporul, sunt de acord partidele că trebuie consolidat parcursul european al României”.

,,Pactul politic pentru România europeană”, așa cum îl numește șeful statului, se referă la transpunerea în legislație a rezultatului referendumului pe justiție în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene. Mai exact, transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție, transpunerea în legislației a interdicției adoptării de către guvern a OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor, al organizării judiciare corelate cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct CCR cu privire la OUG, dar și transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice sau revizuirea legilor Justiției. 

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis: “Ne angajăm ca în toate luările publice de poziție să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și întărirea relației transatlantice”

Răspunsul opoziției nu a întârziat să apară, atât PNL cât și USR salutând propunerea președintelui României și angajându-se să semneze pactul politic, potrivit comunicatelor și declarațiilor de presă ale liderilor celor două formațiuni. 

Ludovic Orban, președintele PNL, a declarat miercuri seara că, ,,după consultarea telefonică a tuturor colegilor mei din conducere”,  formațiunea sa ,,va semna acest acord politic național și nu numai că îl va semna, dar va și milita cu toată forța pentru ca acesta să fie transpus în practică”. Potrivit liderului liberal,  ,,nu poate exista dreptate într-o societate în care justiție e călcată în picioare de politicieni certați cu legea”, citează Digi24.

La rândul său, liderul USR, Dan Barna, a transmis că formațiunea sa ,,salută propunerea preşedintele Klaus Iohannis ca toate partidele să semneze un acord naţional pentru anularea modificărilor făcute de PSD, ALDE şi UDMR legislaţiei din justiţie”, potrivit unui comunicat. De asemenea, acesta a menționat că USR ,,a depus deja în Parlament proiecte de lege care transpun recomandările Comisiei de la Veneţia în legile justiţiei şi că în cazul în care există un acord politic, acestea pot fi adoptate în perioada imediat următoare”, astfel încât sistemul de justiţie să îşi recapete stabilitatea, iar România să îşi recupereze credibilitatea” în faţa partenerilor externi.

Lucrurile stau însă diferit în cadrul coaliției de la guvernare. Deși PSD a transmis că a luat la cunoștință ,,de intenția acestuia (a președintelui Klaus Iohannis, n.r.)  de a propune partidelor politice din România un acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României” și că ,,susține consensul politic pe temele majore de interes național, mai ales atunci când un astfel de demers este unul real și nu un joc electoral”, răspunsul oficial al social-democraților va fi formulat abia în cadrul reuniunii Comitetului Executiv Național, se arată într-un comunicat

Mai mult, formațiunea social-democrată a mai transmis că ,,a susținut și va susține întotdeauna orice înțelegere politică benefică interesului României”, însă consideră că există anumite chestiuni care nu ar trebui să lipsească din pactul politic transpartinic, precum: susținerea unei Uniuni Europene cu o singură viteză, ca toate forțele politice din România să lupte pentru înlăturarea dublului standard în UE, promovarea la nivelul Uniunii Europene a instituirii salariului minim european valabil pentru companiile care activează în mai multe state membre, astfel încât să se elimine discriminarea în privința salarizării pe teritoriul Uniunii, condamnarea protocoalelor secrete încheiate între instituțiile din sistemul judiciar și alte instituții, asigurarea și garantarea independenței judecătorilor față de influențele politice și alte presiuni, garantarea și respectarea în totalitate, inclusiv prin procesul de legiferare, a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a UE și armonizarea legislației românești la valorile și principiile europene pentru înlăturarea oricăror forme de discriminare din societatea românească. 

Astfel, dacă PSD pare să fie de acord, cel puțin, în principiu, cu semnarea pactului politic propus de președintele Klaus Iohannis, ALDE respinge această idee, pe motivul că pleacă de la o premisă nereală, și anume că România s-ar fi abătut de la parcursul european. În plus, potrivit comunicatului de presă al juniorului din coaliția de guvernare, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că în opinia sa, acest anunț „nu face decât să deturneze sensul referendumului”. Liderul ALDE a precizat că referendumul a fost legat de teme de justiție „și nu a fost vorba de parcursul european al României și orientarea pro-europeană, pe care nu cred că a pus-o cineva în discuție”.

,,Nu cred că a pus cineva în discuție această orientare a țării noastre, iar România  este una din țările care are cea mai ridicată cotă de susținere pentru proiectul european, în comparație cu alte țări, unde există curente eurosceptice extrem de puternice”, este mesajul lui Călin Popescu Tăriceanu, potrivit sursei citate.

În plus, Tăriceanu a subliniat că propunerea președintelui ,,este o deturnare a sensului referendumului” și că ,,ar fi fost normal să ne aducă la cunoștință intenția de a propune un astfel de pact” în timpul consultărilor, nu ulterior. De asemenea, liderul ALDE a precizat că „președintele, cu acest pact, vrea să încerce o mișcare prin care, desigur, să folosească acest instrument pentru realegerea lui”, se mai arată în comunicat. 

Tăriceanu a mai avut o remarcă dură prin care a subliniat că, din punctul său de vedere, „sunt foarte puțini români care ar fi de acord ca România să-și cedeze o parte din suveranitatea ei către Comisia de la Veneția, pentru că a spus președintele ca toate legile să fie adoptate numai cu aprobarea acesteia”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE: Accesul rezidenților din România, înterzis în Lituania din 13 iulie

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe precizează că Guvernul lituanian a hotărât ca, începând din data de 13 iulie 2020, să interzică accesul pe teritoriul Lituaniei pentru rezidenții din România. Aceste măsuri fac obiectul unei reevaluări săptămânale bazate pe evoluția situației epidemiologice din România, se arată în comunicatul oficial. 

Sunt exceptate de la această măsură persoanele care tranzitează teritoriul Republicii Lituania pentru întoarcerea în țara de reședință, precum și alte categorii specifice de persoane, potrivit informațiilor disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania -https://urm.lt/default/en/important-covid19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Vilnius +370 (5) 2310552. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice +370 68573238.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://www.mae.ro/node/51919, https://vilnius.mae.ro/, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

Continue Reading

ROMÂNIA

11 iulie 1997 Președintele SUA, la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 23 de ani de la lansare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 23 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La aproape două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare), în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA marchează și 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA ar urma să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul viitor.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending