Connect with us

FONDURI EUROPENE

PNRR și România Digitală: Proiecte de transformare digitală de cel puțin 4 miliarde euro. Fonduri pentru digitalizare vor fi alocate și în proiecte pentru mediu, sănătate, educație și administrație

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Planul Național de Redresare și Reziliență lansat vineri în dezbatere publică de Guvern după ce a fost prezentat în executiv în primă lectură cuprinde alocări 4 miliarde de euro pentru pilonul consacrat transformării digitale, însă fondurile alocate acestui domeniu vor depăși suma menționată prin obiectivele de digitalizare în ceilalți piloni menționați pentru a respecta criteriul stabilit de Comisia Europeană de a aloca minim 20% din fonduri către digitalizare.

PNRR, care trebuie depus la Comisia Europeană până la 30 aprilie și negociat pe parcursul lunilor mai și iunie, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit lui Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Astfel, din cei șase piloni ai PNRR, pilonul al doilea, cel privind transformarea digitală cuprinde proiecte propuse pe trei componente în valoare de 4,02 miliarde de euro. Alocările vor crește în funcție de proiectele cu implicații digitale din cadrul celorlalți piloni, fiind urmărite proiecte precum mijloace digitale de trasabilitate a lemnului, e-Justiția, sau digitalizarea relației medic-pacient. 

Guvernul propune finanțări de 2,59 miliarde de euro ca buget inițial de negociere cu Comisia Europeană pentru componenta privind “Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC.

Reformele și investițiile aferente componentei de 2,59 miliarde de euro

– Standardizarea datelor guvernamentale prin operaționalizarea cadrului necesar pentru identificarea principalelor informații prelucrate de administrația publică (la nivel central și local), catalogarea acestora într-un sistem ierarhic de tip nomenclator, alegerea celor mai potrivite structuri de date pentru înregistrarea acestora.

– Transformarea și consolidarea datelor guvernamentale pornind de la standardizare și prioritizând cele mai importante seturi de date, evaluând proceduri istorice de colectare, respectiv producerea acestora, precum și gradul de conformare, evaluare a exactității datelor prin compararea unor eșantioane semnificative statistic cu alte surse de date și orice altă metodă rezonabilă care să indice un grad de încredere specifică acestora.

– Reforma arhitecturii datelor guvernamentale prin crearea și extinderea centrelor de date și servicii de cloud pentru instituții și îmbunătățirea conectării acestora, inclusiv prin centre de comunicații, conectare prin bucla locală de fibră optică și securitate cibernetică (inclusiv certificarea profesională în domeniul securității cibernetice).

– Cadru legal realizat pentru interoperabilitate astfel încât datele guvernamentale să poate fi utilizate, fără a fi necesară solicitarea actelor autentice de la cetățeni (fără hârtii pentru datele care există digital la instituții publice).

– Crearea unei linii de finanțare la dispoziția instituțiilor care, sub îndrumarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, își vor schimba modul de lucru și cadrul juridic, astfel încât să treacă operațiunile în digital.

– Semnătură digitală și cetățenie electronică.

– Crearea unui fond pentru cartea de identitate electronică.

– Crearea unui fond pentru semnătura digitală.

– Creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor în beneficiul cetățenilor. 

– Reforma fiscală, inclusiv cea vamală, cu ajutorul digitalizării, printr-o serie variată de intervenții care, printre altele, să crească conformarea fiscală voluntară, să reducă povara administrativă, să reducă decalajul fiscal și să susțină revizuirea cadrului fiscal.

– Digitalizarea sănătății prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale.

– Fond pentru stimularea competitivității în afaceri cu accent pe inovare și digitalizare prin formarea și scalarea hub-urilor de inovare digitală și susținerea dezvoltării parcurilor științifice și tehnologice cu aplicații în domeniul digital.

Componenta de digitalizare a educației din programul România Educată – un buget inițial de negociere de 780 de milioane de euro. Reformele și investițiile propuse

– Flexibilizarea și centrarea pe elev a sistemului educațional prin digitalizare.

– Dezvoltare digitală în domeniul educației și formării profesionale pentru o societate digitală și o economie verde.

– Consolidarea rezilienței și predictibilității funcționale a sistemului de educație în era digitală.

– Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice de a utiliza resurse educaționale deschise (competențe de pedagogie digitală).

– Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor prin revizuirea curriculum-ului disciplinelor TIC, precum și prin adaptarea curriculumului școlar pentru învățarea în mediul virtual.

– Modificări legislative pentru generalizarea digitalizării proceselor și conținuturilor în educație.

– Crearea unui mecanism de tip grant pentru dotarea unităților școlare cu echipamente pentru asigurarea condițiilor optime pentru învățarea în mediul virtual, în funcție de riscul socio-educațional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru școlile mai vulnerabile.

– Crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale avansate în învățământul preuniversitar și universitar.

– Incluziunea prin digitalizare – dezvoltarea unui sistem de educație incluzivă prin elaborarea și implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi și elevi spitalizați.

– Revizuirea platformei manualelor digitale (manuale.edu.ro) prin completarea cu auxiliare școlare în format digital, pentru învățământul preuniversitar.

Componenta Broadband și 5G – un buget inițial de negociere de 650 de milioane de euro. Reformele și investițiile aferente

– Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale prin măsuri specifice pentru atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 prin dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate cu acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de transport și zonele de interes de mediu.

– Identificarea și eliminarea obstacolelor și ineficiențelor de ordin administrativ care împiedică dezvoltarea rapidă a capilarității rețelelor 5G și broadband, la nivel de backbone, backhaul și buclă locală.

– Stimularea investițiilor în rețele de foarte mare capacitate, în special infrastructuri eficiente energetice de fibră optică.

– Construcția infrastructurilor necesare pentru reducerea accesului inegal la rețele de foarte mare capacitate.

– Remedierea eșecului piețelor și creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor, startup-urilor și scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii 5G.

– Realizarea unor investiții în domeniul tehnologiei Open RAN.

Guvernul a discutat în şedinţa de vineri Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România va putea accesa aproximativ 30 de miliarde de euro și care urmează să fie supus dezbaterii publice, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria alături de viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea.

Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Cătălin Drulă: Ministerul Transporturilor deține recordul absolut la absorbţia fondurilor europene. 623 de milioane de euro au intrat în România de la Comisia Europeană

Published

on

© Cătălin Drulă/ Facebook

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a înregistrat până la această dată recordul absolut la absorbţia fondurilor europene nerambursabile, care a ajuns la 623 de milioane de euro, cu 22% mai mult decât în perioada similară din 2020 şi dublu faţă de 2019, a declarat, vineri, ministrul de resort, Cătălin Drulă.

“Despre execuţia bugetară. M-am luptat foarte tare pentru a primi mai mulţi bani la rectificarea bugetară, care merg exact către domeniul feroviar cea mai mare parte. E prioritate absolută domeniul feroviar la rectificarea bugetară. Execuţia bugetară a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii are două componente: partea de fonduri europene şi partea de buget de stat. Pe ambele avem record anul acesta. Pe fonduri europene, din datele pe care le am eu, avem recordul absolut de după Revoluţie pe absorbţie. În 2021, până la data curentă, 623 de milioane de euro aduşi în România de la Comisia Europeană pe fonduri nerambursabile. În lei, pe Titlul 58 – 3,1 miliarde de lei la data curentă şi o să vă fac o comparaţie cu anii precedenţi. Asta este o sumă cu 22% mai mare decât anul trecut, 2,5 miliarde până la data curentă în 2020, şi dublu faţă de 2019. În 2019 erau 1,6 miliarde de lei”, a spus Drulă, citat de Agerpres.

El a precizat că se va respecta ţinta de 8 miliarde de lei absorbţie în 2021.

“Am spus la începutul anului că ne-am pus o ţintă record în sine, cea de 8 miliarde de lei, şi o vom respecta până la sfârşitul anului. Asta înseamnă autostrăzi, asta înseamnă căi ferate noi, asta înseamnă investiţii în România”, a susţinut acesta.

În ceea ce priveşte partea de la bugetul de stat, execuţia la nivelul MTI este de 93%.

“Pe partea de buget de stat, este cea mai bună execuţie bugetară din ultimii 4 ani. 93% din fondurile alocate. Spre comparaţie, anul trecut a fost 70% execuţia bugetară, 74,7% în 2019 şi 81% în 2018. Deci, am cheltuit banii pe care îi avem, nu e o problemă de execuţie. I-am cheltuit şi tocmai de aia mai vrem, pentru că vrem să investim şi să avem condiţii mai bune”, a încheiat Cătălin Drulă. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul Cristian Ghinea anunță lansarea unui proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populației de urs brun din România

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Un proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populaţiei de urs brun din România, dar și menţinerea actualei stări de conservare a acestei populaţii şi a habitatului pe temen lung, a fost lansat miercuri şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, a anunţat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, informează Agerpres.

„Încercăm să rezolvăm prin fonduri europene o problemă care trenează de mai mulţi ani. După cum ştiţi, în 2016 s-a luat decizia de a se interzice vânătoarea la urşi şi prezumţia era, la acel moment, aceea că există un pericol de exces cu această vânătoare. Altă prezumţie era că evaluările privitoare la numărul populaţiei de urşi nu erau bazate pe cifre foarte solide. La acel moment, prezumţia a fost că e o decizie temporară, urmând să se facă un recensământ pe baze ştiinţifice. Guvernele care au venit ulterior nu au făcut nimic pe acest subiect. Astăzi, abia avem acest proiect, prin care lansăm această numărătoare”, a declarat ministrul. 

Potrivit acestuia, proiectul numit „Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” are o valoare totală de 11 milioane de euro, este finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa , care se referă la protecţia mediului. 

Cristian Ghinea a subliniat că, pentru managementul populaţiei de urs, există două linii de investiţii, în afară de cea referitoare la recensământ fiind vorba şi despre implementarea de mijloace moderne de limitare a interacţiunii dintre oameni şi urşi.

„Acest POIM va fi continuat pentru bugetul european 2021 – 2027 de Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă la care lucrăm în aceste zile intens şi cu colegii de la Ministerul Mediului. Vom trimite a doua formă a acestui program operaţional la Comisie. Prin POIM-ul curent sunt 300 de milioane de euro şi suntem la o rată de contractare de 90% pentru aceşti bani pentru Mediu. Vor fi două linii de investiţii”, a mai spus el. 

Mai mult, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menționat că numărătoarea populaţiei de urs se va face prin metode digitale. Astfel, se va cunoaște exact cum arată această populaţie, dar şi mijloace de limitare a interacţiunii dintre om şi urs – garduri electrice pentru protejarea oamenilor în zonele cele mai sensibile în care se întâmplă aceste interacţiuni.

„Este o abordare modernă a managementului unei specii şi o încercare de a limita incidentele nefericite până când vom avea o imagine clară a numărului de urşi şi vom trece la o decizie politică definitivă”, a punctat ministrul acesta.

Proiectul „Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” este finanţat cu 53,5 milioane de lei, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), şi va fi derulat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca lider de proiect, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt din Braşov, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

Published

on

© Fundația pentru SMURD

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin reprezentanții Autorității de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, și Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General de Aviație, în calitate de beneficiar, au semnat luni contractul de finanțare pentru proiectul Air Ambulance, prin intermediul căruia România va achiziționa două avioane noi mediu curier, capabile să transporte minim 2 pacienți în stare critică, pe o rază de 2.000 km, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul contribuie la îmbunătățirea capacității de reacție la dezastre, prin dotarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu mijloace aeriene moderne pentru transport medical pe distanțe medii și mari.

Datorită noilor achiziții, se va reduce timpul mediu de răspuns al intervențiilor de urgență, de la 12.52 minute la 12.05 minute.

“Pentru noi, sănătatea românilor este prioritară. Achiziționarea acestor două avioane medicale este foarte importantă pentru sistemul sanitar din România, dar mai ales pentru pacienții aflați în pericol”, a declarat Cristian Roman, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Avioanele vor fi operate de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu, Băneasa, raza de acțiune din acest punct fiind pe aproape întreg teritoriul european.

Valoarea totală a proiectului este de 148.039.178,09 lei. Beneficiar este Inspectoratul General de Aviație, din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH10 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.10 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA13 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending