Connect with us

FONDURI EUROPENE

PNRR și România Digitală: Proiecte de transformare digitală de cel puțin 4 miliarde euro. Fonduri pentru digitalizare vor fi alocate și în proiecte pentru mediu, sănătate, educație și administrație

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Planul Național de Redresare și Reziliență lansat vineri în dezbatere publică de Guvern după ce a fost prezentat în executiv în primă lectură cuprinde alocări 4 miliarde de euro pentru pilonul consacrat transformării digitale, însă fondurile alocate acestui domeniu vor depăși suma menționată prin obiectivele de digitalizare în ceilalți piloni menționați pentru a respecta criteriul stabilit de Comisia Europeană de a aloca minim 20% din fonduri către digitalizare.

PNRR, care trebuie depus la Comisia Europeană până la 30 aprilie și negociat pe parcursul lunilor mai și iunie, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit lui Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Astfel, din cei șase piloni ai PNRR, pilonul al doilea, cel privind transformarea digitală cuprinde proiecte propuse pe trei componente în valoare de 4,02 miliarde de euro. Alocările vor crește în funcție de proiectele cu implicații digitale din cadrul celorlalți piloni, fiind urmărite proiecte precum mijloace digitale de trasabilitate a lemnului, e-Justiția, sau digitalizarea relației medic-pacient. 

Guvernul propune finanțări de 2,59 miliarde de euro ca buget inițial de negociere cu Comisia Europeană pentru componenta privind “Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC.

Reformele și investițiile aferente componentei de 2,59 miliarde de euro

– Standardizarea datelor guvernamentale prin operaționalizarea cadrului necesar pentru identificarea principalelor informații prelucrate de administrația publică (la nivel central și local), catalogarea acestora într-un sistem ierarhic de tip nomenclator, alegerea celor mai potrivite structuri de date pentru înregistrarea acestora.

– Transformarea și consolidarea datelor guvernamentale pornind de la standardizare și prioritizând cele mai importante seturi de date, evaluând proceduri istorice de colectare, respectiv producerea acestora, precum și gradul de conformare, evaluare a exactității datelor prin compararea unor eșantioane semnificative statistic cu alte surse de date și orice altă metodă rezonabilă care să indice un grad de încredere specifică acestora.

– Reforma arhitecturii datelor guvernamentale prin crearea și extinderea centrelor de date și servicii de cloud pentru instituții și îmbunătățirea conectării acestora, inclusiv prin centre de comunicații, conectare prin bucla locală de fibră optică și securitate cibernetică (inclusiv certificarea profesională în domeniul securității cibernetice).

– Cadru legal realizat pentru interoperabilitate astfel încât datele guvernamentale să poate fi utilizate, fără a fi necesară solicitarea actelor autentice de la cetățeni (fără hârtii pentru datele care există digital la instituții publice).

– Crearea unei linii de finanțare la dispoziția instituțiilor care, sub îndrumarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, își vor schimba modul de lucru și cadrul juridic, astfel încât să treacă operațiunile în digital.

– Semnătură digitală și cetățenie electronică.

– Crearea unui fond pentru cartea de identitate electronică.

– Crearea unui fond pentru semnătura digitală.

– Creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor în beneficiul cetățenilor. 

– Reforma fiscală, inclusiv cea vamală, cu ajutorul digitalizării, printr-o serie variată de intervenții care, printre altele, să crească conformarea fiscală voluntară, să reducă povara administrativă, să reducă decalajul fiscal și să susțină revizuirea cadrului fiscal.

– Digitalizarea sănătății prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale.

– Fond pentru stimularea competitivității în afaceri cu accent pe inovare și digitalizare prin formarea și scalarea hub-urilor de inovare digitală și susținerea dezvoltării parcurilor științifice și tehnologice cu aplicații în domeniul digital.

Componenta de digitalizare a educației din programul România Educată – un buget inițial de negociere de 780 de milioane de euro. Reformele și investițiile propuse

– Flexibilizarea și centrarea pe elev a sistemului educațional prin digitalizare.

– Dezvoltare digitală în domeniul educației și formării profesionale pentru o societate digitală și o economie verde.

– Consolidarea rezilienței și predictibilității funcționale a sistemului de educație în era digitală.

– Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice de a utiliza resurse educaționale deschise (competențe de pedagogie digitală).

– Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor prin revizuirea curriculum-ului disciplinelor TIC, precum și prin adaptarea curriculumului școlar pentru învățarea în mediul virtual.

– Modificări legislative pentru generalizarea digitalizării proceselor și conținuturilor în educație.

– Crearea unui mecanism de tip grant pentru dotarea unităților școlare cu echipamente pentru asigurarea condițiilor optime pentru învățarea în mediul virtual, în funcție de riscul socio-educațional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru școlile mai vulnerabile.

– Crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale avansate în învățământul preuniversitar și universitar.

– Incluziunea prin digitalizare – dezvoltarea unui sistem de educație incluzivă prin elaborarea și implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi și elevi spitalizați.

– Revizuirea platformei manualelor digitale (manuale.edu.ro) prin completarea cu auxiliare școlare în format digital, pentru învățământul preuniversitar.

Componenta Broadband și 5G – un buget inițial de negociere de 650 de milioane de euro. Reformele și investițiile aferente

– Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale prin măsuri specifice pentru atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 prin dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate cu acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de transport și zonele de interes de mediu.

– Identificarea și eliminarea obstacolelor și ineficiențelor de ordin administrativ care împiedică dezvoltarea rapidă a capilarității rețelelor 5G și broadband, la nivel de backbone, backhaul și buclă locală.

– Stimularea investițiilor în rețele de foarte mare capacitate, în special infrastructuri eficiente energetice de fibră optică.

– Construcția infrastructurilor necesare pentru reducerea accesului inegal la rețele de foarte mare capacitate.

– Remedierea eșecului piețelor și creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor, startup-urilor și scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii 5G.

– Realizarea unor investiții în domeniul tehnologiei Open RAN.

Guvernul a discutat în şedinţa de vineri Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România va putea accesa aproximativ 30 de miliarde de euro și care urmează să fie supus dezbaterii publice, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria alături de viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea.

Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Patru spitale clujene vor fi dotate cu echipamente de aproape 10 milioane de lei, printr-un proiect cu finanțare europeană

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Patru spitale clujene vor fi dotate cu 127 de echipamente de ultimă generație, în valoare de aproape 10 milioane de lei, finanțare europeană, a anunțat Consiliul Județean Cluj printr-un comunicat.

”Consiliul Judeţean Cluj a încheiat contractele pentru achiziţia a nu mai puţin de 127 de noi echipamente medicale ultramoderne. Acestea au fost cumpărate în cadrul proiectului cu finanţare europeană ce vizează consolidarea capacităţii judeţului în gestionarea crizei sanitare COVID-19. (…) Noile dotări vor ajunge la trei dintre spitalele aflate în subordinea forului administrativ judeţean, respectiv Spitalul de Urgenţă pentru Copii, Spitalul de Pneumoftiziologie <<Leon Daniello>> şi Spitalul de Recuperare, precum şi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, unitate subordonată Ministerului Sănătăţii. Valoarea celor 127 de echipamente medicale ultraperformante este de 9.666.465 de lei, cu TVA inclus”, este precizat într-un comunicat transmis de CJ Cluj.

Conform sursei citate, printre aparatele de care vor beneficia cele patru spitale clujene se numără un echipament radiologic mobil digital cu reţea integrată de stocare şi transmitere imagini, prevenire şi sistem de gestionare a pandemiei COVID-19, două ventilatoare pentru Terapie Intensivă cu compresor integrat şi monitorizare respiratorie avansată, un ventilator de transport, un aparat mobil de radiologie şi un aparat de anestezie de înaltă performanţă cu monitor.

”Utilitatea noilor echipamente de înaltă tehnologie este cu atât mai mare cu cât solicitările de investigaţii sunt mai numeroase în această perioadă a pandemiei. Pentru a asigura un act medical de cea mai bună calitate, personalul medical aflat în prima linie a luptei cu COVID-19 trebuie să dispună de infrastructura şi aparaturile necesare”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.

De asemenea, au mai fost achiziţionate trei echipamente de oxigenoterapie, un dispozitiv extra-pulmonar de susţinere a funcţiei pulmonare, personalizat, 27 de dispozitive medicale pentru ventilaţia non-invazivă, un videolaringoscop cu set de intubaţie dificilă, două compresoare de aer pentru asigurarea fluxului dispozitivelor de tip High Flow Nasal Cannula, un aparat pentru terapia de substituţie renală continuă, un videolaringoscop cu monitor ataşat şi lame sterilizabile etc.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni, Margrethe Vestager, Adina Vălean și Elisa Ferreira, pentru a discuta despre reformele din PNRR

Published

on

© USR/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni pentru a discuta despre reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Oficialul român poartă în această săptămână discuții aplicate cu reprezentanții Comisiei Europene, după ce România a transmis toate componentele detaliate ale PNRR.

Citiți și:
MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Principalele priorități ale României sunt reformele și investițiile cheie pentru a contribui la tranziția verde și măsurile pentru tranziția digitală.

Astfel, Cristian Ghinea a avut luni întreveder cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Ministrul Proiectelor Europene a discutat cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, despre ”finanțarea infrastructurii de transport în România prin fondurile PNRR și politica de coeziune, facilitarea tranziției verzi prin investiții în transporturi durabile, capacitatea administrativă de a implementa proiecte”, este precizat într-o postare a USR.

Asigurarea coerenței între planul PNRR și fondurile politicii de coeziune, sprijin prin PNRR pentru dezvoltarea digitală și utilizarea Fondului React-EU și a Fondului pentru Tranziție Justă pentru a realiza tranziția verde au reprezentat principalele teme dezbătute de Cristian Ghinea cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

Ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea demarează luni cu întâlniri pe care oficialul român le va avea cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Mulțumesc întregii echipe din MIPE și echipei extinse din ministerele de linie pentru implicare, e un volum imens de muncă, peste 1000 de pagini, cu multe argumente și detalii tehnice. În tot acest timp, în care am lucrat intern iar dialogul cu Comisia Europeană a fost unul extins, aș vrea să remarc doi oameni care au dus greul acestor prezentări și discuții permanente cu Bruxelles-ul: Liana Goran, directoarea mea de cabinet, și Septimiu Szabo, consilier al meu care s-a detașat de la Comisie la minister temporar pe parcursul acestui an, cât lucrăm la PNRR. Ei au organizat munca ministerelor de linie, au stat sute de ore în ședințe de lucru și vreau să le mulțumesc. Mulțumesc și oamenilor din echipa tehnică care au tras ca lucrurile să se întâmple. Am spus la dezbaterea parlamentară încă de acum 2 luni că după etapa de exprimare a dorințelor urmează un duș rece: acum trebuie să avem costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ținte și jaloane amănunțite. Nu e un exercițiu ușor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă”, a transmis ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA10 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța17 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ18 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending