Connect with us

CONSILIUL UE

PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,8 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat joi, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Reuniți în Consiliul Afaceri Economice și Financiare, miniștrii au salutat evaluarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru Estonia, Finlanda și România, iar Consiliul UE aprobă, pe 29 octombrie, prin procedură scrisă planurile de redresare și reziliență pentru Estonia, Finlanda și România.

“În urma adoptării oficiale a deciziilor, aceste state membre vor putea primi prefinanțarea solicitată de 13% și vor putea începe să utilizeze sprijinul financiar pe scară largă al UE pentru a depăși impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor”, arată comunicatul oficial remis de Consiliu.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Referitor la planul României, Consiliul subliniază: “eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și lignit și utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și realizarea de investiții și reforme în domeniile renovării clădirilor, modernizării căilor ferate, gestionării apei și a deșeurilor, precum și împăduririi și reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenționează să le pună în aplicare pentru a-și atinge obiectivele climatice”.

“De asemenea, cele 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi vor fi utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice din țară și pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate”, arată sursa citată.

Odată ce planurile Estoniei, Finlandei și României sunt aprobate oficial, planurile naționale de redresare vor fi adoptate de 22 de state membre. 17 state membre au primit prefinanțarea solicitată. Suma totală rambursată până în prezent este de aproximativ 52,4 miliarde de euro.

 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri o recomandare privind „Un pact pentru cercetare și inovare în Europa” (Pactul pentru C&I), precum și concluziile sale privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare, informează comunicatul oficial. 

Pactul pentru C&I definește valori și principii comune pentru cercetare și inovare în Europa, cum ar fi libertatea cercetării științifice și libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor. Comunicarea evidențiază, de asemenea, 16 domenii prioritare de acțiune comună, de la promovarea științei deschise pentru un schimb mai rapid de cunoștințe și date, până la consolidarea poziției de lider a Uniunii Europene și a excelenței în domeniul științific, cu implicarea tuturor regiunilor și cetățenilor europeni.

În același timp, concluziile Consiliului includ prima agendă de politici privind spațiul european de cercetare, stabilind 20 de acțiuni voluntare pentru următorii trei ani. Printre aceste acțiuni se numără promovarea unor cariere atractive și durabile în domeniul cercetării, apropierea științei de cetățeni și îmbunătățirea accesului la excelență la nivelul UE.

Împreună, pactul și concluziile stabilesc o nouă viziune și priorități, confirmă angajamentul UE și al statelor membre față de Spațiul european de cercetare și instituie o nouă structură pentru gestionarea acestuia. Acestea marchează o etapă importantă în realizarea unui „nou Spațiu european de cercetare pentru cercetare și inovare”.

„Împreună cu statele membre, ne înscriem pe o traiectorie care începe cu adoptarea Pactului pentru cercetare și inovare, precum și cu o structură de guvernanță nouă și eficientă a noului Spațiu european de cercetare. Definirea valorilor noastre comune și a priorităților strategice în materie de cercetare și inovare ne va ajuta să ne unim eforturile în acest domeniu și să aducem pe piață soluții inovatoare și durabile”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Pactul pentru C&I demonstrează ambiția Europei în ceea ce privește reformele în sprijinul cercetării și inovării și stabilește baza pentru o coordonare simplificată cu statele membre și un mecanism de monitorizare actualizat pentru a evalua progresele înregistrate. Noua guvernanță pentru Spațiul european de cercetare (SEC) va îmbunătăți structura actuală pentru a permite o colaborare mai strânsă și o coordonare a politicilor în întreaga UE și în statele sale membre. Aceasta include elaborarea primei agende de politici privind SEC, cu acțiuni concrete pentru următorii trei ani. Domeniile prioritare de acțiune stabilite în pact oferă un cadru stabil pentru actualizarea agendei de politici privind SEC pentru perioada de după 2024.

În viitor, viitorul Forum SEC, un grup de experți al Comisiei compus din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, va fi instituit la începutul anului 2022. În contextul Forumului SEC, statele membre și Comisia vor concepe și vor coordona punerea în aplicare a acțiunilor SEC, vor pregăti actualizări viitoare ale agendei de politici privind SEC și vor asigura implicarea țărilor asociate programului Orizont Europa, a țărilor terțe relevante și a părților interesate. În plus, noul sistem de monitorizare a SEC, inclusiv un tablou comparativ al indicatorilor, un tablou de bord și o platformă politică online, vor fi create până la jumătatea anului 2022.


Lansat pentru prima dată în 2000, Spațiul european de cercetare își propune să integreze mai bine sistemele europene de cercetare și inovare și să consolideze cooperarea dintre UE, statele membre și părțile interesate.

Contextul actual în schimbare, inclusiv ambițiile UE în ceea ce privește tranziția verde și digitală și impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei și societății, a dus la apariția unor noi nevoi în Spațiul european de cercetare. Procesul de revitalizare a SEC a început în 2018. Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” din septembrie 2020 a stabilit o nouă viziune, care a fost aprobată de concluziile Consiliului privind noul SEC în decembrie 2020. Instituirea Forumului SEC pentru tranziție, un grup de experți compus din Comisie și statele membre, a demarat activitățile comune la începutul anului 2020.

Ca urmare a propunerii Comisiei din iulie 2021, Pactul pentru C&I definește domeniile prioritare de acțiune comună în Spațiul european de cercetare, stabilește nivelul de ambiție pentru investiții și reforme și constituie baza pentru un proces simplificat de coordonare și monitorizare a politicilor la nivelul UE și al statelor membre pentru ca acestea să-și poată împărtăși abordările în materie de reformă și investiții și pentru a consolida schimbul de bune practici.

Adoptarea de astăzi a Pactului pentru cercetare și inovare și a concluziilor Consiliului, inclusiv a primei agende de politici privind SEC, reprezintă pași esențiali pentru punerea în practică a viziunii. Lucrările din cadrul Forumului SEC, în special prin implicarea părților interesate, au avut un rol important în realizarea acestor etape.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE, pregătit de negocierile cu Parlamentul European asupra Actului legislativ privind piețele digitale: UE este hotărâtă să asigure o concurență echitabilă în mediul online

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Consiliul Uniunii Europene este pregătit să demareze negocierile cu Parlamentul European privind Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), după ce a convenit asupra poziției sale. 

Potrivit unui comunicat al instituției cu rol de co-legislator,  propunerea vizează asigurarea unui sector digital competitiv și echitabil în vederea promovării inovării, a produselor și serviciilor digitale de înaltă calitate, a prețurilor echitabile, a calității ridicate și a posibilităților de alegere în sectorul digital.

”Astăzi am parcurs o etapă important în crearea unei piețe digitale mai accesibile și mai competitive. Președinția slovenă a lucrat din greu cu statele membre și cu Comisia Europeană pentru a găsi un bun compromis și pentru a îmbunătăți în continuare obiectivele DMA: asigurarea unei piețe digitale echitabile și competitive. Suntem mândri că statele membre au sprijinit în unanimitate abordarea generală. Acest lucru demonstrează că UE este ferm angajată să asigure o concurență loială în mediul online. Actul legislativ privind piețele digitale arată dorința și ambiția noastră de a reglementa marile tehnologii și sperăm că va crea o tendință la nivel mondial”, a transmis Zdravko Počivalšek, ministrul sloven al dezvoltării economice și tehnologiei, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Platformele online care oferă servicii de bază, cum ar fi motoarele de căutare, serviciile de rețele sociale și serviciile de intermediere, joacă un rol din ce în ce mai important în viața noastră socială și economică. Cu toate acestea, câteva platforme online mari sunt considerate ca fiind ”gardieni” între întreprinderi și consumatori, creând blocaje în economie prin puterea pe care o au pe piață și prin controlul asupra ecosistemelor digitale. Acest lucru afectează în mod negativ concurența loială.

Prin această propunere, miniștrii urmăresc să creeze condiții de concurență echitabilă în sectorul digital, cu drepturi și obligații clare pentru marile platforme online. Reglementarea pieței digitale la nivelul UE va asigura condiții de concurență echitabilă și un sector digital competitiv și corect, astfel încât întreprinderile și consumatorii să poată beneficia cu toții de oportunitățile digitale.

Principalele modificări aduse propunerii Comisiei sunt următoarele:

  • textul Consiliului scurtează termenele și îmbunătățește criteriile de desemnare a operatorilor de control;
  • textul include o anexă care definește ”utilizatorii finali activi” și ”utilizatorii comerciali activi”;
  • au fost aduse îmbunătățiri pentru a face structura și domeniul de aplicare a obligațiilor mai clare și mai rezistente în viitor;
  • textul propune o nouă obligație care consolidează dreptul utilizatorilor finali de a se dezabona de la serviciile platformei de bază;
  • dispozițiile privind dialogul de reglementare au fost îmbunătățite pentru a se asigura că puterea discreționară a Comisiei Europene de a se angaja în acest dialog este utilizată în mod corespunzător;
  • pentru a preveni fragmentarea pieței interne, textul confirmă Comisia Europeană ca fiind singurul organism de aplicare a regulamentului. Statele membre pot împuternici autoritățile naționale din domeniul concurenței să demareze investigații privind posibilele încălcări și să transmită constatările lor Comisiei Europene.

Anunțul Consiliului vine la scurt timp după ce Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a adoptat, cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția sa referitoare la propunerea de Act privind piețele digitale (DMA), urmând ca poziția Legislativului european să fie convenită în decembrie.  

Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică.

Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme.

Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Concret, Actul legislativ privind piețele digitale:

  • se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
  • stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
  • interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
  • va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
  • va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
  • îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.

Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să demareze în 2022, când Franța va prelua ștafeta președinției semestriale de la Slovenia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a ajuns la un acord privind finanțarea digitală pentru a crea un mediu stimulativ pentru întreprinderile inovatoare

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Consiliul UE a adoptat miercuri poziția sa cu privire la două propuneri care fac parte din pachetul privind finanțarea digitală: „Regulamentul privind piețele activelor Crypto” (MiCA) și „Legea privind reziliența operațională digitală” (DORA), potrivit comunicatului oficial. 

„Finanțarea digitală reprezintă o parte din ce în ce mai importantă a peisajului economic european. Este esențial să se creeze un mediu stimulativ pentru întreprinderile inovatoare, reducând în același timp riscurile pentru investitori și consumatori. Cred că acordul de astăzi stabilește un echilibru corect între acestea din urmă. Ambele dosare reprezintă o prioritate pentru președinție și sperăm să ajungem rapid la un acord cu Parlamentul European cu privire la aceste propuneri”, a transmis Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei.

Scopul MiCA este de a crea un cadru de reglementare pentru piața cripto-activelor care să sprijine inovarea și să valorifice potențialul cripto-activelor într-un mod care să mențină stabilitatea financiară și să protejeze investitorii.

DORA își propune să creeze un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală prin care firmele să se asigure că pot rezista la toate tipurile de perturbări și amenințări legate de TIC, pentru a preveni și a atenua amenințările cibernetice.

Citiți și: Comisia Europeană definește contribuția politicii în domeniul concurenței și a revizuirii acesteia la tranziția ecologică și digitală și la o piață unică mai rezilientă


Pachetul conține o strategie de finanțare digitală, propuneri privind piața criptomonedelor (MiCA) și reziliența operațională digitală (DORA). Acest pachet acoperă o lacună din legislația UE existentă, asigurându-se că actualul cadru juridic nu ridică obstacole în calea utilizării noilor instrumente financiare digitale și, în același timp, garantează că aceste noi tehnologii și produse intră în domeniul de aplicare a reglementărilor financiare și a acordurilor de gestionare a riscului operațional ale firmelor active în UE. Astfel, pachetul vizează sprijinirea inovării și a adoptării noilor tehnologii financiare, asigurând în același timp un nivel adecvat de protecție consumatorilor și a investitorilor.

Consiliul UE și Parlamentul European vor intra acum în negocieri trilaterale cu privire la aceste propuneri. Odată ce negociatorii lor vor ajunge la un acord politic provizoriu, ambele instituții vor adopta în mod oficial regulamentele.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH3 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.3 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA4 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI24 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending