Connect with us

ROMÂNIA

Poliția de Frontieră din România, activitate intensă în primele patru luni ale anului: 36.354 alerte Schengen ori naţionale privind infracțiuni de drept comun au fost identificate și 672 de persoane date în urmărire generală internațională au fost prinse

Published

on

©Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Poliția de Frontieră din România a avut parte de o activitate întensă în prima parte a anului 2019, peste 13 milioane de persoane şi 3 milioane de mijloace de transport fiind înregistrate prin punctele de trecere a frontierei din România în primele patru luni ale anului, dintre care 672 de persoane date în urmărire generală internațională au fost prinse, iar 36.354 alerte Schengen ori naţionale privind infracțiuni de drept comun au fost identificate, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

,,În primele patru luni ale anului 2019, valorile de trafic înregistrate în punctele de trecere a frontierei, de la nivelul întregii ţări, au fost de aproximativ 13,6 milioane treceri persoane (11,3 milioane cetăţeni UE şi 2,3 milioane cetăţeni non UE), dintre care 6.350.000 pe sensul de intrare şi 7.250.000 pe sensul de ieşire, precum şi 3,8 milioane mijloace de transport“, se arată într-un comunicat al IGPF transmis duminică.

De asemenea, în urma misiunilor de supraveghere şi control desfăşurate în punctele de frontieră, precum şi în zona de competenţă, în perioada analizată, poliţiştii de frontieră au constatat 6.102 de fapte ilegale (2.642 infracţiuni şi 3.460 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, prin care a fost încălcată legislaţia română.

Cu ocazia controlului de frontieră, de la începutul anului, poliţiştii nu au permis intrarea în România a 2.497 de cetăţeni străini, pentru că nu îndeplineau condiţiilor legale de intrare în ţară. Principalele motive pentru care a fost dispusă această măsură au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil.

Nu s-a permis ieşirea din ţară a 1.376 de cetăţeni români şi străini, din diferite motive legale.

Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate 36.354 alerte Schengen ori naţionale, din care peste 806 semnalări au vizat diferite bunuri căutate de autorităţi în vederea confiscării, fiind astfel depistate 75 de autovehicule semnalate ca fiind furate sau căutate de autorităţi din state aparţinând Uniunii Europene.

De asemenea, poliţiştii de frontieră au depistat 672 persoane date în urmărire generală, cetăţeni români şi străini, care apoi au fost predate autorităţilor competente din cadrul Poliţiei Române pentru luarea măsurilor legale. Acestea au fost depistate în punctele de frontieră, atât pe sensul de ieşire din ţară, cât şi la intrare în România.

În majoritatea cazurilor, persoanele urmărite general săvârşiseră, atât în România, cât şi pe teritoriul Uniunii Europene, infracţiuni de drept comun – furt, tâlhărie, înşelăciune, vătămare corporală etc. -, dar şi fapte care au legătură cu criminalitatea transfrontalieră.

,,Poliţia de Frontieră Română cooperează, de asemenea, cu toate structurile cu atribuţii pe linia prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere (Poliţia Română, DGV etc.), măsurile adoptate la frontieră împotriva persoanelor aflate în atenţia autorităţilor fiind luate în conformitate cu legislaţia europeană în materie”, se mai menţionează în comunicat. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis, discurs în Craiova privind proiectul său politic pentru un nou mandat: ”Eu, simplu cetățean, îmi doresc o Românie normală”

Published

on

© PNL/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a participat astăzi, 21 septembrie, la Adunarea Regională a organizațiilor PNL (Sud-Vest) în Craiova.

Alături de 1.500 de liberali din Oltenia, actualul președinte a explicat de ce își dorește să candideze pentru încă un mandat la Palatul Cotroceni:”Eu, simplu cetățean, îmi doresc o Românie Normală. Iar această ambiție, dragii mei, această ambiție pe care o am, să mă simt normal la mine, în țara mea, în România, o împărtășesc cu zeci, cu sute, cu milioane de români, fiindcă noi, în țara noastră, dorim ce este mai bine pentru copiii noștri.”

Potrivit președintelui o ”viață normală” reprezintă un ”proiect politic”: ”Dorim o viață normală și vă spun tuturor: acesta nu este un vis care nu poate fi dus la îndeplinire. Acesta este un proiect politic, acesta este proiectul meu politic, acesta este proiectul politic al unei întregi generații.”

Urmăriți aici întreg discursul.

Reamintim că președintele Klaus Iohannis și-a depus vineri candidatura pentru alegerile prezidențiale, anunțând care sunt obiectivele sale pentru un al doilea mandat de președinte al României. În prezența liderului Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a liderului grupului PNL din Camera Deputaților, Raluca Turcan și a sute de susținători, Iohannis a anunțat că a reușit să strângă 2.200.000 de semnături.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale la BEC: Îmi doresc acest al doilea mandat pentru a conduce munca de europenizare și normalizare a României

Continue Reading

ROMÂNIA

România, în linia țărilor europene care militează pentru o planetă curată. Inițiativa ”Let’s Do It, Romania” a implicat în 9 ani peste 1.800.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională

Published

on

© Let`s do it, Romania/ Facebook

România se află în linia țărilor europene care militează pentru o planetă curată, iar prn inițiativa  ”Let’s Do It, România”, cetățenii români s-au angajat voluntar , pentru al 9-lea an consecutiv, în strângerea deșeurilor din țară.

Potrivitit informațiilor furnizate de site-ul campaniei, în acest an vor fi implicație voluntari din 29 de județe.

Voluntarii mobilizați pe 21 septembrie vor curăța deșeuri în 29 de județe din România.

25 de județe deja au confirmat participarea (Ilfov, Bihor, Botoșani, Vâlcea, Mehedinți, Constanța, Timiș, Satu Mare, Hunedoara, Ialomița, Tulcea, Mureș, Olt, Argeș, Neamț, Dolj, Vrancea, Suceava, Brașov, Cluj, Giurgiu, Maramureș, Harghita, Bacău), la care li se alătură Bistrița Năsăud, Teleorman, iar Gorj va organiza acțiunea pe data de 28 septembrie, la fel ca Sibiu.

Anul trecut, 158 de țări din întreaga lume au participat la Ziua de Curățenie Mondială, adică 11 milioane de voluntari care au strâns 88.500 tone de deșeuri.

Mișcarea Let`s Do It, World!, organizatorul evenimentului World Cleanup Day, a luat naștere în 2008, atunci când Estonia a organizat prima Zi de Curățenie Națională și a reușit să mobilizeze 50 000 de voluntari într-o singură zi. România este parte din rețeaua internațională Let`s Do It World! încă de la început, fiind a patra țară care a organizat o acțiune națională de curățenie. Comunitatea s-a dezvoltat în ultimii 10 ani și numără astăzi 150 de țări cu experiență sau care vor organiza pentru prima oară o Zi de Curățenie Națională în 2018.

Cifre relevante despre situația deșeurilor în România și în lume

  • Cel puțin jumătate din cantitatea de plastic care există astăzi a fost produsă în ultimii 15 ani (National Geographic, iunie 2018)
  • Deșeurile din plastic tind să se acumuleze în mijlocul oceanelor. “Insula” din Oceanul Pacific este estimată că ar fi de aproximativ 3 ori dimensiunea Franței (între 700,000 și 1,6 million km2)
  • În fiecare an, 4,8-12,7 milioane de tone de plastic ajung în oceane din râuri și zone de coastă. Asta înseamnă 15 saci de plastic pentru fiecare metru de coastă din lume. Dacă tot acest plastic ar fi pus în camioane, linia formată din acestea ar înconjura planeta de 24 de ori (Jemma Jambeck, Universitatea Georgia, 2015)
  • Din tot plasticul produs vreodată, doar 9% a fost reciclat (Jemma Jambeck, National Geographic, 2018)
  • Mai mult de 3,5 miliarde de oameni nu au acces la cel mai elementar sistem de gestiune a deșeurilor (ISWA, Globalization and Waste Management, 2012)
  • Un român produce anual 254 kg de deșeuri menajere pe an și mai puțin de 10% sunt reciclate, în vreme ce media UE este de 28%, potrivit celor mai recente date ale organismului Uniunii Europene pentru statistică, Eurostat
  • România întârzie să adopte instrumente relevante privind gestionarea deșeurilor, iar din 2020, dacă nu va putea atinge o rată a reciclării de 50%, țara va fi pasibilă de sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi și chiar tăierea fondurilor UE pentru protecția mediului.

“Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Din 2010 și până în prezent, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 1.800.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională și peste 50 000 de elevi și părinți în proiecte de educație ecologică.  

Citiți și: Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Continue Reading

ROMÂNIA

Diplomatul român, Cristian Bădescu, a fost numit Reprezentant cu însărcinări speciale al Ministerului Afacerilor Externe pentru securitate energetică

Published

on

© MAE/ Facebook

Cristian Bădescu a fost numit Reprezentant cu însărcinări speciale al Ministerului Afacerilor Externe pentru securitate energetică, se arată într-un mesaj al MAE român pe pagina de Facebook.

Potrivit MAE, diplomatul român, Cristian Bădescu, va avea mai multe sarcini de îndeplinit pe durata mandatului său:

  •  va susține dialogul MAE cu partenerii interni și externi pe tema dosarelor principale de securitate energetică
  •  va contribui, în colaborare cu departamentele relevante din MAE şi ministerele de linie cu atribuţii în domeniu, la elaborarea și promovarea, de o manieră coerentă, a viziunii și acțiunii României în domeniul energetic, la nivel regional, european și transatlantic
  • va avea în vedere evoluțiile în sectorul energetic intern și internațional
  •  va asigura susținerea de către MAE a obiectivelor naționale în domeniul energetic, atât pentru concretizarea proiectelor regionale de interes pentru România, cât și pentru obținerea sprijinului partenerilor externi în implementarea proiectelor românești în acest domeniu
  •  va urmări valorificarea de către România a contextului european definit de Strategia Uniunii Energiei a UE, pe cei cinci piloni, inclusiv sub aspectul interacțiunii tot mai pronunțate dintre obiectivele în domeniul securității energetice și prioritățile derivate din abordarea dosarului energie-schimbări climatice.

Cristian Bădescu lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din anul 1999. A fost Reprezentant cu însărcinări speciale pentru pregătirea Președinției României a Consiliului UE (2017 – 2019) și Secretar de stat pentru afaceri europene (2016 – 2017), iar în perioada 2010 – 2016 a fost Reprezentant permanent adjunct în Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending