Connect with us

ROMÂNIA

Poliția de Frontieră din România, activitate intensă în primele patru luni ale anului: 36.354 alerte Schengen ori naţionale privind infracțiuni de drept comun au fost identificate și 672 de persoane date în urmărire generală internațională au fost prinse

Published

on

©Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Poliția de Frontieră din România a avut parte de o activitate întensă în prima parte a anului 2019, peste 13 milioane de persoane şi 3 milioane de mijloace de transport fiind înregistrate prin punctele de trecere a frontierei din România în primele patru luni ale anului, dintre care 672 de persoane date în urmărire generală internațională au fost prinse, iar 36.354 alerte Schengen ori naţionale privind infracțiuni de drept comun au fost identificate, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

,,În primele patru luni ale anului 2019, valorile de trafic înregistrate în punctele de trecere a frontierei, de la nivelul întregii ţări, au fost de aproximativ 13,6 milioane treceri persoane (11,3 milioane cetăţeni UE şi 2,3 milioane cetăţeni non UE), dintre care 6.350.000 pe sensul de intrare şi 7.250.000 pe sensul de ieşire, precum şi 3,8 milioane mijloace de transport“, se arată într-un comunicat al IGPF transmis duminică.

De asemenea, în urma misiunilor de supraveghere şi control desfăşurate în punctele de frontieră, precum şi în zona de competenţă, în perioada analizată, poliţiştii de frontieră au constatat 6.102 de fapte ilegale (2.642 infracţiuni şi 3.460 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, prin care a fost încălcată legislaţia română.

Cu ocazia controlului de frontieră, de la începutul anului, poliţiştii nu au permis intrarea în România a 2.497 de cetăţeni străini, pentru că nu îndeplineau condiţiilor legale de intrare în ţară. Principalele motive pentru care a fost dispusă această măsură au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil.

Nu s-a permis ieşirea din ţară a 1.376 de cetăţeni români şi străini, din diferite motive legale.

Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate 36.354 alerte Schengen ori naţionale, din care peste 806 semnalări au vizat diferite bunuri căutate de autorităţi în vederea confiscării, fiind astfel depistate 75 de autovehicule semnalate ca fiind furate sau căutate de autorităţi din state aparţinând Uniunii Europene.

De asemenea, poliţiştii de frontieră au depistat 672 persoane date în urmărire generală, cetăţeni români şi străini, care apoi au fost predate autorităţilor competente din cadrul Poliţiei Române pentru luarea măsurilor legale. Acestea au fost depistate în punctele de frontieră, atât pe sensul de ieşire din ţară, cât şi la intrare în România.

În majoritatea cazurilor, persoanele urmărite general săvârşiseră, atât în România, cât şi pe teritoriul Uniunii Europene, infracţiuni de drept comun – furt, tâlhărie, înşelăciune, vătămare corporală etc. -, dar şi fapte care au legătură cu criminalitatea transfrontalieră.

,,Poliţia de Frontieră Română cooperează, de asemenea, cu toate structurile cu atribuţii pe linia prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere (Poliţia Română, DGV etc.), măsurile adoptate la frontieră împotriva persoanelor aflate în atenţia autorităţilor fiind luate în conformitate cu legislaţia europeană în materie”, se mai menţionează în comunicat. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat joi, 27 ianuarie, la Palatul Victoria, prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Oficialii Guvernului au discutat despre stadiul măsurilor inițiate de statul român cu privire la reformele din cadrul PNRR și au stabilit continuarea eforturilor pentru asigurarea unei bune implementări a acestui amplu program. În  cadrul reuniunii, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcționare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Premierul a subliniat necesitatea accelerării demersurilor și a solicitat membrilor comitetului implicare și determinare pentru ca România să beneficieze la maximul de aceste fonduri.

De asemenea, Nicolae Ciucă a prezentat prioritățile acestui an pentru ducerea la îndeplinire a jaloanelor și țintelor asumate conform Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR. 

Acțiunile vor fi concentrate pe mai multe direcții, cu termen de finalizare în primul trimestru: definitivarea cadrului legislativ care guvernează sistemul de management și control al fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Reziliență, definitivarea și încheierea acordurilor de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții și definitivarea cadrului procedural la nivelul întregului sistem de management și control, definitivarea operaționalizării sistemului informatic al PNRR și auditarea întregului sistem de management și control pentru implementarea Planului.

Concret, în 2022, coordonatorii de reforme și investiții trebuie să își concentreze eforturile pentru finalizarea a 130 de jaloane și ținte asociate unui număr de 48 reforme și respectiv 26 de investiții. De asemenea, trebuie finalizate toate demersurile procedurale pentru ca cele 21 de jaloane aferente anului 2021 să fie considerate îndeplinite de către Comisie.

„Având în vedere că neîndeplinirea unui jalon sau a unei ținte în termenul stabilit, în conformitate cu prevederile Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR, duce la blocarea tranșelor de plată pentru întregul plan, solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă pentru îndeplinirea cu prioritate a acestora”, a declarat premierul.

La reuniunea de la Palatul Victoria au mai participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Florina-Alina Pădeanu, reprezentanți ai  Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ai Ministerului Energiei,  ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Economiei, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, ai Ministerului Educației, ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,   ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și ai Agenției Naționale de Integritate.


Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR are menirea de a iniția eventualele măsuri necesare în cazul constatării unor întârzieri majore sau în cazul în care se remarcă necesitatea reevaluării unor obiective, analizând, inclusiv, situațiile de modificare/înlocuire/eliminare a unor jaloane sau ținte atinse anterior. De asemenea, la nivelul comitetului se pot pune în discuție delimitările de finanțare între PNRR și fondurile structurale și de investiții europene (FESI), fără a se aduce atingere principiului ireversibilității reformelor şi investițiilor.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Comisia Europeană sprijină România pentru a realiza obiectivele Mecanismului de Cooperare și Verificare în vederea finalizării acestuia, a fost mesajul transmis de Ramona Chiriac, șefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România, în cadrul întrevederii cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte de interes atât pentru agenda naţională, cât şi pentru cea europeană: respectarea principiului supremaţiei dreptului UE, progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV şi atingerea ţintelor PNRR.

Ministrul Justiţiei a reiterat angajamentul Guvernului României de respectare a principiului supremaţiei dreptului UE, inclusiv a jurisprudenţei CJUE. În acelaşi timp, aşa cum prevede şi Programul de Guvernare, în perioada următoare, activitatea Ministerului Justiţiei va fi axată pe definitivarea proiectului de lege de desfiinţare a SIIJ şi trimiterea în Parlament, astfel încât să fie adoptat până la finalul lunii martie 2022, definitivarea proiectelor noilor legi ale justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Obiectivul Ministerului Justiţiei este de îndeplinire a obiectivelor MCV şi de respectare a termenelor prevăzute în PNRR.

Oficialul european a subliniat voinţa Comisiei Europene de a sprijini România pentru a realiza obiectivele MCV în vederea finalizarii acestuia, cu îndeplinirea recomandărilor cuprinse în rapoarte. De asemenea, reprezentantul Comisiei Europene a subliniat importanța respectării de către toate autorităţile române a principiului supremaţiei dreptului UE.

Asigurări în această direcție au fost oferite și de comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, într-o discuție online cu ministrul Justiției, care a avut loc la 19 februarie, după ce acesta din urmă a prezentat planul său de acțiuni imediate pentru a îndeplini obiectivele din MCV.

Anterior acestui moment, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, semnala că România, prin Curtea Constituțională, alcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE.

”Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Curtea Constituțională a fost parte într-un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în urma căruia aceasta din urmă a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii Europene.

Hotărârea CJUE venea în contextul în care, la nivelul UE, dezbaterile legate de primatul dreptului european au fost alimentate de deciziile curților constituționale din Polonia sau Germania.

Dacă Berlinul a oferit asigurări că va respecta supremația dreptului UE, lucru care a determinat Bruxelles-ul să închidă procedurile judiciare, Varșovia a dat dovadă de inflexibilitate, fapt ce a atras după sine poziționări dure ale instituțiilor europene ce s-ar putea solda inclusiv cu amânarea aprobării PNRR-ului Poloniei până când cel mai mare stat est-european se angajează să respecte statul de drept. 

Cele mai recente declarații ale comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, par să întărească această ipoteză. 

Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european, răspunzând unei întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva Poloniei și Ungariei noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.

Varșovia și Budapesta au contestat mecanismul prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, verdictul fiind așteptat pe 16 februarie.

Avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine de cont de recomandările respectivului avocat.

Continue Reading

ROMÂNIA

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

Published

on

Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Ministerul Afacerilor Externe aduce astăzi, 27 ianuarie 2022, omagiul său „memoriei victimelor acestui capitol tragic al istoriei noastre şi își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităţilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, se arată în comunicatul oficial. 

România este una dintre ţările care şi-au asumat propriul trecut şi s-au angajat să-i păstreze vie memoria pentru generațiile viitoare, să protejeze supraviețuitorii rămași și să combată antisemitismul și orice manifestări de intoleranță și discriminare. Adoptarea recentă a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și a legislației care introduce studiul istoriei evreilor și al Holocaustului în programa liceală, alături de instituirea premiul „Constantin Karadja”, reprezintă o expresie a acestor eforturi.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează angajamentul său de a continua să contribuie, prin mecanismele diplomației, la consolidarea instrumentelor legislative și instituționale internaţionale menite să prevină și să sancționeze antisemitismul, rasismul, xenofobia, discriminarea şi intoleranța, în toate formele de manifestare, inclusiv în contextul actualei pandemii, în care s-a constatat o creștere a manifestărilor antisemite, a intoleranței și discursului instigator la ură, atât în mediul online, cât și în cel offline.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adus, la 25 ianuarie 2022, un omagiu victimelor Holocaustului, cu ocazia participării la principalul eveniment oficial organizat în România cu acest prilej, la Templul Coral din București, de către Federația Comunităților Evreiești din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției.

Citiți și: Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul


Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internațional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele membre sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaționale cu privire la Holocaust.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac2 mins ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO22 mins ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA44 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL1 hour ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA3 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending