Connect with us

NEWS

Poliția de Frontieră: Peste 40.000 de persoane venite din Italia, dintre care 34.000 de români, au intrat în România din 23 februarie până în prezent

Published

on

Șeful Poliției de Frontieră, chestorul general de poliție Ioan Buda a prezentant marți, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la Ministerul de Interne, datele oficiale privind intrarea în țară a unor persoane din zonele afectate de coronavirus, inforomează Digi24.

Potrivit datelor prezentate, în ultimele două săptămâni au venit din Italia peste 34.000 de români.

”Din Italia sau cei care au tranzitat Italia din 23.02 și până în prezent au intrat în țară 40.612 persoane dintre care peste 34.000 români și 3.80 italieni, 2.800 alte cetățenii. Este relativ constant acest trafic. Creșterile sau scăderile sunt infime. Avem o bază de date și monitorizăm. Efectivele poliției de frontieră s-au mărit. Îi ajutăm și pe cei de la DSP să completeze chestionarele”, a declarat Inspectorul General al Poliției de Frontieră.

De asemenea, în România au intrat în ultima perioadă 2.570 de cetățeni chinezi.

Guvernul României a decis să suspende transportul feroviar, rutier și cursele aeriene de persoane dinspre și spre Italia până la finalul lunii martie, țară unde trăiesc peste un milion de români. 

Ministrul interimar de Interne, Marcel Vela, a declarat luni seara într-o conferință de presă că persoanele care vin din Italia, vor fi puse în carantină sau autoizolare pe teritoriul României.

În România au fost confirmate, până acum, 17 infecții cu coronavirus. Cinci dintre pacienți au fost declarați vindecați și au fost externați.

Cu 463 de decese și aproape 1.800 de cazuri infectate, premierul italian Giuseppe Conte a lansat luni seara un apel tuturor italienilor ”să evite deplasările” pe teritoriul național pentru a opri răspândirea epidemiei de coronavirus.

“Voi semna un decret pe care îl pot rezuma astfel: Stau acasă. Nu va mai exista o zonă roşie în peninsulă (…) Toată Italia va deveni o zonă protejată”, a declarat el pe un ton grav într-un briefing de presă la sediul guvernului.

Peste 4.000 de persoane au decedat până acum din cauza epidemiei de coronavirus. La nivel global, au fost înregistrate peste 113.000 de cazuri confirmate pozitiv, cele mai multe cazuri și decese fiind înregistrate în continuare în China continentală.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EDITORIALE

Lideri sau administratori?

Published

on

de Dan Cărbunaru

Societatea poate funcționa cu administratori ai serviciilor publice, dar nu se poate dezvolta fără lideri. Legitimarea și confirmarea calității de lideri nu cred că se rezumă la accederea într-o funcție de conducere, indiferent de înălțimea acesteia. 

Puțin evident în perioade de liniște, acest aspect dureros iese în evidență când vremurile fierb. Când indivizii nu mai văd sensul, iar societatea nu poate oferi răspunsuri la întrebările sau strigătele de nemulțumire ale oamenilor. Portavocea, amplificatoarele, instrumentalizările pe care diverși actori le pot introduce desenează, cu tușe groase, tabloul unei crize de Leadership.

Simpla schimbare de fețe, nume, interfețe nu ne va rezolva această problemă. Dacă schimbarea gărzilor politice se rezumă la rotația cadrelor, dacă se schimbă doar administratorii treburilor publice, fără să lase loc de manifestare liderilor, aceste frământări vor fi fost degeaba.

Lăsați-l pe Mesia în Biblie și în sufletele credincioșilor, dar aduceți lideri care să conducă societatea noastră cu inspirație, voință, viziune și determinare, pentru a ne proteja cetățenii, granițele și economia. 

Deja nu mai este suficient să cântați, dragi politicieni, după partitura euroatlantică, care de multe ori pare că vă cam deranjează. Inima României occidentale bate neregulat, respirăm greu și a dezamăgire. Dincolo de război hibrid, interferențe străine, algoritmi de tiktok, ne-am îmbolnăvit, împreună, votați și votanți, de auto-suficiență. Treziți-vă și voi, că românii s-au trezit și nu le place ce văd. 

Din fericire, nu e totul pierdut. Nu încă. 

Continue Reading

NEWS

Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”

Published

on

© Arvid Samland / Ministry of Petroleum and Energy

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

  1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

  1. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

  1. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

  1. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

  1. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

  1. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

  1. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

INTERNAȚIONAL37 minutes ago

Ministrul groenlandez al resurselor minerale salută reacția țărilor europene în fața tarifelor impuse de Trump: „Trăim vremuri extraordinare, care necesită nu numai demnitate, ci și mult curaj”

ROMÂNIA38 minutes ago

Oficial: Nicușor Dan a primit o scrisoare de la Donald Trump prin care România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Gaza

NATO2 hours ago

Ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva summitului NATO de la Ankara: consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, progrese în alocarea fondurilor pentru apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina

SUA12 hours ago

UE continuă riposta la tarifele lui Trump: Acordul comercial UE-SUA va fi “pus pe pauză”/ “China și Rusia trebuie să se bucure din plin, beneficiind de diviziunile dintre aliați”

SUA13 hours ago

“Nu ne vom lăsa șantajați și intimidați”: Europenii ripostează la tarifele lui Trump și promit un răspuns unit, inclusiv asigurarea securității arctice și în Groenlanda

U.E.17 hours ago

“Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”: În debutul epocii jocului de sumă zero între superputeri, UE și Mercosur au semnat, la Asuncion, acordul celei mai mari zone de liber-schimb

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Trump impune tarife Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Țărilor de Jos și Finlandei pentru a forța “achiziția” Groenlandei: Pacea mondială este în joc!

ONU18 hours ago

A intrat în vigoare tratatul ONU ce oferă un cadru pentru guvernanța comună a aproximativ două treimi din suprafața oceanelor. Emmanuel Macron: Marea liberă nu va mai fi un Vest Sălbatic

ROMÂNIA21 hours ago

Autoritatea Națională pentru Cercetare: Proiecte de cercetare de peste 12 miliarde de lei contractate în ultimii trei ani din fonduri structurale, PNRR și fonduri naționale pentru competitivitatea europeană și națională

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE21 hours ago

Ministrul Finanțelor prezintă avantajele aderării României la OCDE în acest an: Un pas decisiv pentru modul în care va funcționa statul român în următorii ani, comparabil ca impact cu aderarea la NATO și UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă

ROMÂNIA4 weeks ago

Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună

SUA4 weeks ago

Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată

COMISIA EUROPEANA2 months ago

Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații

ROMÂNIA2 months ago

Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 months ago

Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil

ROMÂNIA2 months ago

MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene

ROMÂNIA2 months ago

Președintele Senatului, în cadrul Summitului Parlamentar al Platformei Crimeea: Susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional

ROMÂNIA2 months ago

România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea noului Cadru Financiar Multianual, spune Dragoș Pîslaru la lansarea „Procesului de la București”

COMISIA EUROPEANA2 months ago

Roxana Mînzatu, apel ferm ca dimensiunea socială să nu fie marginalizată în viitorul buget al UE: Trebuie să arătăm oamenilor că nu lăsăm ca nevoile lor să fie transformate în arme împotriva proiectului european

Trending