Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica antitrust: CE prezintă rezultatele anchetei sale sectoriale în domeniul concurenței privind internetul obiectelor destinat consumatorilor

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a publicat  joi, 20 ianuarie, rezultatele anchetei sale sectoriale în domeniul concurenței privind internetul obiectelor destinat consumatorilor (IoT). Raportul final și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește identifică potențialele preocupări în materie de concurență pe piețele în creștere rapidă ale produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor din Uniunea Europeană.

„Sectorul internetului obiectelor destinat consumatorilor devine tot mai mult parte din viața noastră de zi cu zi. Constatările finale ale anchetei noastre sectoriale confirmă preocupările identificate în raportul preliminar. Aceasta este o piață cu bariere mari la intrare, cu puțini actori integrați pe verticală și cu preocupări legate de accesul la date, interoperabilitate sau practici de exclusivitate, printre altele. Suntem încrezători că rezultatele anchetei sectoriale vor oferi orientări cu privire la viitoarea activitate de asigurare a respectării legislației și de reglementare a Comisiei. Sperăm, de asemenea, că aceasta va stimula întreprinderile să abordeze în mod proactiv aceste preocupări”, a transmis vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Documentele publicate joi  prezintă constatările Comisiei, care țin seama de observațiile primite în cadrul consultării publice cu privire la raportul preliminar din iunie 2021 și confirmă concluziile raportului preliminar publicat în iunie 2021. Observațiile includ contribuții din partea părților interesate, cum ar fi principalii actori ai internetului obiectelor destinat consumatorilor, producătorii de dispozitive inteligente, furnizorii de servicii de conținut creativ, asociațiile sau operatorii de telecomunicații, informează comunicatul oficial

Principalele constatări ale anchetei sectoriale privind internetul obiectelor destinat consumatorilor se referă la următoarele elemente, menționate și în raportul preliminar:

  • caracteristicile produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor,
  • caracteristicile concurenței pe aceste piețe,
  • principalele domenii de preocupări potențiale exprimate de părțile interesate în legătură cu funcționarea actuală a piețelor internetului obiectelor destinat consumatorilor, precum și cu perspectivele de viitor.

Caracteristicile produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor

Constatările anchetei sectoriale indică faptul că internetul obiectelor destinat consumatorilor crește rapid și devine tot mai mult o parte a vieții noastre de zi cu zi. În plus, există o tendință de creștere a disponibilității asistenților vocali ca interfețe pentru utilizatori, care permit interacțiunea cu alte dispozitive inteligente și servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor.

Caracteristicile concurenței pe piețele produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor

Majoritatea părților interesate care au participat la ancheta sectorială indică faptul că unul dintre principalele obstacole în calea intrării pe piață sau a extinderii în acest sector este costul investițiilor în tehnologie, care sunt foarte ridicate pe piața asistenților vocali.

O altă barieră importantă în ceea ce privește intrarea pe piață este situația concurențială, un număr mare de părți interesate raportând dificultăți în a concura cu întreprinderi integrate pe verticală care și-au construit propriile ecosisteme în cadrul sectorului internetului obiectelor destinat consumatorilor și în afara acestuia (de exemplu, Google, Amazon sau Apple). Întrucât acești actori furnizează sistemele de operare a dispozitivelor inteligente și mobile cel mai des utilizate, precum și principalii asistenți vocali, ei determină procesele de integrare a dispozitivelor și serviciilor inteligente într-un sistem de internet al obiectelor destinat consumatorilor.

Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la următoarele domenii:

  1. Anumite practici de exclusivitate și de legare în legătură cu asistenții vocali, precum și practici care limitează posibilitatea de a utiliza asistenți vocali diferiți pentru același dispozitiv inteligent.
  2. Poziția asistenților vocali și a sistemelor de operare a dispozitivelor inteligente în calitate de intermediari între utilizatori, pe de o parte, și dispozitivele inteligente sau serviciile legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor, pe de altă parte. Această poziție, combinată cu rolul lor cheie în generarea și colectarea datelor, le-ar permite să controleze relațiile cu utilizatorii. În acest context, părțile interesate și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la facilitatea descoperirii și la vizibilitatea serviciilor lor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor.
  3. Accesul extins al furnizorilor de asistenți vocali la date, inclusiv la informații privind interacțiunile utilizatorilor cu dispozitive inteligente ale terților și cu servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor. Părțile interesate consideră că accesul la volume mari de date și acumularea unor cantități mari de date le permit furnizorilor de asistență vocală să își îmbunătățească poziția pe piață și să își exercite mai ușor influența pe piețele adiacente.
  4. Lipsa de interoperabilitate în sectorul internetului obiectelor destinat consumatorilor, din cauza prevalenței tehnologiei brevetate, care conduce uneori la crearea unor „standarde de facto”. În special, se pare că un număr de furnizori de asistenți vocali și de sisteme de operare controlează în mod unilateral procesele de interoperabilitate și de integrare și sunt capabili să limiteze funcționalitățile dispozitivelor inteligente și ale serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor ale terților, în raport cu propriile lor dispozitive și servicii.

Potrivit raportului, statele membre UE  cu cea mai mare disponibilitate privind internetul obiectelor destinat consumatorilor  sunt Germania (77 %), Franța (73%), Spania și Italia (70% fiecare).

© European Commission

Acțiuni întreprinse în urma anchetei sectoriale

Informațiile colectate în contextul anchetei sectoriale privind internetul obiectelor destinat consumatorilor vor oferi orientări pentru activitatea viitoare a Comisiei în materie de asigurare a respectării normelor și de reglementare. Orice măsură de asigurare a respectării normelor în materie de concurență în urma anchetei sectoriale ar trebui să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz. În plus, concluziile care decurg din ancheta sectorială vor sta la baza activității viitoare a Comisiei de punere în aplicare a strategiei sale digitale. Mai precis, constatările acestei anchete sectoriale vor contribui, de asemenea, la dezbaterea legislativă în curs privind propunerea Comisiei referitoare la Actul legislativ privind piețele digitale.

În plus, anchetele sectoriale de acest tip pot stimula întreprinderile să își revizuiască practicile comerciale. În acest context, Comisia ia act de recenta revizuire de către Amazon a unora dintre condițiile dintre întreprinderi aplicabile serviciilor sale automate și inteligente de reînnoire a comenzilor de produse.


Ancheta sectorială privind internetul obiectelor destinat consumatorilor a fost lansată la 16 iulie 2020, ca parte a strategiei digitale a Comisiei și ca urmare a unui anunț inclus în Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei”. În iunie 2021, Comisia a publicat raportul preliminar în care sunt prezentate constatările sale inițiale. În cursul anchetei, Comisia a colectat informații de la peste 200 de întreprinderi de diferite dimensiuni, care își desfășoară activitatea pe piețele de produse și servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor și al căror sediu se află în Europa, Asia și Statele Unite. În plus, aceste societăți au partajat cu Comisia peste 1 000 de acorduri. Comisia a primit, de asemenea, 26 de contribuții de la părțile interesate în timpul consultării publice privind raportul preliminar.

COMISIA EUROPEANA

Germania solicită Comisiei Europene o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani

Published

on

© European Union, 2025

Germania a solicitat Comisiei Europene să îi îngăduie o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani, conform unei scrisori trimise la Bruxelles de ministrul Finanțelor în exercițiu, Jörg Kukies, și consultată luni de Reuters, informează Agerpres.

”Vedem propunerea Comisiei pentru o activare coordonare a clauzei naționale de derogare din Pactul de stabilitate și creștere drept o măsură complementară importantă care permite majorarea cheltuielilor naționale de apărare, în paralel cu protejarea sustenabilități fiscale”, se arată în scrisoarea trimisă de ministrul german al Finanțelor, Jörg Kukies.

Chiar dacă datoria guvernamentală a Germaniei a fost de 62,5% din PIB în 2024, Berlinul  a adoptat în luna martie o modificare istorică a Constituției care permite Guvernului Merz niveluri fără precedent pentru investiții în apărare, iar solicitarea de acum ar putea încuraja și alte țări să urmeze exemplul Germaniei.

Polonia și Portugalia și-au manifestat deja interesul de a cere Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene.

De cealaltă parte, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.

Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.

Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

  • Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
  • Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
  • Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
  • O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

Published

on

© European Union, 2025

Polonia va cere probabil săptămâna viitoare Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene, a menționat joi ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, citat de Reuters, conform Agerpres.

În afară de Polonia, doar Portugalia a semnalat că va solicita aceeași scutire, o măsură despre care Comisia Europeană a sperat că va fi adoptată pe scară largă de cele 27 de țări ale UE și va contribui la creșterea investițiilor UE în domeniul apărării cu 650 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru a descuraja o posibilă invazie rusă.

”Luăm în considerare în mod serios solicitarea clauzei de exceptare”, a declarat Domanski pentru Reuters într-un interviu acordat în contextul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington, adăugând că decizia va fi luată până la sfârșitul lunii aprilie.

Comisia Europeană a venit cu propunerea, în luna martie, de a permite fiecărei țări din UE să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut timp de patru ani, fără a fi pasibile de măsurile disciplinare tradiționale care se aplică în momentul în care deficitul depășește 3% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile pentru apărare au fost exceptate de la calcularea deficitului.  

Cu toate acestea, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.

Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.

”Dacă aceste țări nu vor solicita, atunci probabil că nu va avea loc”, a declarat Domanski cu privire la atingerea obiectivului de cheltuieli al UE de 650 de miliarde de euro (740 de miliarde de dolari).

În luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

  • Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
  • Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
  • Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
  • O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

Published

on

© Slovak Academy of Sciences, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății – o componentă-cheie a planului său de acțiune menit să sporească reziliența sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană.

Consiliul va sprijini eforturile de protejare a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale împotriva amenințărilor cibernetice, contribuind astfel la întărirea capacităților europene de răspuns în domeniul sănătății digitale.

Potrivit comunicatului oficial, consiliul are ca obiectiv principal promovarea celor mai eficiente practici în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida protecția digitală, de a încuraja colaborarea intersectorială și de a orienta dezvoltarea de resurse, programe de formare și servicii de reacție rapidă adaptate nevoilor din sănătate.

Toate acestea vizează o mai bună protejare a datelor pacienților și asigurarea continuității actului medical. Această abordare coordonată reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice tot mai frecvente.

Până la 15 experți din domeniile sănătății și securității cibernetice vor face parte din consiliul consultativ, aducând perspective diverse și expertiză specializată. Consiliul va putea include atât furnizori de servicii medicale și alte entități din sectorul sănătății, cât și prestatori de servicii de securitate cibernetică sau reprezentanți ai interesului public.

Membrii vor fi numiți pentru un mandat de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 23 mai. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.29 minutes ago

Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară

ENERGIE44 minutes ago

Ministrul Burduja, prima întâlnire cu omologul din SUA, la summitul celor Trei Mări din Varșovia: România şi SUA deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie

U.E.47 minutes ago

Eurostat: Țările UE au exportat în 2024 băuturi alcoolice în valoare de 29,8 mld. euro. SUA, principalul partener comercial

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Germania solicită Comisiei Europene o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

ANALIZĂ Stargate vs. InvestAI: Diferențele strategice dintre SUA și UE în cursa transatlantică pentru AI

EVENIMENTE2 hours ago

Provocările femeilor în sistemul de sănătate românesc: prevenția și accesul la servicii medicale esențiale, dezbătute de experți și parlamentari în cadrul Conferinței „Sănătatea femeii. Gender Medicine”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a propus soluții pentru securitatea UE, printr-o scrisoare către Comisia Europeană și Consiliul European: Europa trebuie să își protejeze cetățenii

U.E.2 hours ago

Merz anunță primele numiri în noul guvern german: CDU revine la conducerea Ministerului de Externe după 60 de ani prin Johann Wadephul. Gunther Krichbaum va fi ministru de stat pentru Europa

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat decretul de decorare a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK)

SUA4 hours ago

Ajutorul acordat deja de SUA Ucrainei nu va fi inclus în acordul privind mineralele, anunță premierul Denys Shmyhal: Am definit în mod clar liniile noastre roșii

ROMÂNIA4 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO6 days ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA3 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA3 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO3 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA3 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA4 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending