Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune a Uniunii Europene, în prima linie a redresării: 34 de miliarde de euro au fost aprobate pentru regiuni și orașe în doar patru luni

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a evaluat luni punerea în aplicare a Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), iar din 34,1 miliarde de euro aprobate, 3,5 miliarde de euro sunt deja plătite în doar patru luni, REACT-EU devenind  primul instrument al NextGenerationEU care efectuează plăți pentru redresarea statelor membre, informează comunicatul oficial. 

„Politica de coeziune s-a aflat în prima linie în timpul fazei de urgență a pandemiei și este din nou una dintre principalele politici vizând redresarea în UE. Instrumentele politicii de coeziune au pus la dispoziția cetățenilor echipamentele sanitare necesare și au asigurat fonduri vitale pentru întreprinderile mici, aducând o contribuție esențială la tranzițiile digitală și verde ale întregii UE. Mă bucur să constat că aceste realizări sunt tot mai mult cunoscute de cetățenii din Europa. Teritoriul și populația trebuie să rămână în centrul eforturilor de redresare ale statelor membre”, a declarat Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. 

„Fiecare euro cheltuit prin FSE, este o investiție în oameni. Fondurile structurale și de coeziune ale UE, în special programul REACT-EU, stimulează redresarea de pe urma pandemiei. Datorită sprijinului acordat de UE, întreprinderile au putut să-și păstreze lucrătorii în locurile lor de muncă, iar pachetele de alimente să fie furnizate persoanelor care au avut cea mai mare nevoie de sprijin. Aceasta este solidaritatea UE în acțiune și mă bucur să constat că aceste investiții în oameni și redresare au dau rezultate”, a transmis Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit. 

În doar 4 luni, au fost aprobate 86 % din resursele REACT-EU disponibile pentru acest an. 21,7 miliarde EUR sunt mobilizate prin Fondul european de dezvoltare regională, 12 miliarde EUR prin Fondul social european și 410 milioane EUR prin intermediul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane.

Finanțarea din cadrul REACT-EU completează pachetul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII), care a mobilizat peste 21 de miliarde EUR ca răspuns la nevoile economice și sociale urgente ale sectoarelor celor mai afectate de pandemia cauzată de COVID-19.

Exemple concrete de solidaritate exercitată în UE

Iată câteva exemple concrete de sprijin pe care cetățenii și întreprinderile l-a primit prin REACT-EU:

  • Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): În Portugalia, FEDR a sprijinit achiziționarea de vaccinuri pentru mai mult de jumătate din populație. În Slovenia, FEDR a finanțat instalarea unor noi sisteme informatice în sectorul sănătății. În Republica Cehă, FEDR finanțează achiziționarea unor noi echipamente medicale, ajutând regiunile să devină mai rezistente la viitoarele crize sanitare. În Suedia, FEDR sprijină întreprinderile mici să gestioneze tranziția digitală. 
  • Fondul social european (FSE): În toate statele membre, persoanele au beneficiat de instruire, îndrumare și formare profesională pentru a-și spori șansele de a-și menține locurile de muncă sau de a găsi altele noi. În Italia, întreprinderile au primit subvenții pentru a sprijini încadrarea în muncă a femeilor și a tinerilor. FSE a sprijinit, de asemenea, serviciile de consiliere financiară și găsirea unei locuințe pentru persoanele fără adăpost. 
  • Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD): În Austria și România, de exemplu, copiii aflați în dificultate au primit materiale școlare. În Estonia, Franța, Luxemburg și în alte state membre, persoanelor celor mai defavorizate li s-au furnizat ajutoare alimentare, cum ar fi mese calde, precum și asistență materială de bază, cum ar fi produse de igienă.

Rezultatele noului sondaj Eurobarometru arată că sprijinul politicii de coeziune pentru redresare este bine cunoscut de cetățeni, 69 % dintre respondenți fiind informați despre inițiativele politicii de coeziune împotriva efectelor negative ale pandemiei.

În general, raportul arată că gradul general de informare cu privire la proiectele finanțate de UE este în creștere. Media UE este în prezent de 41 %. Aceasta reprezintă o creștere cu 7 puncte procentuale în comparație cu 10 ani în urmă. Dintre cei care sunt informați despre proiectele finanțate de UE, 80 % consideră că acestea au un impact pozitiv asupra regiunilor. 

Săptămâna trecută Comisia Europeană a acordat 2 miliarde de euro Italiei, Spaniei, Luxemburgului și României în urma modificării a două programe operaționale din cadrul Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european (FSE) și a Fondului de ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate, în cadrul programului operațional Asistență pentru redresare în favoarea coeziunii și a teritoriilor din Europa (REACT-UE). 

Citiți și: România va primi 250 de concentratoare de oxigen prin Mecanismul de protecție civilă al UE, în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19


NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare în valoare de aproximativ 800 de miliarde EUR în prețuri curente, menit să sprijine redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și să contribuie la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.

REACT-EU face parte din NextGenerationEU și pune la dispoziția programelor politicii de coeziune fonduri suplimentare în valoare de 50,6 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2021 – 2022. Scopul principal al măsurilor este de a sprijini reziliența pieței forței de muncă, locurile de muncă, IMM-urile și familiile cu venituri mici, precum și de a pune bazele, adaptate exigențelor viitorului, ale dublei tranziții, verde și digitală, precum și ale unei redresări socioeconomice sustenabile. Pentru a oferi maximum posibil de asistență statelor membre, condițiile de punere în aplicare a acestor resurse suplimentare sunt foarte generoase și flexibile. Printre altele, nu este necesară nicio cofinanțare națională pentru aceste fonduri, ceea ce înseamnă că UE poate oferi un sprijin de 100 % dacă statele membre doresc astfel. Cheltuielile pot fi finanțate în cadrul REACT-EU retroactiv, de la 1 februarie 2020 până la 31 decembrie 2023.

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor 17 state membre pentru că nu a pus în aplicare în mod corespunzător normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii ( Directiva UE 2018/958), se arată în comunicatul oficial

Directiva din 2018 privind „testul de proporționalitate” înainte de adoptarea unei noi reglementări referitoare la profesii impune statelor membre să se asigure că orice cerință introdusă în cadrul unei profesii este necesară și echilibrată.

Directiva prevede un set de criterii pentru a preveni normele naționale care pot îngreuna accesul sau exercitarea unei game largi de profesii de către candidații calificați. Lipsa punerii în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind testele de proporționalitate ar putea, în cele din urmă, să dezavantajeze consumatorii sub forma unor prețuri excesive, să submineze dezvoltarea serviciilor inovatoare sau chiar să conducă la un acces insuficient la servicii importante.

Directiva este un instrument puternic pentru a facilita accesul și exercitarea activităților reglementate de către profesioniștii din întreaga UE. Măsurile luate joi pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acesteia vor contribui la prevenirea sau la eliminarea barierelor disproporționate de pe piața unică. 

După ce a evaluat în mod amănunțit măsurile naționale de transpunere, Comisia Europeană a constatat că anumite cerințe nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător de către unele state membre și că există riscul ca directiva să nu fie eficientă în practică.

Prin urmare, Comisia a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Bulgariei, Croației, Republicii Cehe, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Lituaniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Suediei.

Cele mai importante probleme identificate de către Comisie sunt următoarele:

netranspunerea cu exactitate a criteriilor testului de proporționalitate, cum ar fi necesitatea de a asigura necesitatea noului regulament, având în vedere alte norme deja în vigoare.

  • incapacitatea de a surprinde suficient toate tipurile de reglementări, precum cele adoptate de asociațiile profesionale.
  • eșecul de a transpune cu exactitate criteriile testului de proporționalitate
  • neasigurarea garanțiilor procedurale necesare, precum obiectivitatea evaluărilor, mecanisme eficiente de monitorizare, cât și informarea și implicarea efectivă a părților interesate.

Toate statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la argumentele prezentate de către Comisia Europeană. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită un aviz motivat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

Published

on

© Représentation permanente de la France auprès de l'UE/ Facebook

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții, potrivit pachetului de infringement din luna decembrie. 

Planificarea spațiului maritim: Comisia îndeamnă România să își elaboreze planurile de amenajare a spațiului maritim

Comisia îndeamnă Grecia, Croația, Italia, Cipru și România să asigure punerea în aplicare corectă a Directivei (UE) 2014/89 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim. Directiva stabilește o abordare comună pentru ca țările UE să își planifice zonele maritime. Planificarea spațiului maritim urmărește să organizeze activitățile umane în zonele marine astfel încât să îndeplinească diverse obiective ecologice, economice și sociale. Printre acestea se numără dezvoltarea unei economii albastre durabile, utilizarea durabilă a resurselor marine și conservarea ecosistemelor marine sănătoase și a biodiversității. Punerea în aplicare corectă a directivei este esențială pentru atingerea acestor obiective ca parte a ofertei ecologice europene. Directiva prevedea ca statele membre de coastă să elaboreze planuri de amenajare a spațiului maritim până cel târziu la 31 martie 2021 și să transmită copii ale planurilor Comisiei și celorlalte state membre în cauză în termen de trei luni de la publicarea acestora. Grecia, Croația, Italia, Cipru și România nu și-au stabilit planurile de amenajare a spațiului maritim, iar Comisia nu a primit nicio indicație cu privire la un calendar și un proces realist care să conducă la adoptarea planurilor de amenajare a spațiului maritim înainte de sfârșitul anului 2021.

Prin urmare, Comisia a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere Greciei, Croației, Italiei, Ciprului și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Calificarea profesională: Comisia cere României să se conformeze normelor UE

Comisia a decis să deschidă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și să trimită un aviz motivat suplimentar Ciprului pentru încălcarea normelor UE privind calificările profesionale.

Directiva UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE) a instituit un sistem modern de recunoaștere în întreaga UE. Aceste norme facilitează recunoașterea calificărilor profesioniștilor care doresc să se stabilească sau să își presteze serviciile în alte state membre, garantând în același timp un nivel ridicat de protecție pentru consumatori și cetățeni. Asigurarea unei aplicări coerente a acestor norme în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor reprezintă o preocupare deosebită pentru Comisie.

Comisia îndeamnă România să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 98/5/CE privind avocații, asigurând recunoașterea automată a titlurilor profesionale de avocat din UE. Aceste norme specifice facilitează exercitarea permanentă a profesiei de avocat într-un alt stat membru decât cel în care a fost obținută calificarea.

Comisia se adresează Ciprului cu privire la neconformitatea anumitor dispoziții naționale din legislația sa cu Directiva 2005/36/CE și cu articolul 49 din TFUE. Comisia ridică această problemă în ceea ce privește normele naționale referitoare la profesiile inginerești și, în special, la arhitecți. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la argumentele prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat României și să trimită Cipru în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia îndeamnă România să denunțe tratatele bilaterale de investiții (TBI) cu alte state membre ale UE

Comisia a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Suediei, Belgiei, Luxemburgului, Portugaliei, României și Italiei pentru că nu au eliminat efectiv din ordinea lor juridică tratatele bilaterale de investiții (TBI) intra-UE la care sunt părți contractante, astfel încât acestea să înceteze să mai producă efecte juridice. Poziția de lungă durată a Comisiei a fost aceea că TBI-urile dintre statele membre ale UE constituie un sistem de tratate paralele care se suprapun și intră în conflict cu dreptul Uniunii, împiedicând astfel aplicarea deplină a acestuia. Ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Achmea (C-284/16), toate statele membre s-au angajat în 2019 să denunțe TBI-urile intra-UE în mod coordonat, fie prin intermediul unui acord plurilateral, fie prin denunțări bilaterale rapide.

Comisia ia act de faptul că Austria și Suedia nu au semnat acordul plurilateral cu alte state membre și nu au finalizat denunțarea bilaterală a TBI-urilor lor intra-UE. Între timp, Belgia, Luxemburg, Portugalia, România și Italia au semnat acordul plurilateral în mai 2020, dar nu au finalizat încă procesul de ratificare a acestuia, necesar pentru a asigura securitatea juridică pentru investitori și întreprinderi.

Comisia îndeamnă statele membre menționate mai sus să ia de urgență toate măsurile necesare pentru a elimina BIT-urile intra-UE din ordinea lor juridică, ținând seama de incompatibilitatea acestora cu dreptul Uniunii. În lipsa unui răspuns satisfăcător din partea acestora în termen de două luni, Comisia poate decide să adreseze avize motivate.

În plus, astăzi, Comisia a trimis un aviz motivat complementar Suediei pentru că nu s-a asigurat în mod eficient că Tratatul bilateral de investiții (TBI) cu România încetează să producă efecte juridice. Deși Suedia a eliminat BIT din ordinea sa juridică în mod formal și fără ambiguitate prin intermediul unui acord reciproc cu România, aceasta nu a reușit să asigure gradul necesar de securitate juridică pentru investitori și întreprinderi, întrucât nu a eliminat în practică toate efectele juridice pe care BIT le produsese de la apariția incompatibilității sale cu dreptul Uniunii. Acest lucru a permis tribunalelor de arbitraj să își exprime propria opinie cu privire la validitatea BIT, menținând până în prezent aplicabilitatea acestuia și acceptând jurisdicția pe baza dispozițiilor sale.

Comisia îndeamnă Suedia să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că TBI-ul său cu România încetează să producă efecte juridice, având în vedere incompatibilitatea TBI-ului cu dreptul Uniunii. În lipsa unui răspuns satisfăcător din partea Suediei în următoarele două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor șapte țări membre UE (Croația, Finlanda, Grecia, Letonia, Luxemburg, Portugalia și Spania) deoarece acestea nu au transpus corect normele UE privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal [Directiva (UE) 2017/1371].

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste norme, care fac parte din strategia globală a Comisiei de combatere a fraudei, protejează bugetul UE prin armonizarea definițiilor, a sancțiunilor, a normelor de competență și a termenelor de prescripție legate de fraudă și de alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

O transpunere adecvată a acestor norme de către statele membre este necesară pentru a permite Parchetului European să desfășoare investigații și urmăriri penale eficiente.

Termenul de transpunere a directivei în dreptul intern a expirat la 6 iulie 2019.

În raportul său de transpunere a directivei din 6 septembrie 2021, Comisia a identificat o serie de probleme de conformitate. Acesta arată că sunt necesare îmbunătățiri, în special pentru a asigura transpunerea coerentă a definițiilor infracțiunilor și a răspunderii – și a sancțiunilor – persoanelor juridice și fizice.

Cele opt state membre notificate joi de Comisia Europeană au acum la dispoziție două luni pentru a clarifica măsurile pe care le-au luat pentru a asigura transpunerea corectă și completă a directivei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA11 mins ago

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

COMISIA EUROPEANA22 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA33 mins ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA45 mins ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA2 hours ago

Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România

U.E.2 hours ago

Liderii a 15 partide conservatoare și de extremă dreapta din UE se reunesc la Varșovia pentru construirea unei mari coaliții în Parlamentul European

INTERNAȚIONAL3 hours ago

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Daniel Buda3 hours ago

Comisia ANIT: Daniel Buda, responsabil pentru două proiecte privind bunăstarea animalelor în timpul transportului: Am încredere că vor contribui la identificarea soluțiilor avantajoase pentru fermierii UE

ROMÂNIA24 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending