Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune investește în securitatea energetică din Polonia. Extinderea terminalului de gaze naturale lichefiate din Świnoujście, finanțată cu aproape 128 de milioane de euro

Published

on

Foto: ec.europa.eu

Comisia Europeană salută semnarea astăzi a unui acord între guvernul polonez și compania poloneză LNG pentru extinderea terminalului de gaze naturale lichefiate (GNL) din Świnoujście, în nord-vestul Poloniei, pe coasta Mării Baltice. Aproape 128 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională sunt investiți în extinderea acestui terminal, fiind singura instalație de această mărime din nordul, centrul și estul Europei, se arată în comunicatul oficial.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: “Extinderea terminalului Świnoujście va contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și la îmbunătățirea securității energetice a țării. Acesta este un nou exemplu al programului „Uniunea Energiei în  mișcare”, susținut de politica de coeziune. “Investiția actuală vine peste fondurile politicii de coeziune de peste 250 milioane euro deja investite în terminal și peste 2 miliarde de euro investiți în infrastructura energetică poloneză din 2007. Proiectul de extindere a terminalelor se află pe lista europeană a proiectelor de interes comun (PCI). Împreună cu proiectul ‘Baltic Pipe’/Țevile baltice, pentru care a fost semnat săptămâna trecută o subvenție a UE de 215 de milioane de euro. Noul terminal de gaze naturale lichefiate din Świnoujście va deschide piața poloneză a gazelor către noii furnizori, sporind diversitatea și securitatea surselor de energie din Polonia. Conducta din Marea Baltică va permite, începând cu anul 2022, transportul de gaze din Marea Nordului către piața poloneză și în continuare către statele baltice și țările învecinate. În același timp, conducta va permite furnizarea de gaze din Polonia pe piețele daneze și suedeze.”

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Parisul, prima destinație a președintelui ales al Comisiei Europene. Emmanuel Macron, către Ursula von der Leyen: ”Sunteți încarnarea acestei noi Europe”

Published

on

© Video Capture/ Elysee

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început primul său voiaj politic în capitalele europene în noua sa calitate cu o vizită la Paris, unde a discutat cu președintele francez și principalul său susținător, Emmanuel Macron, despre provocările pe care Uniunea Europeană, în mandatul viitoare Comisii Europene, le va avea de înfruntat.

von der Leyen, cea care a fost propusă de Emmanuel Macron în cadrul negocierilor din Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a precizat că vizita la Paris este prima în noua sa calitate.

Sunt aici după votul din Parlamentul European. Prima mea vizită este aici, în Franța, la Paris și după voi merge în Polonia și în Croația. Vreau să vă mulțumesc pentru susținerea pe care mi-ați oferit-o în zilele și săptămânile trecute”, i-a spus von der Leyen lui Macron într-o scurtă conferință de presă susținută în curtea Palatului Elysee.

”Suntem de acord că lucrăm împreună pentru o Europă care este puternică, unită, o Europă ambițioasă în privința climei. În mod egal, o Europă ambițioasă și în ce privește digitalul, economia, securitatea și apărarea. Cred că este important ca această Europă să își ia locul în această lume. O Europă care are relații puternice cu vecinii săi, cu Africa, care vrea relații stabile transatlantice. O Europă care are o strategie adevărată în privința Chinei și a Rusiei. Pentru toate acestea, avem nevoie de o Europă unită și puternică”, a completat președinta aleasă a executivului european. 

La rândul său, Emmanuel Macron a vorbit despre noi investiții în domeniile digital și inteligență artificială și despre o Europă care să își ”îmbrățișeze ambițiile” pe care Ursula von der Leyen ”le-a evocat în discursul său” din Parlamentul European.

”Franța se regăsește totalmente în ce susțineți. O Europă mai unită, mai suverană și mai democratică” a spus Macron, referindu-se la convențiile democratice pentru Europa, o mai veche prioritate a sa preluată de grupul Renew Europe în Parlamentul European și formulată drept cerință pentru von der Leyen în schimbul susținerii acesteia la șefia Comisiei Europene.

”Dumneavoastră sunteți încarnarea acestei noi Europe”, a mai completat Macron, menționând că după ce Simone Veil a fost prima femeie președintă a Parlamentului European în 1979, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene.

La 16 iulie 2019, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia Emmanuel Macron cu acea ocazie, el fiin cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe Manfred Weber, candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța: Ministerul Agriculturii de la Paris cere Comisiei Europene subvenții în avans de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față secetei

Published

on

© EU Agriculture / https://twitter.com/EUAgri/status/1143074124329304064

Franţa va cere Comisiei Europene să devanseze plata unor subvenţii de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă secetei care afectează culturile şi locurile de păşunat, a anunţat luni Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters, realtează Agerpres.

Vremea excesiv de călduroasă din Franţa va prelungi seceta care a afectat ţara în ultimele luni, inclusiv generarea energiei nucleare şi sectorul agricol. Săptămâna trecută, în 73 de departamente din cele 96 ale Franţei au fost instituite restricţii de apă, fiind interzise, printre altele, umplerea piscinelor, spălarea vehiculelor în alte locuri decât în spălătoriile profesionale, stropirea grădinii etc.

Deja seceta a afectat sever anul trecut recolta de cereale a celui mai mare producător din UE.

“Trebuie să-i ajutăm pe fermierii care se confruntă cu probleme în această perioadă dificilă, în special pe cei care nu-şi mai pot hrăni animalele sau folosesc deja nutreţul pus deoparte pentru toamnă sau iarnă”, a afirmat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, într-un interviu acordat publicaţiei Le Parisien.

“În general, 50% din ajutorul legat de Politica Agricolă Comună (PAC) este alocat la mijlocul lunii octombrie. Vom cere UE să majoreze acest procent de la 50% la 70% până în 16 octombrie. Acesta va reprezenta un miliard de euro plăţi suplimentare în avans”, a precizat Guillaume.

În momentul înființării pieței comune prin Tratatul de la Roma, în 1958, agricultura celor șase state membre fondatoare era caracterizată printr-o puternică intervenție a statului. Pentru includerea produselor agricole în libera circulație a mărfurilor, menținând în același timp intervenția statului în sectorul agricol, era necesar să se elimine mecanismele de intervenție naționale incompatibile cu piața comună și ca acestea să fie transpuse la nivel comunitar: acesta a fost motivul principal al apariției PAC.

De altfel, intervenția în agricultură se baza pe principiul, foarte răspândit la acea vreme, al specificității sectorului, dependent în mare măsură de condițiile climatice schimbătoare și de constrângerile geografice, supus unor dezechilibre sistemice între cerere și ofertă și caracterizat, prin urmare, de volatilitatea ridicată a prețurilor și a veniturilor.

Mai multe informații despre Politca Agricolă Comună (PAC).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă susține că va încerca să negocieze tot ce este posibil ca România să obțină un portofoliu important de comisar european

Published

on

© European Parliament

România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending