Connect with us

INTERVIURI

Politica externă a României în era COVID-19. Interviu cu ministrul Bogdan Aurescu: România a oferit sprijin medical Italiei, Republicii Moldova și SUA. Suntem primul stat UE care găzduiește și livrează echipamente medicale din rezerva strategică a Uniunii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a analizat vineri, într-un amplu interviu acordat CaleaEuropeană.ro, modul cum pandemia de COVID-19 a influențat politica externă a României și principalii piloni ai acțiunii externe a țării noastre, de la evoluția Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite la sprijinul acordat Republicii Moldova de către România și de la răspunsul comun al Uniunii Europene la această dublă criză sanitară și economică la procesul de adaptare a Alianței Nord-Atlantice pentru a gestiona riscuri și amenințări precum pandemiile și contribuția României la procesul de reflecție privind viitorul Alianței.

În gestionarea crizei COVID-19, România s-a remarcat deja prin faptul că a fost primul stat membru al NATO care a utilizat Capacitatea de Transport Strategic a Alianței pentru a aduce în țară echipamente medicale necesare combaterii COVID-19, iar la nivelul UE a devenit primul stat membru care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În aceeași privință, România a oferit un ajutor substanțial Republicii Moldova, trimițând peste Prut o echipă medicală și echipamente medicale, iar un sprijin simbolic a fost oferit și Statelor Unite, țara noastră urmând a trimite în SUA o echipă de medici militari în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

În acest context, șeful diplomației române a apreciat că “Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19“.

Aurescu a vorbit și despre relația de securitate cu SUA, reafirmând că România este singurul stat aliat de pe flancul estic al NATO care găzduiește pe teritoriul său o prezență militară americană permanentă, prin intermediul bazei de la Deveselu și precizând că România va continua discuțiile pentru o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre.

În ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova, Aurescu a indicat că “impactul acestui gest a fost extrem de substanțial” pentru cetățenii Republicii Moldova și a făcut un nou apel la autoritățile la Chișinău să revină la procesul de reforme necesare pentru menținerea Republicii Moldova pe traiectoria sa europeană.

La nivelul Uniunii Europene, ministrul de externe a arătat că, la începutul crizei pandemice, au avut mai mult impact soluțiile identificate bilateral de statele membre, însă răspunsul comun al UE din punct de vedere sanitar și economic a fost unul amplu.

Aurescu a spus că România așteaptă propunerea Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual și privind fondul de redresare europeană și a subliniat că, din perspectiva țării noastre, “politica de coeziune și politica agricolă comună au o relevanță și mai mare” în contextul actual.

Șeful diplomației române a mai spus că România va continua să urmărească obiectivul aderării la Spațiul Schengen, însă a făcut referire la “un Spațiu Schengen reformat, mai performant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene”.


Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: România își păstrează cele trei ancore de stabilitate, respectiv Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Parteneriatul Strategic cu SUA are o dinamică extrem de ridicată, fie că vorbim de fructificarea contextului celor două vizite prezidențiale la Casa Albă 2017 și 2019, programul Visa Waiver, capitalul american în România, securitatea energetică, tehnologia 5G, prezență militară suplimentară a SUA în România, ajutorul reciproc pe care ni-l acordăm în contextul COVID-19. Cum vedeți dumneavoastră, ca ministru de externe, funcționalitatea acestui parteneriat în aceste perioade complicate?

Bogdan Aurescu: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19. Faptul că această cooperare strategică dintre România și Statele Unite își menține relevanța este dovedit și de nivelul de excelență pe care în continuare îl avem în relația bilaterală, ceea ce este confirmat și de vizitele pe care președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a făcut la Casa Albă. Ultima dintre aceste vizite, cea din 20 august 2019, a fost una extrem de importantă fiindcă ea a fost marcată și de adoptarea acelei declarații comune între cei doi președinți, un document extrem de important cu caracter simbolic, pe de o parte, și cu un conținut substanțial deosebit, pentru că el se referă la toate domeniile principale ale Parteneriatului Strategic, de la apărare la securitate energetică, comerț și investiții, bună guvernare, lupta împotriva corupției și mă bucur că am avut onoarea să negociez textul acestui document, care este foarte important și pentru faptul că plasează securitatea Mării Negre într-un context foarte relevant pentru că ea este considerată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică și vedem în documente ulterioare pe care partea americană le-a încheiat cu alte state că această formulă este preluată. De exemplu, într-o declarație comună între Statele Unite și Grecia și într-o declarație comună între Statele Unite și Bulgaria. Iată, prin urmare, o contribuție importantă pe care președintele României o aduce dezvoltării relațiilor transatlantice. Sigur că aceste discuții între România și Statele Unite la acest nivel au fost continuate recent și prin discuția telefonică inițiată de președintele Donald Trump pe 23 aprilie, când s-au abordat atât teme legate de Parteneriatul Strategic, cât și teme ale colaborării bilaterale în contextul pandemiei de COVID-19. Dialogul a continuat intens și la alte niveluri. Eu am avut încă de la începutul mandatului, în noiembrie anul trecut, o discuție foarte substanțială cu secretarul de stat Pompeo, în marja reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, unde am discutat iarăși aspecte esențiale legate de Parteneriatul Strategic. Apoi am avut o discuție cu secretarul energiei. Ministrul apărării s-a întâlnit cu omologul american și foarte recent au discutat la telefon. Este un ritm susținut al discuțiilor bilaterale pe toate temele importante ale Parteneriatului Strategic.

Dacă vorbim despre cooperarea pe care statele noastre au avut-o în contextul pandemiei de COVID-19, putem să remarcăm faptul că au existat multiple niveluri de cooperare și de interacțiune. România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc. România a adus materiale sanitare achiziționate din Coreea de Sud, folosind o aeronavă americană din cadrul Unității de Transport Strategic a NATO, pe cheltuiala Statelor Unite. De asemenea, Statele Unite au sprijinit achiziționarea de către România, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a unor echipamente de testare de tip PCR pentru coronavirus, la care se adaugă și ajutorul de 800.000 de dolari pentru România dedicat pandemiei de COVID-19. Tot ca urmare a acelui dialog telefonic între cei doi președinți, au putut fi aduse în România un număr de 200 de ventilatoare medicale pentru a fi utilizate dacă este nevoie, sperăm să nu fie nevoie, în spitalele românești. Ca semn al solidarității pe care și România o arată față de eforturile pe care Statele Unite le fac pe plan intern pentru combaterea pandemiei de COVID-19, România va trimite în Statele Unite o echipă de medici militari în perioada imediat următoare. Deci iată semnale concrete ale unei cooperări intensificate în foarte multe domenii, dar și în contextul acesta foarte complicat al pandemiei. 

Ați menționat și Visa Waiver, care rămâne un obiectiv important al Guvernului României și care a fost întotdeauna și se menține pe agenda de discuții bilaterale cu fiecare ocazie, atât la nivel de președinte, cât și la nivel de guvern și la nivelul miniștrilor de externe. Continuăm să facem eforturi împreună cu Statele Unite pentru a atinge acest obiectiv comun, care este menționat ca atare în declarația adoptată de cei doi președinți în august anul trecut. Suntem, în continuare, în stadiul în care mai avem de îndeplinit un singur criteriu, acela al ratei de refuz. Suntem încă la nivelul de 9,11% ca procent al ratei de refuz în anul fiscal 2019, dar în scădere față de nivelul de la anul fiscal anterior. Lucrăm împreună cu autoritățile americane la un plan de acțiune pentru a încerca să obținem rezultate care să ne aducă mai aproape de acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro: Dacă ați dori să dezvoltați dinamica capitalului american în România, sunt discuții în spațiul public legate de faptul că există o dinamică foarte bună în ceea ce privește componenta de securitate a acestui parteneriat și e o presiune publică uneori de a crește prezența capitalului american în România. Din această perspectivă, cum evaluați stadiul actual și dacă aveți semnale privind noi forme de investiții americane substanțiale în România?

Bogdan Aurescu: Și aceste aspecte se discută de fiecare dată când abordăm dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic. Numărul de firme cu capital american din România este în jur de 8.000, dar nivelul de investiții nu este unul pe care ni-l dorim și lucrăm la acest obiectiv. Există potențial deosebit în foarte multe domenii, inclusiv în domeniul militar și în materie de apărare, în ceea ce privește dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare, dar și alte domenii de înaltă tehnologie sau în domeniul nuclear civil, în ceea ce privește exploatarea gazelor off-shore, în aspecte care țin de IT și telecomunicații. Un alt prilej pentru o stimulare și la nivel bilateral a investițiilor americane în România îl poate reprezenta și cooperarea pe care o dezvoltăm la nivelul Inițiativei celor Trei Mări, unde foarte recent, cu ocazia Conferinței de Securitate de la München, SUA au anunțat o contribuție de 1 miliard de dolari investiții. Dacă această promisiune se materializează, ceea ce noi ne dorim fără îndoială, și România va putea să beneficieze pe plan național de o creștere a capitalului american în România.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat la începutul înterviului despre nivelul de excelență al relației strategice România-SUA și nu putem să nu observăm că anul viitor vom aniversa zece ani de când a fost semnată Declarația Comună de Parteneriat Strategic, dar și zece ani de la semnarea Acordului privind sistemul de la Deveselu. La ce ne putem aștepta pe viitor în ceea ce privește prezența militară americană în România, mai ales că noi suntem o țară care își menține ferm angajamentul pe flancul estic al NATO?

Bogdan Aurescu: Creșterea prezenței militare americane în România este un subiect care se regăsește, de asemenea, în agenda oricărei discuții pe care o avem în plan bilateral cu Statele Unite. Din acest punct de vedere, putem spune că, prin facilitatea antirachetă de la Deveselu, România este singurul stat de pe flancul estic al NATO care beneficiază de o prezență permanentă americană pe teritoriul său. Această bază de la Deveselu, care face parte din sistemul antirachetă al NATO, nu este legată de sistemul de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO, nefiind îndreptată împotriva Rusiei, ci având în vedere alte tipuri de amenințări care vin din afara spațiului euro-atlantic. Avem un dialog constant cu partenerii noștri americani, am ridicat și eu această temă cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu secretarul de stat Pompeo în noiembrie. Sperăm să avem o prezență militară crescută americană, inclusiv în capabilitățile NATO pe care le dezvoltăm pe teritoriul României. Mă refer la Brigada Multinațională de la Craiova, mă refer la noul comandament la nivel de corp de armată care urmează să fie inaugurat la Sibiu. Rămâne în continuare această preocupare a noastră și discutăm continuu cu partea americană.

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cât de bine a fost primit în Republica Moldova sprijinul umanitar acordat de România. Care este stadiul actual al relațiilor cu Republica Moldova și ce intenționează România să facă în continuare pentru a-i sprijini parcursul european?

Bogdan Aurescu: Eu am fost deosebit de onorat să pot să merg la Chișinău împreună cu echipa de 52 de persoane care a ajutat sistemul medical din Republica Moldova pentru contracararea pandemiei de COVID-19, urmată la numai o săptămână de un foarte consistent sprijin prin echipamente medicale în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro. Mă bucur că impactul acestui gest pe care România l-a făcut a fost unul extrem de substanțial în Republica Moldova. Este un gest care arată că România are grijă de cetățenii Republicii Moldova, își exprimă solidaritatea și sprijinul concret față de cetățenii Republicii Moldova. Cu acea ocazie am avut și o serie de întâlniri bilaterale, atât cu omologul meu, cât și cu prim-ministrul Republicii Moldova, în care am exprimat foarte clar poziția României în relația cu Republica Moldova, mai ales că acest gest al României a coincis și cu aniversarea a zece ani de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Iar mesajul pe care l-am transmis la Chișinău interlocutorilor mei a fost clar și tranșant: România continuă să susțină procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, continuă să sprijine obiectivul fundamental al apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, însă este necesară reluarea consistentă și consecventă a procesului de reforme pentru apropierea de Uniunea Europeană. De când guvernul Maia Sandu a fost înlăturat de la putere în Republica Moldova, nu am mai constatat o continuare a acestui proces de reformă. Mesajele au fost extrem de clare: dacă există o continuare și un sprijin consistent pentru acest proces de reformă, România va continua să susțină și în mod concret acest proces de integrare europeană. Însă, avem nevoie de susținere concrete cu măsuri concrete din partea autorităților de la Chișinău. Prin urmare, România continuă să sprijine Republica Moldova, continuă să sprijine cetățenii Republicii Moldova, care în majoritate doresc apropierea de Uniunea Europeană, dar nu o putem face fără să existe măsuri concrete pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le ia, mai ales atunci când vorbim de lucruri extrem de importante cum este strategia de reformă a justiției, amendarea unei legi care a fost criticată pe plan european privind Consiliul Superior al Magistraturii sau alte aspecte care țin de reforma administrației. Sper că aceste mesaje au fost înțelese de interlocutorii mei de acolo și sper că aceste mesaje își vor produce efectele, mai devreme sau mai târziu.

CaleaEuropeană.ro: Avem în momentul de față o dezbatere extrem de importantă legată de viitorul Uniunii Europene în contextul pandemiei COVID-19 și ne raportăm la negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, așteptând o propunere din partea Comisiei Europene la 27 mai, dar avem și această propunere franco-germană privind un fond de redresare europeană de 500 de miliarde de euro. Cum se poziționează România în raport cu această propunere franco-germană, la adresa căreia deja se împotrivesc cele patru state frugale (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia) și ce așteptări avem de la negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual?

Bogdan Aurescu: Răspunsul este unul extrem de complex, pentru că este clar că această pandemie de COVID-19 a influențat în mod radical dezbaterea cu privire la Cadrul Financiar Multianual și a făcut necesară și imaginarea de către Comisia Europeană cu privire la măsurile de redresare economică pe care statele membre să le adopte pentru ca efectele acestei pandemii să fie depășite. În momentul acesta, toată atenția și preocuparea decidenților din Uniunea Europeană se îndreaptă către asigurarea unui proces sustenabil de relansare economică în etapa post-criză. Este necesar să definim împreună la nivelul UE care sunt principalele mecanisme și instrumente care să asigure redresarea sectoarelor economice puternic afectate. Este nevoie ca o atenție deosebită să fie acordată și întăririi sistemelor medicale din Uniunea Europeană. Chiar și în statele unde există sisteme medicale avansate au fost provocări care au pus la un test foarte important reziliența acestor sisteme. Este clar că un procent important din sprijinul pe care UE va trebui să îl acorde în cadrul acestui plan de redresare economică trebuie să se refere și la întărirea sistemelor medicale din statele membre. Dacă această pandemie va avea un al doilea val sau dacă în viitor ne vom confrunta cu provocări similare trebuiă să putem face față într-un mod mult mai eficient. 

În altă ordine de idei, așteptăm propunerile Comisiei Europene. Este nevoie ca aceste măsuri și instrumente care vor fi propuse să răspundă nevoilor tuturor statelor membre. Toate statele membre au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemia de COVID-19 și este nevoie ca planul acesta de redresare economică să aibă în vedere statele care au fost cele mai afectate, dar și celelalte state. Fiecare au fost afectate în felul său. Prin urmare, avem nevoie de măsuri care să fie adaptate și croite pe nevoile și pe specificul fiecărui stat membru

În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, nu mai putem să revenim la discuția pe care am avut-o înainte de pandemie. Este clar că politica de coeziune și politica agricolă comună, din perspectiva României, își mențin relevanța și poate chiar au o relevanță și mai mare. Dacă acest obiectiv privind atingerea nivelului de convergență cu restul statelor din Uniunea Europeană se menține, pandemia de COVID-19 nu a dus la o apropiere a acestor niveluri de dezvoltare, ci dimpotrivă a avut un efect de adâncire a acestor decalaje. Prin urmare, avem nevoie în continuare de o politică de coeziune foarte consistentă, avem nevoie în continuare de o politică agricolă comună puternică. O să vedem care sunt instrumentele care atât în Cadrul Financiar Multianual, cât și în acest plan de redresare economică, vor fi puse pe masă de Comisia Europeană, le vom analiza și vom vedea care va fi poziționarea României.

România deja a avut un demers la nivelul președintelui României prin care s-a adus la cunoștința partenerilor europeni care sunt principiile pe care considerăm că trebuie să se bazeze viitoarele propuneri privind planul de redresare economică. N-am să intru în detalii pentru că planul nu a fost prezentat și discuția pe plan nu a început, dar avem și propuneri interesante cum este acest plan propus de Franța și Germania. Este un document pe care și noi l-am analizat, dar suntem în curs de aprofundare a acestei analize, și care conține o serie de elemente care pot să reprezinte o bază în discuțiile din etapele ulterioare. Soluțiile pe care trebuie să le identificăm trebuie să se bazeze, din punctul nostru de vedere, pe unitate, pe inclusivitate, pe continuare a procesului de convergență, pe evitarea diviziunilor între statele membre, și pe o complementaritate între soluțiile noi care vor fi propuse și obiectivele care au fost deja asumate.

Știm că statele așa denumite frugale – Austria, Denamrca, Olanda, Suedia – pregătesc o propunere în reacție la propunerea franco-germană. Eu am discutat cu o serie de omologi ai mei, de exemplu cu ministrul de externe olandez, inclusiv cu privire la viziunea pe care unele dintre aceste state o au cu privire la acest proces de redresare economică. Sunt viziuni destul de diferite față de viziunile grupului de state, printre care și România, care dorește o relansare puternică prin sprijin consistent. Vom începe o discuție care, cu siguranță, va fi una extrem de interesantă. 

CaleaEuropeană.ro: Nu doar sistemele de sănătate din statele membre au fost puse la încercare, dar și solidaritatea europeană a trecut printr-o serie complicată de teste. Cum apreciați prestația România în acest context european de soluții sau de probleme cu care cetățenii au trebuit să se confrunte și care este viziunea României privind soluția politică la nivel european pentru a rezolva aceste complicații care au apărut, incluzând aici și libera circulație a bunurilor și a persoanelor și a modului cum privim revenirea la normal?

Bogdan Aurescu: Criza aceasta generată de pandemia de COVID-19 este fără precedent. A testat la maxim capacitatea de reacție a statelor membre, inclusiv a României, capacitatea de reacție a instituțiilor europene și care a cerut un răspuns pe măsură. Într-o primă fază, Comisia Europeană a reacționat ceva mai lent. Îmi aduc aminte că la jumătatea lunii martie a apărut acea problemă extrem de complicată și serioasă a asigurării traficului de mărfuri între statele membre. În acel moment, am avut foarte multe discuții cu omologi de-ai mei din statele care se află pe diversele rute de transport de mărfuri pentru a asigura coridorul respectiv. La acel moment, soluția a fost găsită prin discuții bilaterale între statele membre, cu o implicare ceva mai redusă a Comisiei Europene, care a venit abia după ce am reușit să obținem acest acord privind tranzitul de mărfuri, aceste coridoare de tranzit, atât prin Austria – Ungaria – România sau prin Slovenia – Croația – Serbia – România, pe care noi le-am atins de faptul în plan bilateral. Comisia Europeană a venit însă ulterior cu recomandări privind acele coridoare verzi și care au construit soluția pe care statele membre au reușit să o găsească.

Ulterior, răspunsul Uniunii Europene a fost unul extrem de sofisticat și amplu. În plan economic, în plan sanitar, în planul tranzitului de mărfuri și de persoane. Dacă vorbim de tranzitul de persoane, a trebuit să negociez, în principal cu omologul meu ungar, tranzitul cetățenilor români prin Ungaria. Să deblocăm mai întâi o situație punctuală de la frontiera dintre Austria și Ungaria și apoi să obținem acel culoar de tranzit. Am reușit să negociem și să rezolvăm situația lucrătorilor transfrontalieri. 

Uniunea Europeană, pe plan economic, a reușit să flexibilizeze, o serie de reguli de utilizare a fondurilor europene, ceea ce a fost extrem de util. A fost activată clauza de salvgardare din Pactul de Stabilitate, ceea ce a permis o cheltuire mai ușoară a banilor publici pentru gestionarea crizei generate de COVID-19. A fost propus instrumentul SURE de reducere a riscului de șomaj, au fost flexibilizate regulile de ajutor de stat, ceea ce a permis ca și România să implementeze o schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri de 3,3 miliarde de euro.

În ceea ce privește achizițiile medicale s-a pus la punct un sistem de achiziții comune la nivel european. România, la rândul său, a contribuit prin găzduirea în premieră a rezervei strategice de echipamente medicale a Uniunii, așa numitul rescEU, care funcționează. Deja am putut să livrăm, prin eforturile noastre în această calitate, echipamente medicale în Italia, în Spania, în Muntenegru, în Macedonia de Nord. Chiar astăzi, pe 22 mai, când vorbim, se livrează 20.000 de măști în Lituania. Există instrumente pe care Uniunea Europeană a reușit să le dezvolte și pe care România le-a utilizat. Mecanismul european de protecție pentru repatriarea cetățenilor europeni este iarași o poveste de succes, fiindcă ea a ajutat foarte mulți cetățeni europeni să revină din state terțe în Uniunea Europeană. Și noi am folosit acest mecanism, combinat cu eforturile pe care le-am făcut la nivel național pentru a organizare chartere pentru repatrierea cetățenilor români din diverse state. Până în prezent, avem peste 4.500 de cetățeni români care au fost aduși prin efortul Ministerului de Externe împreună cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne. O situație complexă, care a necesitat eforturi puse în comun încă de la început. Cu mai multă dificultate la început și cu mai multă ușurință în continuare, de unde avem și o serie de lecții învățate pentru viitor. În primul rând, necesitatea solidarității și unității europene și a abordării comune în ceea ce privește ajutorul în plan medical, acest mecanism de protecție europeană care și-a dovedit utilitatea poate fi îmbunătățit și pe mai departe pentru a continua să ajute cetățenii europeni și în alte situații de criză, dacă ele vor apărea în viitor. De asemenea, și solidaritatea manifestată prin trimiterea de echipamente medicale de către state europene în alte state europene. România nu a trimis medici și echipament medical doar în Republica Moldova, ci și în Italia, dar și în Statele Unite

CaleaEuropeană.ro: România mai este interesată să adere la Spațiul Schengen și cum arată Spațiul Schengen la care România dorește să adere?

Bogdan Aurescu: Evident că aderarea României la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv prioritar pe agenda noastră de politică externă. Nu putem să nu remarcăm faptul că, în ultimii ani, Spațiul Schengen a fost supus unor provocări și unor presiuni multiple din diverse puncte de vedere: de la migrație până la criza actuală de COVID-19. Multe state au făcut apel la soluții excepționale de reintroducere a controalelor la frontieră, ceea ce, în esență, a afectat funcționalitatea inițială a acestui spațiu.

Spațiul Schengen este supus în acest moment unui proces de reformă și adaptare la noile realități și, cu siguranță, și pandemia de COVID-19 va avea un anumit efect asupra reflecției europene în materie de funcționare a Spațiului Schengen. Însă, tocmai această criză actuală generată de pandemie, ne-a arătat că este foarte importantă, pe de o parte funcționarea pieței interne și, în același timp, un spațiu fără frontiere interne, un spațiu Schengen funcțional nu poate decât să consolideze piața internă, să întărească unitatea noastră în interiorul Uniunii Europene.

Prin urmare, România, care continuă să îndeplinească criteriile pentru aderare la Spațiul Schengen și care se comportă ca un stat Schengen de facto, va continua să urmărească acest obiectiv foarte important, al aderării la Spațiul Schengen, un Spațiu Schengen reformat, mai perfomant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Dat fiind faptul că avem un Parteneriat Strategic Londra-București, dar și peste jumătate de milion de cetățeni români care și-au manifestat intenția de a rămâne în Marea Britanie după Brexit, care este abordarea României privind relația cu Regatul Unit după producerea Brexit?

Bogdan Aurescu: Avem deja mai mult de jumătate de milion de cetățeni români, este vorba despre 575.800 de cetățeni români care, la 30 aprilie, deja se înregistraseră în sistemul britanic. Un număr foarte mare, noi estimăm că în Regatul Unit se află în jur de 600.000 de cetățeni români. Ne apropiem de această limită. Cea mai mare parte a cetățenilor români care au dorit să rămână în Regatul Unit, au făcut deja acest pas de a se înregistra, ceea ce este un semnal important.

În ceea ce privește relația dintre România și Regatul Unit, o relație de parteneriat strategic începută în 2013, Parteneriatul Strategic fiind reînnoit în 2011, va trebui să vedem care este rezultatul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și să lucrăm în mod foarte serios și substanțial cu Regatul Unit pentru o reînnoire a acestui Parteneriat Strategic în noile circumstanțe.

În ceea ce privește negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ele sunt în curs, dar au fost afectate în mod inerent de criza de COVID-19. Pe fond, din păcate, progresele sunt destul de limitate pe fondul pozițiilor divergente între părți într-o serie de domenii cheie. Urmărim cu foarte mare atenție evoluția acestor negocieri, mai ales că ne interesează situația cetățenilor români care vor veni în Marea Britanie după perioada de tranziție. Cei care ajung în Regatul Unit până la finalul acestui an beneficiază de regimul cetățenilor europeni. Ne interesează respectarea principiului reciprocității depline și non-discriminării între statele membre și vom vedea și care sunt evoluțiile în Regatul Unit în ce privește reglementarea viitorului sistem de imigrație din Marea Britanie.

În ceea ce privește Parteneriatul Strategic bilateral, noi ne dorim un Parteneriat Strategic consolidat, reînnoit, puternic, care să aibă în vedere interesele comune ale celor două țări, care pleacă de la interese care se referă la nivelul economic, pe care îl dorim întărit, dar și la cooperarea în domeniul militar, care este una foarte bună, atât în cadrul NATO, cât și în plan bilateral. Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, trecând la apartenența României în cadrul NATO și la rolul României în cadrul NATO, nu putem să nu ne gândim la faptul că, de la debutul acestei pandemii, la fel ca și în solidaritatea manifestată la nivel european, România a fost unul dintre statele care a căutat să arate foarte repede ce înseamnă relevanța apartenenței la astfel de organizații dacă ne gândim la faptul că am fost primul stat membru care a accesat capacitatea de transport strategic a Alianței pentru a livra materiale medicale în România. Avem o discuție lansată înaintea pandemiei cu privire la procesul de reflecție privind viitorul NATO pornind de la afirmațiile pe care președintele francez le-a făcut anul trecut cu privind ”moartea cerebrală” a Alianței care acum se atașează și de o discuție privind adaptarea NATO pentru lupta împotriva pandemiilor. Cum se poziționează România în acest context, mai ales că, dumneavoastră ați susținut anul trecut, la ministeriala de externe, faptul că România pledează pentru o ranforsare și o revigorare a conceptului strategic de la Lisabona, care datează deja de un deceniu?

Bogdan Aurescu: Mă refeream atunci la conceptul strategic al NATO, adoptat la Lisabona și spuneam atunci când se discuta despre inițierea acestui proces de reflecție la nivel aliat pentru consolidarea rolului politic al NATO că nu putem să plecăm de la premisa că NATO este în moarte cerebrală ci, dimpotrivă, că NATO, este o alianță puternică, de succes, este cea mai eficientă alianță de apărare colectivă din istorie și că NATO a parcurs deja un proces foarte important de adaptare la noile realități, la noul mediu de securitate internațional. Acesta este exact fundamentul acestui proces de reflecție. Așa cum vedem noi, România, sensul acestui proces de reflecție, el trebuie să ducă la întărirea unității și coeziunii Alianței, trebuie să ducă la întărirea relației transatlantice, trebuie să ducă la întărirea rolului NATO și, mai ales, să faciliteze cotinuarea acestui proces de adaptare la provocările mediului de securitate actual. Din această perspectivă, suntem încurajați de începutul discuției în cadrul grupului de persoane eminente care se ocupă de acest proces de reflecție strategică și am discutat foarte recent cu secretarul general adjunct, domnul Mircea Geoană, idee care a fost primită cu foarte multă deschidere, de a găzdui în acest an, atunci când condițiile generate de pandemia de COVID-19, la București, o reuniune a acestui grup de reflecție al NATO pentru a prezenta mai pe larg care sunt viziunile României cu privire la rezultatul pe care acest proces de reflecție trebuie să îl aibă, în linia acestor principii directoare pe care le-am menționat mai devreme.

În ceea ce privește adaptarea NATO și la contextul pandemiei de COVID-19, există deja această discuție la nivel aliat pentru un plan de adaptare, dacă vreți, a Alianței la provocările pe care acestă pandemie, dar și alte pandemii ar putea să le aducă în viitor.  Participam activ la discuțiile pe această temă. După cum spuneați, există deja o serie de mecanisme care au fost folosite, România fiind într-adevăr primul stat care a utilizat capabilitățile de transport strategic ale NATO și care, de altfel, a și pus la dispoziție un avion Spartan pentru necesități ale altor state în cazul în care va fi solicitat pentru a transporta echipamente medicale. De asemenea, la nivelul NATO se poate realiza o platformă de schimb de informații, de bune practici, de lecții învățate în ceea ce privește implicarea forțelor armate în sprijinul autorităților civile pentru soluționarea unor astfel de fenomene cum este pandemia de Covid-19; se discută la nivel aliat, cumva în oglindă cu ceea ce se discută la nivelul UE referitor la rezerva RescEU, crearea unor mecanisme similare pentru achiziționarea în comun de echipamente medicale la nivelul NATO; există oportunitatea și a unei cooperări intensificate între NATO și UE pe acest subiect; am sugerat această temă în discuția pe care am avut-o cu domnul Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Deci iată o serie de oportunități care apar și la nivel aliat în contextul acestei crize.

CaleaEuropeană.ro: Spunea secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, recent că această pandemie ne pune la grea încercare reziliența, însă în egală măsură, provocările clasice nu dispar. Avem și o dezbatere în Germania cu privire la participarea la capacitatea de descurajare nucleară a NATO. Avem astăzi, iată, o reuniune a ambasadorilor din țările NATO cu privire la retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis, dar rămân și alte provocări care ne privesc și care ne interesează foarte mult și pe noi și anume, regiunea Mării Negre. România încă construiește pe baza deciziilor de la Summitul NATO de la Bruxelles, din 2018, dacă ne gândim la corpul multinațional care urmează să fie amplasat la Sibiu. În acest sens, cuplând cumva și cu debutul interviului, când am vorbit despre prezența militară sporită americană în România, cum arată regiunea Mării Negre în viitorul cadru conceptual și strategic al Alianței Nord-Atlantice?

Bogdan Aurescu: În ceea ce privește situația de pe flancul estic și de la Marea Neagră, România contribuie foarte activ și foarte substanțial în toate dezbaterile aliate care au în vedere întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO în această regiune. Dacă vorbim despre prezența înaintată, România dorește, așa cum spuneați, o creștere a prezenței aliate în ceea ce privește facilitățile și capabilitățile NATO create pe teritoriul României; este important să continuăm implementarea pachetului privind Marea Neagră care a fost adoptat anul trecut la Washington, în primăvară, la reuniunea miniștrilor de externe aliați; există idei în acest sens, lucrăm pe baza lor, dorim să implicăm și partenerii din zonă, Georgia, Ucraina; discutăm despre aceste chestiuni și în formatele regionale care sunt importante pentru România și pe care România, de altfel, le-a inițiat împreună cu alți aliați și mă refer aici la Formatul B9. Am discutat extensiv despre flancul estic la ultima reuniune a miniștrilor de externe din B9, care a avut loc în martie, la Vilnius; am discutat, de asemenea, în mod substanțial și la reuniunea prin videoconferință, pe care am avut-o recent, în format trilateral România-Turcia-Polonia. Ne preocupă în mod evident toate aceste aspecte și continuăm la nivel aliat să susținem întărirea acestei posturi de descurajare și apărare pe flancul estic și la Marea Neagră.

Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat.Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis.


Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru6 seconds ago

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

U.E.1 hour ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor1 hour ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.1 hour ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

POLITICĂ2 hours ago

“Un guvern al responsabilității naționale”: Cine sunt miniștrii și care este programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat Dacian Cioloș

NATO15 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS17 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE18 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE21 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

U.E.1 hour ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending