Connect with us

INTERVIURI

Politica externă a României în era COVID-19. Interviu cu ministrul Bogdan Aurescu: România a oferit sprijin medical Italiei, Republicii Moldova și SUA. Suntem primul stat UE care găzduiește și livrează echipamente medicale din rezerva strategică a Uniunii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a analizat vineri, într-un amplu interviu acordat CaleaEuropeană.ro, modul cum pandemia de COVID-19 a influențat politica externă a României și principalii piloni ai acțiunii externe a țării noastre, de la evoluția Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite la sprijinul acordat Republicii Moldova de către România și de la răspunsul comun al Uniunii Europene la această dublă criză sanitară și economică la procesul de adaptare a Alianței Nord-Atlantice pentru a gestiona riscuri și amenințări precum pandemiile și contribuția României la procesul de reflecție privind viitorul Alianței.

În gestionarea crizei COVID-19, România s-a remarcat deja prin faptul că a fost primul stat membru al NATO care a utilizat Capacitatea de Transport Strategic a Alianței pentru a aduce în țară echipamente medicale necesare combaterii COVID-19, iar la nivelul UE a devenit primul stat membru care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În aceeași privință, România a oferit un ajutor substanțial Republicii Moldova, trimițând peste Prut o echipă medicală și echipamente medicale, iar un sprijin simbolic a fost oferit și Statelor Unite, țara noastră urmând a trimite în SUA o echipă de medici militari în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

În acest context, șeful diplomației române a apreciat că “Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19“.

Aurescu a vorbit și despre relația de securitate cu SUA, reafirmând că România este singurul stat aliat de pe flancul estic al NATO care găzduiește pe teritoriul său o prezență militară americană permanentă, prin intermediul bazei de la Deveselu și precizând că România va continua discuțiile pentru o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre.

În ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova, Aurescu a indicat că “impactul acestui gest a fost extrem de substanțial” pentru cetățenii Republicii Moldova și a făcut un nou apel la autoritățile la Chișinău să revină la procesul de reforme necesare pentru menținerea Republicii Moldova pe traiectoria sa europeană.

La nivelul Uniunii Europene, ministrul de externe a arătat că, la începutul crizei pandemice, au avut mai mult impact soluțiile identificate bilateral de statele membre, însă răspunsul comun al UE din punct de vedere sanitar și economic a fost unul amplu.

Aurescu a spus că România așteaptă propunerea Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual și privind fondul de redresare europeană și a subliniat că, din perspectiva țării noastre, “politica de coeziune și politica agricolă comună au o relevanță și mai mare” în contextul actual.

Șeful diplomației române a mai spus că România va continua să urmărească obiectivul aderării la Spațiul Schengen, însă a făcut referire la “un Spațiu Schengen reformat, mai performant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene”.


Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: România își păstrează cele trei ancore de stabilitate, respectiv Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Parteneriatul Strategic cu SUA are o dinamică extrem de ridicată, fie că vorbim de fructificarea contextului celor două vizite prezidențiale la Casa Albă 2017 și 2019, programul Visa Waiver, capitalul american în România, securitatea energetică, tehnologia 5G, prezență militară suplimentară a SUA în România, ajutorul reciproc pe care ni-l acordăm în contextul COVID-19. Cum vedeți dumneavoastră, ca ministru de externe, funcționalitatea acestui parteneriat în aceste perioade complicate?

Bogdan Aurescu: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19. Faptul că această cooperare strategică dintre România și Statele Unite își menține relevanța este dovedit și de nivelul de excelență pe care în continuare îl avem în relația bilaterală, ceea ce este confirmat și de vizitele pe care președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a făcut la Casa Albă. Ultima dintre aceste vizite, cea din 20 august 2019, a fost una extrem de importantă fiindcă ea a fost marcată și de adoptarea acelei declarații comune între cei doi președinți, un document extrem de important cu caracter simbolic, pe de o parte, și cu un conținut substanțial deosebit, pentru că el se referă la toate domeniile principale ale Parteneriatului Strategic, de la apărare la securitate energetică, comerț și investiții, bună guvernare, lupta împotriva corupției și mă bucur că am avut onoarea să negociez textul acestui document, care este foarte important și pentru faptul că plasează securitatea Mării Negre într-un context foarte relevant pentru că ea este considerată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică și vedem în documente ulterioare pe care partea americană le-a încheiat cu alte state că această formulă este preluată. De exemplu, într-o declarație comună între Statele Unite și Grecia și într-o declarație comună între Statele Unite și Bulgaria. Iată, prin urmare, o contribuție importantă pe care președintele României o aduce dezvoltării relațiilor transatlantice. Sigur că aceste discuții între România și Statele Unite la acest nivel au fost continuate recent și prin discuția telefonică inițiată de președintele Donald Trump pe 23 aprilie, când s-au abordat atât teme legate de Parteneriatul Strategic, cât și teme ale colaborării bilaterale în contextul pandemiei de COVID-19. Dialogul a continuat intens și la alte niveluri. Eu am avut încă de la începutul mandatului, în noiembrie anul trecut, o discuție foarte substanțială cu secretarul de stat Pompeo, în marja reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, unde am discutat iarăși aspecte esențiale legate de Parteneriatul Strategic. Apoi am avut o discuție cu secretarul energiei. Ministrul apărării s-a întâlnit cu omologul american și foarte recent au discutat la telefon. Este un ritm susținut al discuțiilor bilaterale pe toate temele importante ale Parteneriatului Strategic.

Dacă vorbim despre cooperarea pe care statele noastre au avut-o în contextul pandemiei de COVID-19, putem să remarcăm faptul că au existat multiple niveluri de cooperare și de interacțiune. România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc. România a adus materiale sanitare achiziționate din Coreea de Sud, folosind o aeronavă americană din cadrul Unității de Transport Strategic a NATO, pe cheltuiala Statelor Unite. De asemenea, Statele Unite au sprijinit achiziționarea de către România, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a unor echipamente de testare de tip PCR pentru coronavirus, la care se adaugă și ajutorul de 800.000 de dolari pentru România dedicat pandemiei de COVID-19. Tot ca urmare a acelui dialog telefonic între cei doi președinți, au putut fi aduse în România un număr de 200 de ventilatoare medicale pentru a fi utilizate dacă este nevoie, sperăm să nu fie nevoie, în spitalele românești. Ca semn al solidarității pe care și România o arată față de eforturile pe care Statele Unite le fac pe plan intern pentru combaterea pandemiei de COVID-19, România va trimite în Statele Unite o echipă de medici militari în perioada imediat următoare. Deci iată semnale concrete ale unei cooperări intensificate în foarte multe domenii, dar și în contextul acesta foarte complicat al pandemiei. 

Ați menționat și Visa Waiver, care rămâne un obiectiv important al Guvernului României și care a fost întotdeauna și se menține pe agenda de discuții bilaterale cu fiecare ocazie, atât la nivel de președinte, cât și la nivel de guvern și la nivelul miniștrilor de externe. Continuăm să facem eforturi împreună cu Statele Unite pentru a atinge acest obiectiv comun, care este menționat ca atare în declarația adoptată de cei doi președinți în august anul trecut. Suntem, în continuare, în stadiul în care mai avem de îndeplinit un singur criteriu, acela al ratei de refuz. Suntem încă la nivelul de 9,11% ca procent al ratei de refuz în anul fiscal 2019, dar în scădere față de nivelul de la anul fiscal anterior. Lucrăm împreună cu autoritățile americane la un plan de acțiune pentru a încerca să obținem rezultate care să ne aducă mai aproape de acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro: Dacă ați dori să dezvoltați dinamica capitalului american în România, sunt discuții în spațiul public legate de faptul că există o dinamică foarte bună în ceea ce privește componenta de securitate a acestui parteneriat și e o presiune publică uneori de a crește prezența capitalului american în România. Din această perspectivă, cum evaluați stadiul actual și dacă aveți semnale privind noi forme de investiții americane substanțiale în România?

Bogdan Aurescu: Și aceste aspecte se discută de fiecare dată când abordăm dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic. Numărul de firme cu capital american din România este în jur de 8.000, dar nivelul de investiții nu este unul pe care ni-l dorim și lucrăm la acest obiectiv. Există potențial deosebit în foarte multe domenii, inclusiv în domeniul militar și în materie de apărare, în ceea ce privește dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare, dar și alte domenii de înaltă tehnologie sau în domeniul nuclear civil, în ceea ce privește exploatarea gazelor off-shore, în aspecte care țin de IT și telecomunicații. Un alt prilej pentru o stimulare și la nivel bilateral a investițiilor americane în România îl poate reprezenta și cooperarea pe care o dezvoltăm la nivelul Inițiativei celor Trei Mări, unde foarte recent, cu ocazia Conferinței de Securitate de la München, SUA au anunțat o contribuție de 1 miliard de dolari investiții. Dacă această promisiune se materializează, ceea ce noi ne dorim fără îndoială, și România va putea să beneficieze pe plan național de o creștere a capitalului american în România.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat la începutul înterviului despre nivelul de excelență al relației strategice România-SUA și nu putem să nu observăm că anul viitor vom aniversa zece ani de când a fost semnată Declarația Comună de Parteneriat Strategic, dar și zece ani de la semnarea Acordului privind sistemul de la Deveselu. La ce ne putem aștepta pe viitor în ceea ce privește prezența militară americană în România, mai ales că noi suntem o țară care își menține ferm angajamentul pe flancul estic al NATO?

Bogdan Aurescu: Creșterea prezenței militare americane în România este un subiect care se regăsește, de asemenea, în agenda oricărei discuții pe care o avem în plan bilateral cu Statele Unite. Din acest punct de vedere, putem spune că, prin facilitatea antirachetă de la Deveselu, România este singurul stat de pe flancul estic al NATO care beneficiază de o prezență permanentă americană pe teritoriul său. Această bază de la Deveselu, care face parte din sistemul antirachetă al NATO, nu este legată de sistemul de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO, nefiind îndreptată împotriva Rusiei, ci având în vedere alte tipuri de amenințări care vin din afara spațiului euro-atlantic. Avem un dialog constant cu partenerii noștri americani, am ridicat și eu această temă cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu secretarul de stat Pompeo în noiembrie. Sperăm să avem o prezență militară crescută americană, inclusiv în capabilitățile NATO pe care le dezvoltăm pe teritoriul României. Mă refer la Brigada Multinațională de la Craiova, mă refer la noul comandament la nivel de corp de armată care urmează să fie inaugurat la Sibiu. Rămâne în continuare această preocupare a noastră și discutăm continuu cu partea americană.

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cât de bine a fost primit în Republica Moldova sprijinul umanitar acordat de România. Care este stadiul actual al relațiilor cu Republica Moldova și ce intenționează România să facă în continuare pentru a-i sprijini parcursul european?

Bogdan Aurescu: Eu am fost deosebit de onorat să pot să merg la Chișinău împreună cu echipa de 52 de persoane care a ajutat sistemul medical din Republica Moldova pentru contracararea pandemiei de COVID-19, urmată la numai o săptămână de un foarte consistent sprijin prin echipamente medicale în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro. Mă bucur că impactul acestui gest pe care România l-a făcut a fost unul extrem de substanțial în Republica Moldova. Este un gest care arată că România are grijă de cetățenii Republicii Moldova, își exprimă solidaritatea și sprijinul concret față de cetățenii Republicii Moldova. Cu acea ocazie am avut și o serie de întâlniri bilaterale, atât cu omologul meu, cât și cu prim-ministrul Republicii Moldova, în care am exprimat foarte clar poziția României în relația cu Republica Moldova, mai ales că acest gest al României a coincis și cu aniversarea a zece ani de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Iar mesajul pe care l-am transmis la Chișinău interlocutorilor mei a fost clar și tranșant: România continuă să susțină procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, continuă să sprijine obiectivul fundamental al apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, însă este necesară reluarea consistentă și consecventă a procesului de reforme pentru apropierea de Uniunea Europeană. De când guvernul Maia Sandu a fost înlăturat de la putere în Republica Moldova, nu am mai constatat o continuare a acestui proces de reformă. Mesajele au fost extrem de clare: dacă există o continuare și un sprijin consistent pentru acest proces de reformă, România va continua să susțină și în mod concret acest proces de integrare europeană. Însă, avem nevoie de susținere concrete cu măsuri concrete din partea autorităților de la Chișinău. Prin urmare, România continuă să sprijine Republica Moldova, continuă să sprijine cetățenii Republicii Moldova, care în majoritate doresc apropierea de Uniunea Europeană, dar nu o putem face fără să existe măsuri concrete pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le ia, mai ales atunci când vorbim de lucruri extrem de importante cum este strategia de reformă a justiției, amendarea unei legi care a fost criticată pe plan european privind Consiliul Superior al Magistraturii sau alte aspecte care țin de reforma administrației. Sper că aceste mesaje au fost înțelese de interlocutorii mei de acolo și sper că aceste mesaje își vor produce efectele, mai devreme sau mai târziu.

CaleaEuropeană.ro: Avem în momentul de față o dezbatere extrem de importantă legată de viitorul Uniunii Europene în contextul pandemiei COVID-19 și ne raportăm la negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, așteptând o propunere din partea Comisiei Europene la 27 mai, dar avem și această propunere franco-germană privind un fond de redresare europeană de 500 de miliarde de euro. Cum se poziționează România în raport cu această propunere franco-germană, la adresa căreia deja se împotrivesc cele patru state frugale (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia) și ce așteptări avem de la negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual?

Bogdan Aurescu: Răspunsul este unul extrem de complex, pentru că este clar că această pandemie de COVID-19 a influențat în mod radical dezbaterea cu privire la Cadrul Financiar Multianual și a făcut necesară și imaginarea de către Comisia Europeană cu privire la măsurile de redresare economică pe care statele membre să le adopte pentru ca efectele acestei pandemii să fie depășite. În momentul acesta, toată atenția și preocuparea decidenților din Uniunea Europeană se îndreaptă către asigurarea unui proces sustenabil de relansare economică în etapa post-criză. Este necesar să definim împreună la nivelul UE care sunt principalele mecanisme și instrumente care să asigure redresarea sectoarelor economice puternic afectate. Este nevoie ca o atenție deosebită să fie acordată și întăririi sistemelor medicale din Uniunea Europeană. Chiar și în statele unde există sisteme medicale avansate au fost provocări care au pus la un test foarte important reziliența acestor sisteme. Este clar că un procent important din sprijinul pe care UE va trebui să îl acorde în cadrul acestui plan de redresare economică trebuie să se refere și la întărirea sistemelor medicale din statele membre. Dacă această pandemie va avea un al doilea val sau dacă în viitor ne vom confrunta cu provocări similare trebuiă să putem face față într-un mod mult mai eficient. 

În altă ordine de idei, așteptăm propunerile Comisiei Europene. Este nevoie ca aceste măsuri și instrumente care vor fi propuse să răspundă nevoilor tuturor statelor membre. Toate statele membre au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemia de COVID-19 și este nevoie ca planul acesta de redresare economică să aibă în vedere statele care au fost cele mai afectate, dar și celelalte state. Fiecare au fost afectate în felul său. Prin urmare, avem nevoie de măsuri care să fie adaptate și croite pe nevoile și pe specificul fiecărui stat membru

În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, nu mai putem să revenim la discuția pe care am avut-o înainte de pandemie. Este clar că politica de coeziune și politica agricolă comună, din perspectiva României, își mențin relevanța și poate chiar au o relevanță și mai mare. Dacă acest obiectiv privind atingerea nivelului de convergență cu restul statelor din Uniunea Europeană se menține, pandemia de COVID-19 nu a dus la o apropiere a acestor niveluri de dezvoltare, ci dimpotrivă a avut un efect de adâncire a acestor decalaje. Prin urmare, avem nevoie în continuare de o politică de coeziune foarte consistentă, avem nevoie în continuare de o politică agricolă comună puternică. O să vedem care sunt instrumentele care atât în Cadrul Financiar Multianual, cât și în acest plan de redresare economică, vor fi puse pe masă de Comisia Europeană, le vom analiza și vom vedea care va fi poziționarea României.

România deja a avut un demers la nivelul președintelui României prin care s-a adus la cunoștința partenerilor europeni care sunt principiile pe care considerăm că trebuie să se bazeze viitoarele propuneri privind planul de redresare economică. N-am să intru în detalii pentru că planul nu a fost prezentat și discuția pe plan nu a început, dar avem și propuneri interesante cum este acest plan propus de Franța și Germania. Este un document pe care și noi l-am analizat, dar suntem în curs de aprofundare a acestei analize, și care conține o serie de elemente care pot să reprezinte o bază în discuțiile din etapele ulterioare. Soluțiile pe care trebuie să le identificăm trebuie să se bazeze, din punctul nostru de vedere, pe unitate, pe inclusivitate, pe continuare a procesului de convergență, pe evitarea diviziunilor între statele membre, și pe o complementaritate între soluțiile noi care vor fi propuse și obiectivele care au fost deja asumate.

Știm că statele așa denumite frugale – Austria, Denamrca, Olanda, Suedia – pregătesc o propunere în reacție la propunerea franco-germană. Eu am discutat cu o serie de omologi ai mei, de exemplu cu ministrul de externe olandez, inclusiv cu privire la viziunea pe care unele dintre aceste state o au cu privire la acest proces de redresare economică. Sunt viziuni destul de diferite față de viziunile grupului de state, printre care și România, care dorește o relansare puternică prin sprijin consistent. Vom începe o discuție care, cu siguranță, va fi una extrem de interesantă. 

CaleaEuropeană.ro: Nu doar sistemele de sănătate din statele membre au fost puse la încercare, dar și solidaritatea europeană a trecut printr-o serie complicată de teste. Cum apreciați prestația România în acest context european de soluții sau de probleme cu care cetățenii au trebuit să se confrunte și care este viziunea României privind soluția politică la nivel european pentru a rezolva aceste complicații care au apărut, incluzând aici și libera circulație a bunurilor și a persoanelor și a modului cum privim revenirea la normal?

Bogdan Aurescu: Criza aceasta generată de pandemia de COVID-19 este fără precedent. A testat la maxim capacitatea de reacție a statelor membre, inclusiv a României, capacitatea de reacție a instituțiilor europene și care a cerut un răspuns pe măsură. Într-o primă fază, Comisia Europeană a reacționat ceva mai lent. Îmi aduc aminte că la jumătatea lunii martie a apărut acea problemă extrem de complicată și serioasă a asigurării traficului de mărfuri între statele membre. În acel moment, am avut foarte multe discuții cu omologi de-ai mei din statele care se află pe diversele rute de transport de mărfuri pentru a asigura coridorul respectiv. La acel moment, soluția a fost găsită prin discuții bilaterale între statele membre, cu o implicare ceva mai redusă a Comisiei Europene, care a venit abia după ce am reușit să obținem acest acord privind tranzitul de mărfuri, aceste coridoare de tranzit, atât prin Austria – Ungaria – România sau prin Slovenia – Croația – Serbia – România, pe care noi le-am atins de faptul în plan bilateral. Comisia Europeană a venit însă ulterior cu recomandări privind acele coridoare verzi și care au construit soluția pe care statele membre au reușit să o găsească.

Ulterior, răspunsul Uniunii Europene a fost unul extrem de sofisticat și amplu. În plan economic, în plan sanitar, în planul tranzitului de mărfuri și de persoane. Dacă vorbim de tranzitul de persoane, a trebuit să negociez, în principal cu omologul meu ungar, tranzitul cetățenilor români prin Ungaria. Să deblocăm mai întâi o situație punctuală de la frontiera dintre Austria și Ungaria și apoi să obținem acel culoar de tranzit. Am reușit să negociem și să rezolvăm situația lucrătorilor transfrontalieri. 

Uniunea Europeană, pe plan economic, a reușit să flexibilizeze, o serie de reguli de utilizare a fondurilor europene, ceea ce a fost extrem de util. A fost activată clauza de salvgardare din Pactul de Stabilitate, ceea ce a permis o cheltuire mai ușoară a banilor publici pentru gestionarea crizei generate de COVID-19. A fost propus instrumentul SURE de reducere a riscului de șomaj, au fost flexibilizate regulile de ajutor de stat, ceea ce a permis ca și România să implementeze o schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri de 3,3 miliarde de euro.

În ceea ce privește achizițiile medicale s-a pus la punct un sistem de achiziții comune la nivel european. România, la rândul său, a contribuit prin găzduirea în premieră a rezervei strategice de echipamente medicale a Uniunii, așa numitul rescEU, care funcționează. Deja am putut să livrăm, prin eforturile noastre în această calitate, echipamente medicale în Italia, în Spania, în Muntenegru, în Macedonia de Nord. Chiar astăzi, pe 22 mai, când vorbim, se livrează 20.000 de măști în Lituania. Există instrumente pe care Uniunea Europeană a reușit să le dezvolte și pe care România le-a utilizat. Mecanismul european de protecție pentru repatriarea cetățenilor europeni este iarași o poveste de succes, fiindcă ea a ajutat foarte mulți cetățeni europeni să revină din state terțe în Uniunea Europeană. Și noi am folosit acest mecanism, combinat cu eforturile pe care le-am făcut la nivel național pentru a organizare chartere pentru repatrierea cetățenilor români din diverse state. Până în prezent, avem peste 4.500 de cetățeni români care au fost aduși prin efortul Ministerului de Externe împreună cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne. O situație complexă, care a necesitat eforturi puse în comun încă de la început. Cu mai multă dificultate la început și cu mai multă ușurință în continuare, de unde avem și o serie de lecții învățate pentru viitor. În primul rând, necesitatea solidarității și unității europene și a abordării comune în ceea ce privește ajutorul în plan medical, acest mecanism de protecție europeană care și-a dovedit utilitatea poate fi îmbunătățit și pe mai departe pentru a continua să ajute cetățenii europeni și în alte situații de criză, dacă ele vor apărea în viitor. De asemenea, și solidaritatea manifestată prin trimiterea de echipamente medicale de către state europene în alte state europene. România nu a trimis medici și echipament medical doar în Republica Moldova, ci și în Italia, dar și în Statele Unite

CaleaEuropeană.ro: România mai este interesată să adere la Spațiul Schengen și cum arată Spațiul Schengen la care România dorește să adere?

Bogdan Aurescu: Evident că aderarea României la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv prioritar pe agenda noastră de politică externă. Nu putem să nu remarcăm faptul că, în ultimii ani, Spațiul Schengen a fost supus unor provocări și unor presiuni multiple din diverse puncte de vedere: de la migrație până la criza actuală de COVID-19. Multe state au făcut apel la soluții excepționale de reintroducere a controalelor la frontieră, ceea ce, în esență, a afectat funcționalitatea inițială a acestui spațiu.

Spațiul Schengen este supus în acest moment unui proces de reformă și adaptare la noile realități și, cu siguranță, și pandemia de COVID-19 va avea un anumit efect asupra reflecției europene în materie de funcționare a Spațiului Schengen. Însă, tocmai această criză actuală generată de pandemie, ne-a arătat că este foarte importantă, pe de o parte funcționarea pieței interne și, în același timp, un spațiu fără frontiere interne, un spațiu Schengen funcțional nu poate decât să consolideze piața internă, să întărească unitatea noastră în interiorul Uniunii Europene.

Prin urmare, România, care continuă să îndeplinească criteriile pentru aderare la Spațiul Schengen și care se comportă ca un stat Schengen de facto, va continua să urmărească acest obiectiv foarte important, al aderării la Spațiul Schengen, un Spațiu Schengen reformat, mai perfomant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Dat fiind faptul că avem un Parteneriat Strategic Londra-București, dar și peste jumătate de milion de cetățeni români care și-au manifestat intenția de a rămâne în Marea Britanie după Brexit, care este abordarea României privind relația cu Regatul Unit după producerea Brexit?

Bogdan Aurescu: Avem deja mai mult de jumătate de milion de cetățeni români, este vorba despre 575.800 de cetățeni români care, la 30 aprilie, deja se înregistraseră în sistemul britanic. Un număr foarte mare, noi estimăm că în Regatul Unit se află în jur de 600.000 de cetățeni români. Ne apropiem de această limită. Cea mai mare parte a cetățenilor români care au dorit să rămână în Regatul Unit, au făcut deja acest pas de a se înregistra, ceea ce este un semnal important.

În ceea ce privește relația dintre România și Regatul Unit, o relație de parteneriat strategic începută în 2013, Parteneriatul Strategic fiind reînnoit în 2011, va trebui să vedem care este rezultatul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și să lucrăm în mod foarte serios și substanțial cu Regatul Unit pentru o reînnoire a acestui Parteneriat Strategic în noile circumstanțe.

În ceea ce privește negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ele sunt în curs, dar au fost afectate în mod inerent de criza de COVID-19. Pe fond, din păcate, progresele sunt destul de limitate pe fondul pozițiilor divergente între părți într-o serie de domenii cheie. Urmărim cu foarte mare atenție evoluția acestor negocieri, mai ales că ne interesează situația cetățenilor români care vor veni în Marea Britanie după perioada de tranziție. Cei care ajung în Regatul Unit până la finalul acestui an beneficiază de regimul cetățenilor europeni. Ne interesează respectarea principiului reciprocității depline și non-discriminării între statele membre și vom vedea și care sunt evoluțiile în Regatul Unit în ce privește reglementarea viitorului sistem de imigrație din Marea Britanie.

În ceea ce privește Parteneriatul Strategic bilateral, noi ne dorim un Parteneriat Strategic consolidat, reînnoit, puternic, care să aibă în vedere interesele comune ale celor două țări, care pleacă de la interese care se referă la nivelul economic, pe care îl dorim întărit, dar și la cooperarea în domeniul militar, care este una foarte bună, atât în cadrul NATO, cât și în plan bilateral. Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, trecând la apartenența României în cadrul NATO și la rolul României în cadrul NATO, nu putem să nu ne gândim la faptul că, de la debutul acestei pandemii, la fel ca și în solidaritatea manifestată la nivel european, România a fost unul dintre statele care a căutat să arate foarte repede ce înseamnă relevanța apartenenței la astfel de organizații dacă ne gândim la faptul că am fost primul stat membru care a accesat capacitatea de transport strategic a Alianței pentru a livra materiale medicale în România. Avem o discuție lansată înaintea pandemiei cu privire la procesul de reflecție privind viitorul NATO pornind de la afirmațiile pe care președintele francez le-a făcut anul trecut cu privind ”moartea cerebrală” a Alianței care acum se atașează și de o discuție privind adaptarea NATO pentru lupta împotriva pandemiilor. Cum se poziționează România în acest context, mai ales că, dumneavoastră ați susținut anul trecut, la ministeriala de externe, faptul că România pledează pentru o ranforsare și o revigorare a conceptului strategic de la Lisabona, care datează deja de un deceniu?

Bogdan Aurescu: Mă refeream atunci la conceptul strategic al NATO, adoptat la Lisabona și spuneam atunci când se discuta despre inițierea acestui proces de reflecție la nivel aliat pentru consolidarea rolului politic al NATO că nu putem să plecăm de la premisa că NATO este în moarte cerebrală ci, dimpotrivă, că NATO, este o alianță puternică, de succes, este cea mai eficientă alianță de apărare colectivă din istorie și că NATO a parcurs deja un proces foarte important de adaptare la noile realități, la noul mediu de securitate internațional. Acesta este exact fundamentul acestui proces de reflecție. Așa cum vedem noi, România, sensul acestui proces de reflecție, el trebuie să ducă la întărirea unității și coeziunii Alianței, trebuie să ducă la întărirea relației transatlantice, trebuie să ducă la întărirea rolului NATO și, mai ales, să faciliteze cotinuarea acestui proces de adaptare la provocările mediului de securitate actual. Din această perspectivă, suntem încurajați de începutul discuției în cadrul grupului de persoane eminente care se ocupă de acest proces de reflecție strategică și am discutat foarte recent cu secretarul general adjunct, domnul Mircea Geoană, idee care a fost primită cu foarte multă deschidere, de a găzdui în acest an, atunci când condițiile generate de pandemia de COVID-19, la București, o reuniune a acestui grup de reflecție al NATO pentru a prezenta mai pe larg care sunt viziunile României cu privire la rezultatul pe care acest proces de reflecție trebuie să îl aibă, în linia acestor principii directoare pe care le-am menționat mai devreme.

În ceea ce privește adaptarea NATO și la contextul pandemiei de COVID-19, există deja această discuție la nivel aliat pentru un plan de adaptare, dacă vreți, a Alianței la provocările pe care acestă pandemie, dar și alte pandemii ar putea să le aducă în viitor.  Participam activ la discuțiile pe această temă. După cum spuneați, există deja o serie de mecanisme care au fost folosite, România fiind într-adevăr primul stat care a utilizat capabilitățile de transport strategic ale NATO și care, de altfel, a și pus la dispoziție un avion Spartan pentru necesități ale altor state în cazul în care va fi solicitat pentru a transporta echipamente medicale. De asemenea, la nivelul NATO se poate realiza o platformă de schimb de informații, de bune practici, de lecții învățate în ceea ce privește implicarea forțelor armate în sprijinul autorităților civile pentru soluționarea unor astfel de fenomene cum este pandemia de Covid-19; se discută la nivel aliat, cumva în oglindă cu ceea ce se discută la nivelul UE referitor la rezerva RescEU, crearea unor mecanisme similare pentru achiziționarea în comun de echipamente medicale la nivelul NATO; există oportunitatea și a unei cooperări intensificate între NATO și UE pe acest subiect; am sugerat această temă în discuția pe care am avut-o cu domnul Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Deci iată o serie de oportunități care apar și la nivel aliat în contextul acestei crize.

CaleaEuropeană.ro: Spunea secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, recent că această pandemie ne pune la grea încercare reziliența, însă în egală măsură, provocările clasice nu dispar. Avem și o dezbatere în Germania cu privire la participarea la capacitatea de descurajare nucleară a NATO. Avem astăzi, iată, o reuniune a ambasadorilor din țările NATO cu privire la retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis, dar rămân și alte provocări care ne privesc și care ne interesează foarte mult și pe noi și anume, regiunea Mării Negre. România încă construiește pe baza deciziilor de la Summitul NATO de la Bruxelles, din 2018, dacă ne gândim la corpul multinațional care urmează să fie amplasat la Sibiu. În acest sens, cuplând cumva și cu debutul interviului, când am vorbit despre prezența militară sporită americană în România, cum arată regiunea Mării Negre în viitorul cadru conceptual și strategic al Alianței Nord-Atlantice?

Bogdan Aurescu: În ceea ce privește situația de pe flancul estic și de la Marea Neagră, România contribuie foarte activ și foarte substanțial în toate dezbaterile aliate care au în vedere întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO în această regiune. Dacă vorbim despre prezența înaintată, România dorește, așa cum spuneați, o creștere a prezenței aliate în ceea ce privește facilitățile și capabilitățile NATO create pe teritoriul României; este important să continuăm implementarea pachetului privind Marea Neagră care a fost adoptat anul trecut la Washington, în primăvară, la reuniunea miniștrilor de externe aliați; există idei în acest sens, lucrăm pe baza lor, dorim să implicăm și partenerii din zonă, Georgia, Ucraina; discutăm despre aceste chestiuni și în formatele regionale care sunt importante pentru România și pe care România, de altfel, le-a inițiat împreună cu alți aliați și mă refer aici la Formatul B9. Am discutat extensiv despre flancul estic la ultima reuniune a miniștrilor de externe din B9, care a avut loc în martie, la Vilnius; am discutat, de asemenea, în mod substanțial și la reuniunea prin videoconferință, pe care am avut-o recent, în format trilateral România-Turcia-Polonia. Ne preocupă în mod evident toate aceste aspecte și continuăm la nivel aliat să susținem întărirea acestei posturi de descurajare și apărare pe flancul estic și la Marea Neagră.

Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat.Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis.


Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID: Există discuții la nivel european pentru un mecanism de reciprocitate prin care românii din afara țării să beneficieze de vaccin

Published

on

© Spitalul Militar Central/ Facebook

La nivelul Uniunii Europene există discuții privind dezvoltarea unui mecanism de reciprocitate prin care toți cetățenii europeni care locuiesc în alte state membre să poată fi vaccinați, a declarat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiță, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a dezbătut situația din România și a românilor din afara țării privind campania de vaccinare.

Întrebat de situația românilor din străinătate, Valeriu Gheorghiță a subliniat faptul că se discută la nivel european de a se dezvolta un mecanism de reciprocitate. „S-au demarat aceste propuneri de a asigura vaccinarea inclusiv a cetățenilor noștri, a cetățenilor români în respectivele țări, bazându-ne pe acest principiu de reciprocitate și pe acest demers comun european, aceasta mare familie europeană. Până la urma ne interesează ca cetățenii din Uniunea Europeană să fie protejați într-un timp cat mai scurt. Sunt convins și mă aștept ca într-un timp cât mai scurt să existe un consens pe acest subiect și să putem transmite tuturor modalitatea în care vor fi vaccinați, în care se va asigura accesul la vaccinare”. 

El a amintit faptul că demersul european la care și România contribuie, este unul cât se poate de clar și transparent, fiind construit în baza unui cadru strategic, plecând de la obiectivele comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene: „acelea de a asigura, pe de-o parte un mediu favorabil, un mediu sigur pentru vaccinare, de a facilita accesul tuturor persoanelor care doresc să se vaccineze, la vaccinare. De asemenea, se pune foarte mult accentul pe o comunicare transparentă și onestă a beneficiilor importanței vaccinării și a riscurilor”.

Acesta a subliniat faptul că există provocări uriașe legate organizarea logistică, de la identificare și amenajarea centrelor de vaccinare și dezvoltarea centrelor de stocare și de depozitare a vaccinurilor, plecând de la caracteristicile individuale ale fiecărui vaccin.

Valeriu Gheorghiță a declarat faptul că obiectivul final este acela a se asigura accesul la vaccin, în așa fel încât un număr semnificativ de persoane să fie vaccinate pe o perioada de timp cât mai scurtă: „să ajungem până în perioada verii, până în septembrie, să vaccinăm 60%-70% din persoanele eligibile pentru a atinge acel prag de imunizare colectivă care, evident, ne va asigura un control cât se poate de eficient al pandemiei, va reduce consecințele negative ale acestei maladii și vom putea reveni la normalitate”.

În ceea ce privește situația prezentă din România, Valeriu Gheorghiță a menționat că ne aflăm pe locul trei din Europa și că etapa unu, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical și social este aproape de finalizare, iar etapa a treia va începe în aprilie. „Au fost aproximativ 250.000 de persoane eligibile, majoritatea au primit prima doză și aproape de 90% au primit și doza a doua. Am înregistrat o scădere de peste 87% după debutul campaniei de vaccinare și mai ales după administrarea celei de-a doua doze.”

În cadrul interviului, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19 a abordat și tema tratamentelor în lupta cu SARS-COV-2.  „În ceea ce privește tratamentul persoanelor diagnosticate cu COVID-19, după cum știm au fost foarte multe propuneri, foarte multe recomandări de terapii, care în final s-au dovedit a fi inutile sau ineficiente , practic nu și-au dovedit eficacitatea în studii serioase, în studii controlate care au putut evalua aceste obiective legate de rata de mortalitate, legate de rate de evoluție către o formă severă de  infecție.  Astăzi,  pot să vă spun că tratamentele care rămân eficiente și care sunt importante în managementul acestei boli sunt legate de profilaxia anticoagulantă”.

„Tratamentele antivirale, cu rol antiviral sunt recomandate cât mai rapid după debutul bolii. Este un element important pe care îl știam de la celelalte infecții virale, cu cât încep mai rapid un tratament antiviral, cu atât riscul de progresie către o formă severă scade. Un lucru important este legat de imunomodulatoare, de tratamentele care blochează acei mediatori inflamatori care sunt responsabili de leziunile pulmonare grave”, a adăugat acesta. 

Amintim că activitatea de comunicare a Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a fost apreciată la începutul lunii februarie de către instituțiile de la Bruxelles în contextul combaterii fenomenului de dezinformare cu privire la eficacitatea vaccinurilor antivirale.

În cadrul unei videoconferințe organizată la începutul lunii februarie 2021 de către Sistemul European de Alertă Rapidă (RAS) privind narativele dezinformării în contextul campaniilor de vaccinare, modul în care comunică Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) pornind de la platforma #RoVaccinare a fost apreciat de Divizia de Comunicare Strategică a Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), atât din perspectiva informațiilor comunicate, cât și a calității vizuale a platformei.

Asemenea celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Romania a demarat campania de vaccinare anti-COVID-19 la 27 decembrie anul trecut. 

Potrivit datelor puse la dispoziția Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP-CNSCBT), până marți, 16 februarie, au fost vaccinate 715.748 de persoane cu toate cele trei tipuri de vaccin – Pfizer, Moderna, Astra Zeneca – autorizate deja de Agenția Europeană pentru Medicamente.

Miercuri, România a mai primit o tranșă de peste 160.000 de doze de vaccin produse de compania AstraZeneca.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Continue Reading

CONSILIUL UE

INTERVIU Ambasadorul României la UE: Momentele intense ale lui 2020 – Cel mai lung Consiliu European din istorie cu acordul de 1,8 trilioane de euro și alegerea României drept gazdă a Centrului UE de securitate cibernetică

Published

on

© European Union 2020

Consiliul European din luna iulie, cel mai lung din istoria UE, când liderii Uniunii Europene au adoptat pachetul de salvare economică post-pandemie de 1.824,3 miliarde de euro și alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică au reprezentat cele mai dificile și intense momente ale anului 2020, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit lui Odobescu, deciziile luate la nivel european în anul 2020 au un impact substanțial pentru România, țara noastră contribuind cu idei și inițiative concrete și luând parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii care vor marca istoria Uniunii Europene.

“A fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri”, a spus ambasadorul român.

Aceasta a precizat că diplomația română s-a putut adapta rapid și a identificat soluții pentru diversele situații, nominalizând contribuția România cu idei și inițiative concrete la deciziile luate la nivel european și care “vor marca istoria Uniunii Europene”.

România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019“, a declarat Odobescu, referindu-se la desemnarea țării noastre ca primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene.

Reprezentantul permanent al României la UE a făcut trimitere și la prioritățile care vor putea finanțate prin intermediul celor 80 de miliarde de euro obținute în urma negocierilor de la nivelul UE, evocând inclusiv oportunitatea ca reformele ce vor fi finanțate prin fondul de redresare să apropie România de adoptarea monedei euro. 

Din perspectiva tranziției verzi, Luminița Odobescu a subliniat că principiul Fondului pentru o tranziție justă urmărește să nu lase nicio regiune în urmă și a arătat că România a obținut rezultate notabile, inclusiv prin “menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție“. De asemenea, pentru a beneficia de oportunitățile digitale, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare.

Referindu-se la relațiile externe ale Uniunii Europene și mizele pentru România, ambasadorul român a precizat țara noastră încurajează “aprofundarea dialogului UE-SUA” și că “securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA”, iar în ce privește acordul comercial post-Brexit încheiat în Ajunul Crăciunului, “forma finală a acestuia răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul permanent al României la UE a descris Consiliul European din 17-21 iulie, când liderii europeni au decis adoptarea unui pachet de salvare economică fără precedent de 1.824,3 miliarde de euro, drept cel mai dificil moment al anului ce stă se încheie, iar alegerea Bucureștiului ca oraș gazdă pentru viitorul Centru pentru securitate cibernetică drept cel mai important rezultat obținut de țara noastră.

“A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite. În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică. Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile”, a declarat Luminița Odobescu.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Doamna ambasador, suntem la finalul unui an pentru care eticheta “fără precedent” pare necuprinzătoare. Am început 2020 cu ambiții importante pe plan european, le-am adaptat pe parcurs și încheiem anul cu speranță – avem buget multianual, un fond de redresare fără precedent și condiționarea privind statul de drept, toate construite pe o artă europeană a compromisului, dar și vestea găzduirii de către România a primei structuri UE pe teritoriul său. Cum ați descrie acțiunea diplomatică a României la nivelul Uniunii Europene în acest an complicat și cum s-a adaptat țara noastră?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, a fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți, generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri. În urma unor eforturi susținute, care, nu de puține ori, au necesitat curaj și determinare, au fost adoptate decizii și măsuri esențiale pentru depășirea actualei crize și pentru o redresare cât mai rapidă. Mă refer aici la bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 și la pachetul substanțial de redresare economică (Next Generation EU), la acordul privind relațiile viitoare dintre UE si Marea Britanie, la programul SURE din domeniul social, la adoptarea unei decizii privind obiectivele climatice și, extrem de important, la implicarea Uniunii în lupta împotriva acestei pandemii. Descoperirea vaccinului și lansarea coordonată a campaniei de vaccinare la sfârșitul acestui an în Statele Membre sunt doar exemple în acest sens, dar eforturile comune de coordonare și rezultatele în acest domeniu sunt mult mai ample.

Pentru diplomația română, ca, de altfel, pentru toate ministerele de externe, a fost, de asemenea, un an dificil, cu multe provocări.  Însă, prin rezultatele obținute, cred că am arătat că ne putem adapta rapid și identifica soluții pentru diversele situații. A fost o muncă de echipă, care a presupus un considerabil efort de adaptare, nu numai la activitatea în format digital, dar, în primul rând, la o situație complexă, cu sănătatea oamenilor ca prioritate. Am încercat să contribuim, astfel, cu mijloace specifice, la lupta comună împotriva pandemiei, luptă care a avut în prim-plan efortul admirabil al personalului sanitar – fără îndoială, eroii acestui an, cărora aș vrea să le aduc, și pe această cale, un omagiu plin de recunoștință.

În plan european, deciziile luate au un impact substanțial pentru România –  de la cele legate de lupta împotriva pandemiei, până la cele privind resursele financiare alocate pentru relansarea economică prin bugetul Uniunii și fondul de redresare, de aproximativ 80 miliarde euro, la cei 4 miliarde euro alocați prin programul SURE, la viitorul acord cu Marea Britanie sau la deciziile în domeniul schimbărilor climatice, respectiv, în domeniul digital. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că România a luat parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii, care, cu siguranță, vor marca istoria Uniunii Europene. România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019.

Ca să dau doar câteva exemple, la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene și a modului de utilizare a fondului de redresare, a acordării ajutoarelor de stat sau în domeniul impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente) – decizii care au avut un rol direct în gestionarea efectelor economice ale crizei. Interesele specifice ale României au fost reflectate, astfel, în mod adecvat, în toate deciziile luate.

Pe lângă aceste dosare mari, aș evidenția și câteva rezultate specifice, extrem de vizibile și importante în plan european: desemnarea țării noastre, în plină criză de pandemie, ca primul Stat Membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și, nu în ultimul rând,  stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene – în urma unei competiții extrem de laborioase și de strânse, la care au participat 7 orașe europene. Pentru prima dată, România va găzdui o agenție europeană, plasându-se în epicentrul unui domeniu de importanță capitală pentru securitatea cibernetica a Uniunii și pentru reformarea sectorului digital european. Sunt reușite care au  în spate un enorm efort diplomatic, de echipă, demersuri intense la toate nivelurile și multă determinare, succese de care trebuie să fim cu toții mândri. Și pot sa va asigur ca lista reușitelor este mult mai lungă.

Prin urmare, se poate spune că diplomația română a reușit să transforme provocările imense ale acestui an în oportunități de dezvoltare, de creștere a profilului național și, nu în ultimul rând, de creștere a încrederii în imensul potențial pe care îl avem ca țară în plan european.

CaleaEuropeană.ro: Închidem un deceniu cu cea mai mare criză din istoria UE, însă deschidem unul în care deciziile luate de lideri, guverne naționale și instituții ale Uniunii au “echipat” Europa pentru viitor. Aici includem și rezervorul financiar de 79,9 miliarde de euro obținut de România în cadrul bugetului multianual și a instrumentului de redresare. De când va putea România să beneficieze de aceste fonduri și care vor fi investițiile prioritare?

Luminița Odobescu: După cum cunoașteți, bugetul multianual 2021-2027 și instrumentul de redresare (Next Generation EU) au fost adoptate formal la sfârșitul acestui an. 

Fondurile europene vor putea fi accesate treptat chiar de la începutul anului 2021. De asemenea, sumele aferente exercițiului 2014-2020 vor putea fi utilizate până în decembrie 2023 (cu mențiunea că rata absorbției în decembrie 2020 este de 43,6%). Fondurile încă disponibile, aferente exercițiului curent sunt, în mare parte, contractate, însă trebuie sporit ritmul implementării pentru ca, la finalul anului 2023, să putem asigura o absorbție de 100%.

În ceea ce privește instrumentul de redresare economică, pentru operaționalizarea sa mai este nevoie, pe de o parte, ca Statele Membre să ratifice rapid decizia de resurse proprii, și, pe de altă parte, să trimită formal, către Comisia Europeană, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. Accesul la aceste resurse este prevăzut pentru mijlocul anului viitor, după ce Comisia Europeană va ieși pe piețele de capital pentru atragerea fondurilor, pe care, ulterior, le va distribui Statelor Membre, la îndeplinirea diferitelor ținte și obiective intermediare, asumate în Planurile naționale de redresare și reziliență. 

România a demarat procedura de ratificare a deciziei de resurse proprii și, după cum știți, un proiect al Planului național de redresare și reziliență este acum în consultare publică, fiind stabilite investiții prioritare în domenii aliniate obiectivelor Uniunii, precum creșterea economică inteligentă, tranziția verde și cea digitală, reziliență, dar și în domenii ce țin de obiectivele naționale prioritare, precum infrastructura rutieră și feroviară (finalizarea principalelor coridoare europene), energie (cu accent pe componenta de eficiență energetică, consolidarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și promovarea utilizării surselor regenerabile, trecând și prin ceea ce înseamnă tranziție energetică), infrastructura digitală, cea de sănătate, domeniul social, protecția mediului etc. La fel ca și în cazul celorlalte State Membre, au loc și discuții tehnice cu Comisia Europeană.

Atât fondurile europene, cât și resursele financiare disponibile prin instrumentul de redresare, sunt menite să contribuie la sprijinirea procesului de relansare economică în contextul crizei actuale, să susțină reformele structurale, modernizarea economiei, prin atingerea unor obiective climatice și digitale și să asigure reziliența în sectoare sensibile și importante cum ar fi cel al sănătății, respectiv cel al educației. Țintele în domeniul digital sau cele privind  schimbările climatice trebuie privite ca oportunități de dezvoltare, nu numai pentru companii, dar și pentru administrațiile locale.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, închidem anul cu un moment simbolic de unitate europeană: lansarea unei veritabile campanii de vaccinare europene anti-COVID-19 în toate statele Uniunii Europene. Momentul este cu atât mai important cu cât campaniile de dezinformare și războiul hibrid la adresa unității europene au cunoscut o intensificare în 2020. Ce mesaj transmit UE și țările sale membre prin acest gest?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, sfârșitul de an vine cu această veste bună despre vaccin, dătătoare de speranță și optimism, și cu acest moment  de unitate la nivel european – care, de altfel, nu este singular – prin lansarea unui campanii coordonate de vaccinare.

Implicarea Uniunii, prin Comisia Europeană, în descoperirea vaccinului și asigurarea ca toate Statele Membre, toți cetățenii europeni să beneficieze de acesta, în mod egal, fără discriminare, este un succes de necontestat. Să nu uitam că, până în prezent, Comisia Europeană a încheiat, în numele Statelor Membre, șase contracte cu companii care dezvoltă vaccinuri anti-COVID-19 (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV/ J&J, BioNTech-Pfizer, CureVac, Moderna), în cadrul cărora a fost negociat un număr de peste 1,3 miliarde doze de vaccin, cu opțiunea de a cumpăra încă alte câteva sute de milioane de doze suplimentare. În plus, la 17 decembrie, Comisia a finalizat discuțiile preliminare cu compania Novavax, cu care se are în vedere semnarea unui contract prin care ar urma să fie oferită tuturor Statelor Membre posibilitatea de a achiziționa 100 de milioane de doze, la care să se adauge până la 100 de milioane de doze suplimentare.

Astfel, la nivel european a fost creat unul dintre cele mai cuprinzătoare portofolii de vaccinuri împotriva COVID-19 din lume, pentru a oferi cetățenilor europeni acces la cele mai promițătoare forme de protecție.

Primele vaccinuri au fost deja administrate în toate Statele Membre, în mod coordonat, în acest fel, afirmându-se simbolic, o dată în plus, încrederea în capacitatea Uniunii de a genera soluții viabile la provocările comune.

Chiar dacă au existat critici că UE a început mai târziu campania de vaccinare, trebuie subliniat că Uniunea a preferat să se asigure că procedurile și testele nu pot fi contestate, că au fost respectați toți pașii prevăzuți de legislație. În acest sens, aprobarea dată de Agenția Europeana a Medicamentului este un argument pentru cei care contestă viabilitatea vaccinului. Siguranța cetățenilor europeni a fost prioritatea absolută în adoptarea tuturor acestor decizii.

Știm cu toții, pentru că aceste aspecte au fost vizibile și în țara noastră, că, încă de la începutul crizei, campaniile de dezinformare, de știri false, au fost prezente peste tot în Uniune, de multe ori reprezentând adevărate atentate la sănătatea noastră. Lupta contra dezinformării este o luptă continuă, iar responsabilitatea este una partajată, nu aparține doar autorităților sau instituțiilor europene, ci este și a mass-media și a noastră, a tuturor, ca cetățeni. Cu toții avem un rol important în combaterea dezinformării, fiind necesară o vigilență permanentă în alegerea surselor de informare, precum și auto-educație în interpretarea mesajelor care abundă în spațiul virtual.

Iată de ce campania de vaccinare este însoțită și de o campanie de comunicare, derulată de Comisia Europeana și de Statele Membre, privind beneficiile, riscurile și importanța vaccinării pentru ținerea sub control a acestei epidemii. Această campanie conține explicații ale experților in domeniu, pentru a oferi nu numai informații, ci și pentru a câștiga încrederea cetățenilor.

Trebuie subliniat, de altfel, că aceste campanii de comunicare răspund solicitărilor mai multor State Membre, inclusiv România, adresate Comisiei Europene la ultimele reuniuni ale Consiliului European dedicate coordonării împotriva Covid-19.

CaleaEuropeană.ro: Criza sanitară care ne-a însoțit anul acesta în Europa nu a scos din joc marile teme europene. O arată concluziile ultimelor două Consilii Europene, cu accent pe consolidarea pieței unice sau ambițiile din jurul zonei euro, ambele cruciale pentru redresarea și reziliența UE și a statelor sale membre. Prin ce transformări va trece piața unică, unde mediul de afaceri din România tranzacționează aproape 80% din produsele sale, și ce ar trebui să știe mediul economic autohton pentru a contribui la reziliența economică a țării noastre și a Uniunii?

Luminița Odobescu: Este adevărat, marile teme europene nu au fost neglijate în contextul crizei. Aș spune că, dimpotrivă, importanța lor a fost potențată. Vulnerabilitățile au devenit cu atât mai evidente, iar nevoia unor soluții, cu atât mai stringentă în aceste circumstanțe dificile.  Este suficient să ne uitam la toate propunerile recente ale Comisiei Europene în domenii precum cel digital (strategia în domeniul securității cibernetice, regulamentul privind guvernanța datelor), al schimbărilor climatice (Legea climatică, Pactul Climatic, strategia privind chimicalele), al securității energetice (propunerea pentru revizuirea TEN-E, strategia privind energiile offshore, strategia privind hidrogenul, integrarea sistemelor energetice, valul renovărilor). Astfel, reziliența economică a Uniunii reprezintă în prezent un subiect recurent pe agenda europeană și una dintre temele far ale strategiei UE de redresare economică. 

Mai ales în acest context economic fragilizat, este important să continuăm procesul de adâncire a pieței unice, să punem în aplicare legislația armonizată aferentă acesteia. Iar România a susținut aceste demersuri la nivel european, tocmai pentru că suntem dependenți de piața unică. Cât de importantă este piața unică a fost, de altfel, mai mult decât evident în negocierile pe tema Brexit.

Chiar dacă toate aceste propuneri legislative par câteodată că îngreunează activitatea companiilor, ele trebuie privite și din perspectiva oportunităților de dezvoltare, mai ales în sectoare noi. Iar rapiditatea de adaptare a companiilor din alte State Membre ne arată că există oportunități economice, iar exemplul lor trebuie urmat și de cele românești.

De asemenea, integrarea în lanțurile valorice europene trebuie să reprezinte o prioritate pentru mediul economic autohton, la fel și colaborarea transfrontalieră cu companii din alte State Membre, la nivel de afaceri comerciale sau în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare, proiecte pilot sau proiecte importante de interes comun european (așa numitele IPCEI).  

CaleaEuropeană.ro: Un aspect particular al celui mai recent Consiliu European este redat de concluziile Summitului Euro în format incluziv. Liderii europeni au cerut miniștrilor de finanțe din UE să pună bazele unui plan pentru finalizarea Uniunii Bancare și reforma Mecanismului European de Stabilitate, cel din urmă fiind dotat cu o putere de creditare de 500 de miliarde de euro. Adoptarea acestor concluzii ar trebui să pună în prim-plan tema aderării României la moneda unică? Ce ar însemna pentru România reforma MES?

Luminița Odobescu: La Summit-ul Euro în format extins (cu participarea României), liderii europeni au cerut  miniștrilor de finanțe un plan concret de finalizare a Uniunii Bancare, cu măsuri clare și un calendar de acțiune. Reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES) a fost deja agreată, urmând ca, în 2021, deciziile aferente să fie implementate. Bineînțeles, o mai mare stabilitate a zonei euro, ca urmare a reformei MES va fi benefică pentru Uniunea Europeană, în ansamblul ei – același lucru fiind valabil și în cazul finalizării Uniunii Bancare.

Sunt decizii importante, pentru că ne privesc și pe noi, nu numai din perspectiva aderării la zona euro, care rămâne un obiectiv politic important pentru România, dar și din perspectiva stabilității financiar-bancare europene, dat fiind că suntem parte a aceleași piețe unice. În egală măsură, trebuie să privim cu mare atenție nu doar la concluziile summit-ului euro în format extins, ci și la Facilitatea pentru redresare și reziliență și la planul național de măsuri pentru accesarea resurselor Facilității, pentru că o parte a investițiilor și, mai ales, a reformelor pe care ni le vom asuma, ne pot apropia foarte mult de ERM II, care este anticamera euro. 

CaleaEuropeană.ro: Redresarea și reziliența UE post-criză păstrează două principii cheie: tranziție verde și digital. În ce privește calea către o neutralitate climatică, avem un acord sigilat de șefii de stat sau de guvern cu scopul reducerii cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul căruia România și-a atins importantul obiectiv de a menține gazul natural ca tehnologie de tranziție și competența stabilirii propriului mix energetic. Sunt aceste lucruri, alături de cele aproape 2 miliarde de euro alocate din Fondul pentru o tranziție justă, suficiente pentru ca România să atingă aceste borne convenite la nivel european?

Luminița Odobescu: Este important să evocăm aici nu doar menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție, solicitare făcută de Președintele României la ultimul Consiliul European și acceptată de restul Statelor Membre, ci și susținerea de către România a obiectivelor comune în materie de schimbări climatice – sigur, cu o serie de flexibilități necesare, adaptate la situația specifică în plan național. Implicarea activă deschide calea spre transformarea și adaptarea societății și a economiei românești la o realitate pe care nu o mai putem nega – cea a schimbărilor climatice.

Tranziția energetică este importantă pentru România și, dincolo de orice, trebuie privită ca o oportunitate imensă de a moderniza întregul sistem energetic, de a rezolva problemele economice structurale, prin implementarea de noi tehnologii, digitalizare și promovarea sinergiilor, prin conectarea piețelor de gaze și electricitate, dezvoltarea energiilor regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și soluții inteligente și durabile pentru sectorul transporturilor.

Investițiile aferente Fondului pentru o tranziție justă (JTF) vor avea un rol esențial pentru facilitarea tranziției la nivelul regiunilor carbonifere și monoindustriale (dar nu numai), pentru a permite relansarea economică bazată pe activități economice care respectă mediul, investiții în domeniul social – infrastructură, calificare, recalificare etc. 

Este de așteptat ca JTF să aibă un impact semnificativ din punct de vedere economic și social în zone precum Valea Jiului sau în alte regiuni care, în prezent, sunt printre cele mai defavorizate și dependente de combustibilii fosili. Nici o regiune nu va fi lăsată în urmă – acesta este principiul călăuzitor al JTF.

”Bornele” stabilite la nivel european se ating prin toate fondurile alocate diverselor politici. Investițiile în toate sectoarele trebuie adaptate noilor ținte, iar măsurile adoptate trebuie promovate orizontal, în toate sectoarele, de la agricultură, la construcții, de la transporturi, la infrastructura de mediu. 

Prin urmare, avem nevoie de proiecte orientate spre viitor, aliniate la noile obiective politice europene, pentru că acestea sunt și obiectivele noastre. Costul acțiunii va fi, cu siguranță, mai mic decât costul inacțiunii. Iar acțiunea va duce, în cele din urmă, la modernizarea României

CaleaEuropeană.ro: Tranziția către Europa digitală trezește speranța unei noi ferestre de oportunitate pentru România. Nu numai prin faptul că avem o resursă umană talentată în domeniu, dar experimentăm și o recunoaștere a excelenței prin decizia recentă la nivel european ca țara noastră să găzduiască viitorul Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. Care vor fi oportunitățile pentru mediul digital din România? Și, în egală măsură, ce avantaje oferă României acest centru în relația dintre oportunitățile și provocările determinate de tehnologiile emergente și conceptul de reziliență la nivel european și euro-atlantic?

Luminița Odobescu: Criza actuală ne-a obligat sa accelerăm tranziția digitală, poate mai repede decât am fi dorit. Chiar dacă vom reveni la activitățile de dinainte de pandemie, este clar că, în multe domenii, lucrurile se vor schimba substanțial, sectorul digital fiind cu siguranță unul dintre acestea.

Digitalizarea este unul din pilonii de dezvoltare strategică ai Uniunii. Putem observa că, în ultimul an, Comisia Europeană a fost extrem de activă în acest domeniu, cu foarte multe propuneri menite să consolideze piața internă digitală, să ajute companiile europene și, aspect extrem de important, să protejeze interesele cetățenilor europeni. Toate aceste propuneri au fost însoțite de resurse financiare considerabile – să nu uitam ca 20% din cheltuielile prin fondul de redresare trebuie sa fie alocate măsurilor cu impact digital.

De asemenea, fiecare politică europeană are, automat, și o componentă în plan digital, indiferent de domeniu – educația, politica industrială, energia, mediul fiind doar câteva exemple în acest sens. În prezent, nu putem să ne gândim la măsuri sau acțiuni de dezvoltare fără să luăm în considerare componenta digitală.

Prin urmare, există o serie de avantaje și o multitudine de oportunități pentru România, într-un sector extrem de important, extrem de vizibil și prioritar pentru toate Statele Membre. Pentru a beneficia pe deplin de aceste oportunități, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare. Efortul trebuie susținut la nivel național, regional, local, implicând administrația publică, mediul academic, societatea civilă, instituțiile financiare, mediul de afaceri și întreprinderile sociale, dar și partenerii europeni, în cumularea investițiilor în cercetare și inovare, schimbul de experiență și bune practici. Beneficiem de expertiză, de companii care sunt în continuă dezvoltare nu numai în plan european, dar la nivel global.

La acestea se adaugă și stabilirea sediului Centrului UE de competențe în materie de securitate cibernetică, pe care ați evocat-o. ​Importanța deosebită pentru România de a găzdui acest Centru este legată, în primul rând, de prioritatea pe care Uniunea Europeană o acordă securității cibernetice și domeniului digital, în general. Pe lângă prestigiul pe care îl aduce României, Centrul va avea și o componentă de dezvoltare pe termen lung, țara noastră având șansa de a juca un rol important în acest domeniu nu doar în plan european, ci și la nivel global. De asemenea, în mod cât se poate de concret, vor exista importante resurse financiare ce vor fi alocate pentru funcționarea acestei structuri, în principal, prin programele de cercetare ale UE, „Europa digitală” și „Orizont Europa”. 

CaleaEuropeană.ro: Anul viitor este și unul de relansare pentru relația transatlantică, existând numeroase așteptări față de epoca noii administrații Biden, mai ales în spiritul refacerii edificiului comun nord-atlantic. Din perspectiva României, în ce direcție ar trebui să fie îndreptată conversația despre autonomia strategică a Uniunii Europene, având în vedere această reînnoire a relațiilor UE-SUA?

Luminița Odobescu: Pentru România și pentru ansamblul Statelor Membre ale UE, un parteneriat transatlantic solid constituie un interes fundamental. Securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA. De asemenea, relațiile transatlantice reprezintă elementul central al ordinii internaționale bazate pe reguli și al cooperării globale pentru gestionarea provocărilor actuale. 

Administrația Biden reprezintă o oportunitate pentru relațiile transatlantice, plasând parteneriatul cu Europa în centrul politicii sale globale. Un mesaj de deschidere și cooperare a fost dat deja de UE la cel mai înalt nivel, la ultimul Consiliu European din decembrie, iar subiectul a fost discutat de miniștrii de externe tot în luna decembrie a acestui an.

România încurajează redinamizarea și aprofundarea dialogului dintre UE și SUA, în baza unei agende transatlantice reînnoite. Numai printr-o abordare strategică și o înțelegere comună la nivel transatlantic va fi posibilă gestionarea celor mai importante provocări pe plan internațional, promovarea valorilor democratice, a libertății și prosperității

Referitor la tema autonomiei strategice a UE, România s-a exprimat constant în favoarea abordării cuprinzătoare a acestui concept, în cadrul unei dezbateri interne aprofundate la nivel Uniunii, cu nuanțele specifice diverselor sectoare – sănătate, piață internă, apărare, securitate. Este clar, însă, că UE are nevoie de SUA, după cum și SUA au nevoie de UE.

CaleaEuropeană.ro: Deși pandemia de COVID-19 a dominat agenda politică europeană, cronologic o putem încadra de eternul Brexit. Am început anul cu Marea Britanie devenind primul stat din istorie care se retragere din UE și îl încheiem cu un acord comercial post-Brexit obținut pe ultima sută de metri între UE-27 și Regatul Unit. Ce înseamnă acest acord pentru viitorul relațiilor UE – UK, în general, și pentru România, cetățenii săi și mediul de afaceri, în particular?

Luminița Odobescu: În ceea ce privește negocierile cu Marea Britanie și rezultatul acestora, trebuie să spun că sentimentele sunt mixte: pe de o parte, se încheie o etapă în istoria Uniunii, prin plecarea unui Stat Membru, și, pe de altă parte începe o nouă relație, prin acest acord comercial și de cooperare între UE și Marea Britanie, semnat chiar astăzi. 

A fost o perioadă de negocieri intense, deloc simple, însă putem aprecia că rezultatul este unul echilibrat, care protejează interesele Uniunii, ale cetățenilor săi și ale mediului de afaceri. Noul acord va crea o fundație solidă pentru relațiile viitoare, pentru că Marea Britanie rămâne un partener important pentru Uniune. 

Retragerea din Uniune, chiar și în condițiile acestui acord, va avea consecințe inevitabile, deoarece statutul unui stat terț este diferit de cel al unui stat membru UE; un stat terț nu poate avea drepturile, dar nici obligațiile unui stat membru, aceasta fiind urmarea firească a retragerii. Vor fi schimbări importante generate de ieșirea Marii Britanii din piața internă și din uniunea vamală în ceea ce privește circulația bunurilor si persoanelor, reglementările din diversele domenii, cooperarea în diverse sectoare.

Cetățenii și mediul de afaceri au avut la dispoziție o perioadă de tranziție, prevăzută de Acordul de retragere a UK din UE, care să le permită acomodarea la noile realități. Această perioadă de tranziție se va finaliza la 31 decembrie 2020 și noul Acord comercial și de cooperare se va aplica provizoriu de la 1 ianuarie 2021, evitând, astfel, perturbări importante în relațiile UE-UK.

Acordul comercial și de cooperare este construit pe trei piloni: elementele economice ale unui acord de liber schimb (precum comerțul cu bunuri și servicii), siguranța cetățenilor (în special aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie civilă și penală) și un cadru orizontal de guvernanță, prin care înțelegem cadrul instituțional care va guverna acordul și mecanismele de soluționare a diferendelor și asigurarea respectării prevederilor acordului. De asemenea, menționez că acordul prevede un principiu important pentru interesele cetățenilor, respectiv nediscriminarea între cetățenii UE în domenii precum politica de vize pentru șederile de scurtă durată sau coordonarea sistemelor de securitate socială.

Așa cum este firesc pentru orice negociere internațională, rezultatul este un compromis între pozițiile părților. Trebuie, însă, remarcat faptul că întinderea prevederilor comerciale și economice depășește orice acorduri anterioare ale Uniunii – sunt eliminate total taxele vamale și cotele și, în același timp, sunt acoperite un număr semnificativ de domenii cheie precum transporturile, energia, coordonarea sistemelor de securitate socială. Într-adevăr, în anumite domenii, nivelul de ambiție al acordului este mai puțin ridicat față de cel pe care și l-ar fi dorit Uniunea, fiind, de exemplu, regretabilă decizia Marii Britanii de a nu participa la programul Erasmus. Totodată, domeniul politicii externe și de apărare nu este acoperit, deoarece UK nu a dorit, până la acest moment, să negocieze un cadru de cooperare formal în aceste domenii de interes pentru ambele părți. Acest lucru nu înseamnă, însă, în niciun fel, că relațiile extrem de strânse și cooperarea în domenii de interes strategic pentru Uniune și Marea Britanie nu vor continua, ambele părți rămânând aliați naturali.

Interesele cetățenilor și ale companiilor românești au fost promovate și susținute activ pe parcursul acestor negocieri, la toate nivelurile, fiind reflectate încă din mandatul de negociere dat Comisiei Europene și negociatorului șef, Michel Barnier. Putem spune cu satisfacție că forma finală a acordului răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români.

La fel ca și în cazul celorlalte state membre, de la 1 ianuarie 2021, va fi necesară adaptarea companiilor pentru efectuarea schimburilor comerciale cu un stat terț. Cetățenii europeni vor putea călători în UK fără vize pentru șederile de scurtă durată (în scop turistic), însă vor avea nevoie de vize pentru șederile de lungă durată sau deplasările în scop de muncă și se vor supune regulilor naționale britanice privind imigrația.

CaleaEuropeană.ro: Pe final, doamnă ambasador, vă lansăm o provocare. Care a fost cel mai dificil moment, pe parcursul anului 2020, în negocierile și discuțiile pe care România le-a purtat la nivel european pentru identificarea soluțiilor comune și care ar fi cel mai important rezultat obținut, pentru noi și pentru Europa?

Luminița Odobescu: 2020 a stat, fără îndoială, sub semnul pandemiei. Astfel că, dacă ar fi să fac o identificare rapidă a momentelor dificile ale anului care tocmai se încheie, nu pot să nu evoc perioada de început a crizei. Trebuie să recunoaștem că acest virus ne-a luat pe toți prin surprindere, nimeni nu se aștepta la amploarea și efectele sale, într-un timp atât de scurt. O perturbare atât de gravă a sistemului sanitar, a realității economice, a însăși vieții sociale era de neconceput cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea crizei. A fost nevoie de o adaptare rapidă, pe toate planurile, inclusiv pe plan personal, și de un efort susținut, zi de zi. Am reușit să ne organizăm rapid si sa ne concentrăm pe soluții – ceea ce, într-un fel, a reprezentat și o lecție de reziliență.

În plus, organizarea internă a fost extrem importantă pentru a asigura protecția personalului – o sarcină deloc simplă, având în vedere că vorbim de cea mai mare misiune diplomatică a României. De menționat că, în toată aceasta perioadă, când multe instituții au funcționat digital, reuniunile Coreper s-au desfășurat tot timpul în format fizic – sigur, cu măsuri de protecție. 

Un alt moment de mare intensitate l-a reprezentat, fără îndoială, Consiliul European din iulie, dedicat în întregime convenirii pachetului MFF și Planului de Redresare Economică. Miza extraordinară a acestor negocieri, mai ales în contextul extrem de dificil al pandemiei, marile așteptări legate de acest pachet au sporit tensiunea pe care oricum discuțiile pe această temă le-ar avea chiar și în circumstanțe normale. A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite.

În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică.

Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile. Sunt multe momente dificile, dar dacă reușim să le trecem cu bine, ne gândim doar la ceea ce urmează.

În final, pentru că ne apropiem de sfârșitul  acestui an 2020 , aș vrea să urez colegilor mei din Reprezentanța Permanentă, din Ministerul de Externe și din celelalte instituții și ministere, un An Nou cât mai bun, cu multe rezultate. La fel și colegilor noștri de la Calea Europeană, cititorilor dumneavoastră, un An Nou, cu cât mai multe știri pozitive! Să continuăm să avansăm împreună pe “Calea Europeană”! La mulți ani!

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș21 mins ago

Dacian Cioloș: Summitul UE de la Porto este șansa de a construi bazele unei redresări post-COVID care oferă oportunități tuturor cetățenilor UE

U.E.22 mins ago

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Alin Mituța23 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

U.E.44 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ1 hour ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi18 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

U.E.44 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending