Connect with us

INTERVIURI

Politica externă a României în era COVID-19. Interviu cu ministrul Bogdan Aurescu: România a oferit sprijin medical Italiei, Republicii Moldova și SUA. Suntem primul stat UE care găzduiește și livrează echipamente medicale din rezerva strategică a Uniunii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a analizat vineri, într-un amplu interviu acordat CaleaEuropeană.ro, modul cum pandemia de COVID-19 a influențat politica externă a României și principalii piloni ai acțiunii externe a țării noastre, de la evoluția Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite la sprijinul acordat Republicii Moldova de către România și de la răspunsul comun al Uniunii Europene la această dublă criză sanitară și economică la procesul de adaptare a Alianței Nord-Atlantice pentru a gestiona riscuri și amenințări precum pandemiile și contribuția României la procesul de reflecție privind viitorul Alianței.

În gestionarea crizei COVID-19, România s-a remarcat deja prin faptul că a fost primul stat membru al NATO care a utilizat Capacitatea de Transport Strategic a Alianței pentru a aduce în țară echipamente medicale necesare combaterii COVID-19, iar la nivelul UE a devenit primul stat membru care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În aceeași privință, România a oferit un ajutor substanțial Republicii Moldova, trimițând peste Prut o echipă medicală și echipamente medicale, iar un sprijin simbolic a fost oferit și Statelor Unite, țara noastră urmând a trimite în SUA o echipă de medici militari în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

În acest context, șeful diplomației române a apreciat că “Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19“.

Aurescu a vorbit și despre relația de securitate cu SUA, reafirmând că România este singurul stat aliat de pe flancul estic al NATO care găzduiește pe teritoriul său o prezență militară americană permanentă, prin intermediul bazei de la Deveselu și precizând că România va continua discuțiile pentru o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre.

În ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova, Aurescu a indicat că “impactul acestui gest a fost extrem de substanțial” pentru cetățenii Republicii Moldova și a făcut un nou apel la autoritățile la Chișinău să revină la procesul de reforme necesare pentru menținerea Republicii Moldova pe traiectoria sa europeană.

La nivelul Uniunii Europene, ministrul de externe a arătat că, la începutul crizei pandemice, au avut mai mult impact soluțiile identificate bilateral de statele membre, însă răspunsul comun al UE din punct de vedere sanitar și economic a fost unul amplu.

Aurescu a spus că România așteaptă propunerea Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual și privind fondul de redresare europeană și a subliniat că, din perspectiva țării noastre, “politica de coeziune și politica agricolă comună au o relevanță și mai mare” în contextul actual.

Șeful diplomației române a mai spus că România va continua să urmărească obiectivul aderării la Spațiul Schengen, însă a făcut referire la “un Spațiu Schengen reformat, mai performant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene”.


Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: România își păstrează cele trei ancore de stabilitate, respectiv Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Parteneriatul Strategic cu SUA are o dinamică extrem de ridicată, fie că vorbim de fructificarea contextului celor două vizite prezidențiale la Casa Albă 2017 și 2019, programul Visa Waiver, capitalul american în România, securitatea energetică, tehnologia 5G, prezență militară suplimentară a SUA în România, ajutorul reciproc pe care ni-l acordăm în contextul COVID-19. Cum vedeți dumneavoastră, ca ministru de externe, funcționalitatea acestui parteneriat în aceste perioade complicate?

Bogdan Aurescu: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19. Faptul că această cooperare strategică dintre România și Statele Unite își menține relevanța este dovedit și de nivelul de excelență pe care în continuare îl avem în relația bilaterală, ceea ce este confirmat și de vizitele pe care președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a făcut la Casa Albă. Ultima dintre aceste vizite, cea din 20 august 2019, a fost una extrem de importantă fiindcă ea a fost marcată și de adoptarea acelei declarații comune între cei doi președinți, un document extrem de important cu caracter simbolic, pe de o parte, și cu un conținut substanțial deosebit, pentru că el se referă la toate domeniile principale ale Parteneriatului Strategic, de la apărare la securitate energetică, comerț și investiții, bună guvernare, lupta împotriva corupției și mă bucur că am avut onoarea să negociez textul acestui document, care este foarte important și pentru faptul că plasează securitatea Mării Negre într-un context foarte relevant pentru că ea este considerată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică și vedem în documente ulterioare pe care partea americană le-a încheiat cu alte state că această formulă este preluată. De exemplu, într-o declarație comună între Statele Unite și Grecia și într-o declarație comună între Statele Unite și Bulgaria. Iată, prin urmare, o contribuție importantă pe care președintele României o aduce dezvoltării relațiilor transatlantice. Sigur că aceste discuții între România și Statele Unite la acest nivel au fost continuate recent și prin discuția telefonică inițiată de președintele Donald Trump pe 23 aprilie, când s-au abordat atât teme legate de Parteneriatul Strategic, cât și teme ale colaborării bilaterale în contextul pandemiei de COVID-19. Dialogul a continuat intens și la alte niveluri. Eu am avut încă de la începutul mandatului, în noiembrie anul trecut, o discuție foarte substanțială cu secretarul de stat Pompeo, în marja reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, unde am discutat iarăși aspecte esențiale legate de Parteneriatul Strategic. Apoi am avut o discuție cu secretarul energiei. Ministrul apărării s-a întâlnit cu omologul american și foarte recent au discutat la telefon. Este un ritm susținut al discuțiilor bilaterale pe toate temele importante ale Parteneriatului Strategic.

Dacă vorbim despre cooperarea pe care statele noastre au avut-o în contextul pandemiei de COVID-19, putem să remarcăm faptul că au existat multiple niveluri de cooperare și de interacțiune. România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc. România a adus materiale sanitare achiziționate din Coreea de Sud, folosind o aeronavă americană din cadrul Unității de Transport Strategic a NATO, pe cheltuiala Statelor Unite. De asemenea, Statele Unite au sprijinit achiziționarea de către România, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a unor echipamente de testare de tip PCR pentru coronavirus, la care se adaugă și ajutorul de 800.000 de dolari pentru România dedicat pandemiei de COVID-19. Tot ca urmare a acelui dialog telefonic între cei doi președinți, au putut fi aduse în România un număr de 200 de ventilatoare medicale pentru a fi utilizate dacă este nevoie, sperăm să nu fie nevoie, în spitalele românești. Ca semn al solidarității pe care și România o arată față de eforturile pe care Statele Unite le fac pe plan intern pentru combaterea pandemiei de COVID-19, România va trimite în Statele Unite o echipă de medici militari în perioada imediat următoare. Deci iată semnale concrete ale unei cooperări intensificate în foarte multe domenii, dar și în contextul acesta foarte complicat al pandemiei. 

Ați menționat și Visa Waiver, care rămâne un obiectiv important al Guvernului României și care a fost întotdeauna și se menține pe agenda de discuții bilaterale cu fiecare ocazie, atât la nivel de președinte, cât și la nivel de guvern și la nivelul miniștrilor de externe. Continuăm să facem eforturi împreună cu Statele Unite pentru a atinge acest obiectiv comun, care este menționat ca atare în declarația adoptată de cei doi președinți în august anul trecut. Suntem, în continuare, în stadiul în care mai avem de îndeplinit un singur criteriu, acela al ratei de refuz. Suntem încă la nivelul de 9,11% ca procent al ratei de refuz în anul fiscal 2019, dar în scădere față de nivelul de la anul fiscal anterior. Lucrăm împreună cu autoritățile americane la un plan de acțiune pentru a încerca să obținem rezultate care să ne aducă mai aproape de acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro: Dacă ați dori să dezvoltați dinamica capitalului american în România, sunt discuții în spațiul public legate de faptul că există o dinamică foarte bună în ceea ce privește componenta de securitate a acestui parteneriat și e o presiune publică uneori de a crește prezența capitalului american în România. Din această perspectivă, cum evaluați stadiul actual și dacă aveți semnale privind noi forme de investiții americane substanțiale în România?

Bogdan Aurescu: Și aceste aspecte se discută de fiecare dată când abordăm dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic. Numărul de firme cu capital american din România este în jur de 8.000, dar nivelul de investiții nu este unul pe care ni-l dorim și lucrăm la acest obiectiv. Există potențial deosebit în foarte multe domenii, inclusiv în domeniul militar și în materie de apărare, în ceea ce privește dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare, dar și alte domenii de înaltă tehnologie sau în domeniul nuclear civil, în ceea ce privește exploatarea gazelor off-shore, în aspecte care țin de IT și telecomunicații. Un alt prilej pentru o stimulare și la nivel bilateral a investițiilor americane în România îl poate reprezenta și cooperarea pe care o dezvoltăm la nivelul Inițiativei celor Trei Mări, unde foarte recent, cu ocazia Conferinței de Securitate de la München, SUA au anunțat o contribuție de 1 miliard de dolari investiții. Dacă această promisiune se materializează, ceea ce noi ne dorim fără îndoială, și România va putea să beneficieze pe plan național de o creștere a capitalului american în România.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat la începutul înterviului despre nivelul de excelență al relației strategice România-SUA și nu putem să nu observăm că anul viitor vom aniversa zece ani de când a fost semnată Declarația Comună de Parteneriat Strategic, dar și zece ani de la semnarea Acordului privind sistemul de la Deveselu. La ce ne putem aștepta pe viitor în ceea ce privește prezența militară americană în România, mai ales că noi suntem o țară care își menține ferm angajamentul pe flancul estic al NATO?

Bogdan Aurescu: Creșterea prezenței militare americane în România este un subiect care se regăsește, de asemenea, în agenda oricărei discuții pe care o avem în plan bilateral cu Statele Unite. Din acest punct de vedere, putem spune că, prin facilitatea antirachetă de la Deveselu, România este singurul stat de pe flancul estic al NATO care beneficiază de o prezență permanentă americană pe teritoriul său. Această bază de la Deveselu, care face parte din sistemul antirachetă al NATO, nu este legată de sistemul de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO, nefiind îndreptată împotriva Rusiei, ci având în vedere alte tipuri de amenințări care vin din afara spațiului euro-atlantic. Avem un dialog constant cu partenerii noștri americani, am ridicat și eu această temă cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu secretarul de stat Pompeo în noiembrie. Sperăm să avem o prezență militară crescută americană, inclusiv în capabilitățile NATO pe care le dezvoltăm pe teritoriul României. Mă refer la Brigada Multinațională de la Craiova, mă refer la noul comandament la nivel de corp de armată care urmează să fie inaugurat la Sibiu. Rămâne în continuare această preocupare a noastră și discutăm continuu cu partea americană.

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cât de bine a fost primit în Republica Moldova sprijinul umanitar acordat de România. Care este stadiul actual al relațiilor cu Republica Moldova și ce intenționează România să facă în continuare pentru a-i sprijini parcursul european?

Bogdan Aurescu: Eu am fost deosebit de onorat să pot să merg la Chișinău împreună cu echipa de 52 de persoane care a ajutat sistemul medical din Republica Moldova pentru contracararea pandemiei de COVID-19, urmată la numai o săptămână de un foarte consistent sprijin prin echipamente medicale în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro. Mă bucur că impactul acestui gest pe care România l-a făcut a fost unul extrem de substanțial în Republica Moldova. Este un gest care arată că România are grijă de cetățenii Republicii Moldova, își exprimă solidaritatea și sprijinul concret față de cetățenii Republicii Moldova. Cu acea ocazie am avut și o serie de întâlniri bilaterale, atât cu omologul meu, cât și cu prim-ministrul Republicii Moldova, în care am exprimat foarte clar poziția României în relația cu Republica Moldova, mai ales că acest gest al României a coincis și cu aniversarea a zece ani de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Iar mesajul pe care l-am transmis la Chișinău interlocutorilor mei a fost clar și tranșant: România continuă să susțină procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, continuă să sprijine obiectivul fundamental al apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, însă este necesară reluarea consistentă și consecventă a procesului de reforme pentru apropierea de Uniunea Europeană. De când guvernul Maia Sandu a fost înlăturat de la putere în Republica Moldova, nu am mai constatat o continuare a acestui proces de reformă. Mesajele au fost extrem de clare: dacă există o continuare și un sprijin consistent pentru acest proces de reformă, România va continua să susțină și în mod concret acest proces de integrare europeană. Însă, avem nevoie de susținere concrete cu măsuri concrete din partea autorităților de la Chișinău. Prin urmare, România continuă să sprijine Republica Moldova, continuă să sprijine cetățenii Republicii Moldova, care în majoritate doresc apropierea de Uniunea Europeană, dar nu o putem face fără să existe măsuri concrete pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le ia, mai ales atunci când vorbim de lucruri extrem de importante cum este strategia de reformă a justiției, amendarea unei legi care a fost criticată pe plan european privind Consiliul Superior al Magistraturii sau alte aspecte care țin de reforma administrației. Sper că aceste mesaje au fost înțelese de interlocutorii mei de acolo și sper că aceste mesaje își vor produce efectele, mai devreme sau mai târziu.

CaleaEuropeană.ro: Avem în momentul de față o dezbatere extrem de importantă legată de viitorul Uniunii Europene în contextul pandemiei COVID-19 și ne raportăm la negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, așteptând o propunere din partea Comisiei Europene la 27 mai, dar avem și această propunere franco-germană privind un fond de redresare europeană de 500 de miliarde de euro. Cum se poziționează România în raport cu această propunere franco-germană, la adresa căreia deja se împotrivesc cele patru state frugale (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia) și ce așteptări avem de la negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual?

Bogdan Aurescu: Răspunsul este unul extrem de complex, pentru că este clar că această pandemie de COVID-19 a influențat în mod radical dezbaterea cu privire la Cadrul Financiar Multianual și a făcut necesară și imaginarea de către Comisia Europeană cu privire la măsurile de redresare economică pe care statele membre să le adopte pentru ca efectele acestei pandemii să fie depășite. În momentul acesta, toată atenția și preocuparea decidenților din Uniunea Europeană se îndreaptă către asigurarea unui proces sustenabil de relansare economică în etapa post-criză. Este necesar să definim împreună la nivelul UE care sunt principalele mecanisme și instrumente care să asigure redresarea sectoarelor economice puternic afectate. Este nevoie ca o atenție deosebită să fie acordată și întăririi sistemelor medicale din Uniunea Europeană. Chiar și în statele unde există sisteme medicale avansate au fost provocări care au pus la un test foarte important reziliența acestor sisteme. Este clar că un procent important din sprijinul pe care UE va trebui să îl acorde în cadrul acestui plan de redresare economică trebuie să se refere și la întărirea sistemelor medicale din statele membre. Dacă această pandemie va avea un al doilea val sau dacă în viitor ne vom confrunta cu provocări similare trebuiă să putem face față într-un mod mult mai eficient. 

În altă ordine de idei, așteptăm propunerile Comisiei Europene. Este nevoie ca aceste măsuri și instrumente care vor fi propuse să răspundă nevoilor tuturor statelor membre. Toate statele membre au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemia de COVID-19 și este nevoie ca planul acesta de redresare economică să aibă în vedere statele care au fost cele mai afectate, dar și celelalte state. Fiecare au fost afectate în felul său. Prin urmare, avem nevoie de măsuri care să fie adaptate și croite pe nevoile și pe specificul fiecărui stat membru

În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, nu mai putem să revenim la discuția pe care am avut-o înainte de pandemie. Este clar că politica de coeziune și politica agricolă comună, din perspectiva României, își mențin relevanța și poate chiar au o relevanță și mai mare. Dacă acest obiectiv privind atingerea nivelului de convergență cu restul statelor din Uniunea Europeană se menține, pandemia de COVID-19 nu a dus la o apropiere a acestor niveluri de dezvoltare, ci dimpotrivă a avut un efect de adâncire a acestor decalaje. Prin urmare, avem nevoie în continuare de o politică de coeziune foarte consistentă, avem nevoie în continuare de o politică agricolă comună puternică. O să vedem care sunt instrumentele care atât în Cadrul Financiar Multianual, cât și în acest plan de redresare economică, vor fi puse pe masă de Comisia Europeană, le vom analiza și vom vedea care va fi poziționarea României.

România deja a avut un demers la nivelul președintelui României prin care s-a adus la cunoștința partenerilor europeni care sunt principiile pe care considerăm că trebuie să se bazeze viitoarele propuneri privind planul de redresare economică. N-am să intru în detalii pentru că planul nu a fost prezentat și discuția pe plan nu a început, dar avem și propuneri interesante cum este acest plan propus de Franța și Germania. Este un document pe care și noi l-am analizat, dar suntem în curs de aprofundare a acestei analize, și care conține o serie de elemente care pot să reprezinte o bază în discuțiile din etapele ulterioare. Soluțiile pe care trebuie să le identificăm trebuie să se bazeze, din punctul nostru de vedere, pe unitate, pe inclusivitate, pe continuare a procesului de convergență, pe evitarea diviziunilor între statele membre, și pe o complementaritate între soluțiile noi care vor fi propuse și obiectivele care au fost deja asumate.

Știm că statele așa denumite frugale – Austria, Denamrca, Olanda, Suedia – pregătesc o propunere în reacție la propunerea franco-germană. Eu am discutat cu o serie de omologi ai mei, de exemplu cu ministrul de externe olandez, inclusiv cu privire la viziunea pe care unele dintre aceste state o au cu privire la acest proces de redresare economică. Sunt viziuni destul de diferite față de viziunile grupului de state, printre care și România, care dorește o relansare puternică prin sprijin consistent. Vom începe o discuție care, cu siguranță, va fi una extrem de interesantă. 

CaleaEuropeană.ro: Nu doar sistemele de sănătate din statele membre au fost puse la încercare, dar și solidaritatea europeană a trecut printr-o serie complicată de teste. Cum apreciați prestația România în acest context european de soluții sau de probleme cu care cetățenii au trebuit să se confrunte și care este viziunea României privind soluția politică la nivel european pentru a rezolva aceste complicații care au apărut, incluzând aici și libera circulație a bunurilor și a persoanelor și a modului cum privim revenirea la normal?

Bogdan Aurescu: Criza aceasta generată de pandemia de COVID-19 este fără precedent. A testat la maxim capacitatea de reacție a statelor membre, inclusiv a României, capacitatea de reacție a instituțiilor europene și care a cerut un răspuns pe măsură. Într-o primă fază, Comisia Europeană a reacționat ceva mai lent. Îmi aduc aminte că la jumătatea lunii martie a apărut acea problemă extrem de complicată și serioasă a asigurării traficului de mărfuri între statele membre. În acel moment, am avut foarte multe discuții cu omologi de-ai mei din statele care se află pe diversele rute de transport de mărfuri pentru a asigura coridorul respectiv. La acel moment, soluția a fost găsită prin discuții bilaterale între statele membre, cu o implicare ceva mai redusă a Comisiei Europene, care a venit abia după ce am reușit să obținem acest acord privind tranzitul de mărfuri, aceste coridoare de tranzit, atât prin Austria – Ungaria – România sau prin Slovenia – Croația – Serbia – România, pe care noi le-am atins de faptul în plan bilateral. Comisia Europeană a venit însă ulterior cu recomandări privind acele coridoare verzi și care au construit soluția pe care statele membre au reușit să o găsească.

Ulterior, răspunsul Uniunii Europene a fost unul extrem de sofisticat și amplu. În plan economic, în plan sanitar, în planul tranzitului de mărfuri și de persoane. Dacă vorbim de tranzitul de persoane, a trebuit să negociez, în principal cu omologul meu ungar, tranzitul cetățenilor români prin Ungaria. Să deblocăm mai întâi o situație punctuală de la frontiera dintre Austria și Ungaria și apoi să obținem acel culoar de tranzit. Am reușit să negociem și să rezolvăm situația lucrătorilor transfrontalieri. 

Uniunea Europeană, pe plan economic, a reușit să flexibilizeze, o serie de reguli de utilizare a fondurilor europene, ceea ce a fost extrem de util. A fost activată clauza de salvgardare din Pactul de Stabilitate, ceea ce a permis o cheltuire mai ușoară a banilor publici pentru gestionarea crizei generate de COVID-19. A fost propus instrumentul SURE de reducere a riscului de șomaj, au fost flexibilizate regulile de ajutor de stat, ceea ce a permis ca și România să implementeze o schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri de 3,3 miliarde de euro.

În ceea ce privește achizițiile medicale s-a pus la punct un sistem de achiziții comune la nivel european. România, la rândul său, a contribuit prin găzduirea în premieră a rezervei strategice de echipamente medicale a Uniunii, așa numitul rescEU, care funcționează. Deja am putut să livrăm, prin eforturile noastre în această calitate, echipamente medicale în Italia, în Spania, în Muntenegru, în Macedonia de Nord. Chiar astăzi, pe 22 mai, când vorbim, se livrează 20.000 de măști în Lituania. Există instrumente pe care Uniunea Europeană a reușit să le dezvolte și pe care România le-a utilizat. Mecanismul european de protecție pentru repatriarea cetățenilor europeni este iarași o poveste de succes, fiindcă ea a ajutat foarte mulți cetățeni europeni să revină din state terțe în Uniunea Europeană. Și noi am folosit acest mecanism, combinat cu eforturile pe care le-am făcut la nivel național pentru a organizare chartere pentru repatrierea cetățenilor români din diverse state. Până în prezent, avem peste 4.500 de cetățeni români care au fost aduși prin efortul Ministerului de Externe împreună cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne. O situație complexă, care a necesitat eforturi puse în comun încă de la început. Cu mai multă dificultate la început și cu mai multă ușurință în continuare, de unde avem și o serie de lecții învățate pentru viitor. În primul rând, necesitatea solidarității și unității europene și a abordării comune în ceea ce privește ajutorul în plan medical, acest mecanism de protecție europeană care și-a dovedit utilitatea poate fi îmbunătățit și pe mai departe pentru a continua să ajute cetățenii europeni și în alte situații de criză, dacă ele vor apărea în viitor. De asemenea, și solidaritatea manifestată prin trimiterea de echipamente medicale de către state europene în alte state europene. România nu a trimis medici și echipament medical doar în Republica Moldova, ci și în Italia, dar și în Statele Unite

CaleaEuropeană.ro: România mai este interesată să adere la Spațiul Schengen și cum arată Spațiul Schengen la care România dorește să adere?

Bogdan Aurescu: Evident că aderarea României la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv prioritar pe agenda noastră de politică externă. Nu putem să nu remarcăm faptul că, în ultimii ani, Spațiul Schengen a fost supus unor provocări și unor presiuni multiple din diverse puncte de vedere: de la migrație până la criza actuală de COVID-19. Multe state au făcut apel la soluții excepționale de reintroducere a controalelor la frontieră, ceea ce, în esență, a afectat funcționalitatea inițială a acestui spațiu.

Spațiul Schengen este supus în acest moment unui proces de reformă și adaptare la noile realități și, cu siguranță, și pandemia de COVID-19 va avea un anumit efect asupra reflecției europene în materie de funcționare a Spațiului Schengen. Însă, tocmai această criză actuală generată de pandemie, ne-a arătat că este foarte importantă, pe de o parte funcționarea pieței interne și, în același timp, un spațiu fără frontiere interne, un spațiu Schengen funcțional nu poate decât să consolideze piața internă, să întărească unitatea noastră în interiorul Uniunii Europene.

Prin urmare, România, care continuă să îndeplinească criteriile pentru aderare la Spațiul Schengen și care se comportă ca un stat Schengen de facto, va continua să urmărească acest obiectiv foarte important, al aderării la Spațiul Schengen, un Spațiu Schengen reformat, mai perfomant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Dat fiind faptul că avem un Parteneriat Strategic Londra-București, dar și peste jumătate de milion de cetățeni români care și-au manifestat intenția de a rămâne în Marea Britanie după Brexit, care este abordarea României privind relația cu Regatul Unit după producerea Brexit?

Bogdan Aurescu: Avem deja mai mult de jumătate de milion de cetățeni români, este vorba despre 575.800 de cetățeni români care, la 30 aprilie, deja se înregistraseră în sistemul britanic. Un număr foarte mare, noi estimăm că în Regatul Unit se află în jur de 600.000 de cetățeni români. Ne apropiem de această limită. Cea mai mare parte a cetățenilor români care au dorit să rămână în Regatul Unit, au făcut deja acest pas de a se înregistra, ceea ce este un semnal important.

În ceea ce privește relația dintre România și Regatul Unit, o relație de parteneriat strategic începută în 2013, Parteneriatul Strategic fiind reînnoit în 2011, va trebui să vedem care este rezultatul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și să lucrăm în mod foarte serios și substanțial cu Regatul Unit pentru o reînnoire a acestui Parteneriat Strategic în noile circumstanțe.

În ceea ce privește negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ele sunt în curs, dar au fost afectate în mod inerent de criza de COVID-19. Pe fond, din păcate, progresele sunt destul de limitate pe fondul pozițiilor divergente între părți într-o serie de domenii cheie. Urmărim cu foarte mare atenție evoluția acestor negocieri, mai ales că ne interesează situația cetățenilor români care vor veni în Marea Britanie după perioada de tranziție. Cei care ajung în Regatul Unit până la finalul acestui an beneficiază de regimul cetățenilor europeni. Ne interesează respectarea principiului reciprocității depline și non-discriminării între statele membre și vom vedea și care sunt evoluțiile în Regatul Unit în ce privește reglementarea viitorului sistem de imigrație din Marea Britanie.

În ceea ce privește Parteneriatul Strategic bilateral, noi ne dorim un Parteneriat Strategic consolidat, reînnoit, puternic, care să aibă în vedere interesele comune ale celor două țări, care pleacă de la interese care se referă la nivelul economic, pe care îl dorim întărit, dar și la cooperarea în domeniul militar, care este una foarte bună, atât în cadrul NATO, cât și în plan bilateral. Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, trecând la apartenența României în cadrul NATO și la rolul României în cadrul NATO, nu putem să nu ne gândim la faptul că, de la debutul acestei pandemii, la fel ca și în solidaritatea manifestată la nivel european, România a fost unul dintre statele care a căutat să arate foarte repede ce înseamnă relevanța apartenenței la astfel de organizații dacă ne gândim la faptul că am fost primul stat membru care a accesat capacitatea de transport strategic a Alianței pentru a livra materiale medicale în România. Avem o discuție lansată înaintea pandemiei cu privire la procesul de reflecție privind viitorul NATO pornind de la afirmațiile pe care președintele francez le-a făcut anul trecut cu privind ”moartea cerebrală” a Alianței care acum se atașează și de o discuție privind adaptarea NATO pentru lupta împotriva pandemiilor. Cum se poziționează România în acest context, mai ales că, dumneavoastră ați susținut anul trecut, la ministeriala de externe, faptul că România pledează pentru o ranforsare și o revigorare a conceptului strategic de la Lisabona, care datează deja de un deceniu?

Bogdan Aurescu: Mă refeream atunci la conceptul strategic al NATO, adoptat la Lisabona și spuneam atunci când se discuta despre inițierea acestui proces de reflecție la nivel aliat pentru consolidarea rolului politic al NATO că nu putem să plecăm de la premisa că NATO este în moarte cerebrală ci, dimpotrivă, că NATO, este o alianță puternică, de succes, este cea mai eficientă alianță de apărare colectivă din istorie și că NATO a parcurs deja un proces foarte important de adaptare la noile realități, la noul mediu de securitate internațional. Acesta este exact fundamentul acestui proces de reflecție. Așa cum vedem noi, România, sensul acestui proces de reflecție, el trebuie să ducă la întărirea unității și coeziunii Alianței, trebuie să ducă la întărirea relației transatlantice, trebuie să ducă la întărirea rolului NATO și, mai ales, să faciliteze cotinuarea acestui proces de adaptare la provocările mediului de securitate actual. Din această perspectivă, suntem încurajați de începutul discuției în cadrul grupului de persoane eminente care se ocupă de acest proces de reflecție strategică și am discutat foarte recent cu secretarul general adjunct, domnul Mircea Geoană, idee care a fost primită cu foarte multă deschidere, de a găzdui în acest an, atunci când condițiile generate de pandemia de COVID-19, la București, o reuniune a acestui grup de reflecție al NATO pentru a prezenta mai pe larg care sunt viziunile României cu privire la rezultatul pe care acest proces de reflecție trebuie să îl aibă, în linia acestor principii directoare pe care le-am menționat mai devreme.

În ceea ce privește adaptarea NATO și la contextul pandemiei de COVID-19, există deja această discuție la nivel aliat pentru un plan de adaptare, dacă vreți, a Alianței la provocările pe care acestă pandemie, dar și alte pandemii ar putea să le aducă în viitor.  Participam activ la discuțiile pe această temă. După cum spuneați, există deja o serie de mecanisme care au fost folosite, România fiind într-adevăr primul stat care a utilizat capabilitățile de transport strategic ale NATO și care, de altfel, a și pus la dispoziție un avion Spartan pentru necesități ale altor state în cazul în care va fi solicitat pentru a transporta echipamente medicale. De asemenea, la nivelul NATO se poate realiza o platformă de schimb de informații, de bune practici, de lecții învățate în ceea ce privește implicarea forțelor armate în sprijinul autorităților civile pentru soluționarea unor astfel de fenomene cum este pandemia de Covid-19; se discută la nivel aliat, cumva în oglindă cu ceea ce se discută la nivelul UE referitor la rezerva RescEU, crearea unor mecanisme similare pentru achiziționarea în comun de echipamente medicale la nivelul NATO; există oportunitatea și a unei cooperări intensificate între NATO și UE pe acest subiect; am sugerat această temă în discuția pe care am avut-o cu domnul Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Deci iată o serie de oportunități care apar și la nivel aliat în contextul acestei crize.

CaleaEuropeană.ro: Spunea secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, recent că această pandemie ne pune la grea încercare reziliența, însă în egală măsură, provocările clasice nu dispar. Avem și o dezbatere în Germania cu privire la participarea la capacitatea de descurajare nucleară a NATO. Avem astăzi, iată, o reuniune a ambasadorilor din țările NATO cu privire la retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis, dar rămân și alte provocări care ne privesc și care ne interesează foarte mult și pe noi și anume, regiunea Mării Negre. România încă construiește pe baza deciziilor de la Summitul NATO de la Bruxelles, din 2018, dacă ne gândim la corpul multinațional care urmează să fie amplasat la Sibiu. În acest sens, cuplând cumva și cu debutul interviului, când am vorbit despre prezența militară sporită americană în România, cum arată regiunea Mării Negre în viitorul cadru conceptual și strategic al Alianței Nord-Atlantice?

Bogdan Aurescu: În ceea ce privește situația de pe flancul estic și de la Marea Neagră, România contribuie foarte activ și foarte substanțial în toate dezbaterile aliate care au în vedere întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO în această regiune. Dacă vorbim despre prezența înaintată, România dorește, așa cum spuneați, o creștere a prezenței aliate în ceea ce privește facilitățile și capabilitățile NATO create pe teritoriul României; este important să continuăm implementarea pachetului privind Marea Neagră care a fost adoptat anul trecut la Washington, în primăvară, la reuniunea miniștrilor de externe aliați; există idei în acest sens, lucrăm pe baza lor, dorim să implicăm și partenerii din zonă, Georgia, Ucraina; discutăm despre aceste chestiuni și în formatele regionale care sunt importante pentru România și pe care România, de altfel, le-a inițiat împreună cu alți aliați și mă refer aici la Formatul B9. Am discutat extensiv despre flancul estic la ultima reuniune a miniștrilor de externe din B9, care a avut loc în martie, la Vilnius; am discutat, de asemenea, în mod substanțial și la reuniunea prin videoconferință, pe care am avut-o recent, în format trilateral România-Turcia-Polonia. Ne preocupă în mod evident toate aceste aspecte și continuăm la nivel aliat să susținem întărirea acestei posturi de descurajare și apărare pe flancul estic și la Marea Neagră.

Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat.Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis.


Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Europarlamentarul PPE Gheorghe Falcă: Grupul PPE a venit cu soluții pentru a combate pandemia. Noi am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Europarlamentarul PPE, Gheorghe Falcă, vorbește într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro despre modul concret în care Grupul Popularilor Europeni a venit cu soluții pentru a combate pandemia.

“Singuri nu putem depăşi o criză de această magnitudine, iar Grupul PPE din Parlamentul European a fost cel care a înțeles și a venit rapid cu soluții. (…) Ca să mă refer strict la situația României, noi, europarlamentarii Grupului PPE am solicitat fonduri pentru infrastructura medicală, pentru serviciile de sănătate și am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro, bani aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene”, a afirmat Falcă, europarlamentar PNL și PPE și membru în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European.

Domnule europarlamentar Gheorghe Falcă, faceți parte din Grupul PPE – Partidul Popular European, cel mai puternic grup din Parlamentul European. Cum ați acționat concret, din punctul de vedere al grupului pe care îl reprezentanți atunci când pandemia a cuprins Uniunea Europeană?

Pandemia, criza sanitară și amenințarea globală resimțită de toate țările ne-a arătat că este absolut necesar ca întreaga Uniune Europeană să acționeze integrat și unitar. Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a venit cu un plan de acțiuni eficiente la nivelul Uniunii Europene, un plan care a vizat în primul rând îmbunătățirea capacităților statelor membre în prevenirea și gestionarea crizei. Am înțeles încă din primele momente că nu se pot închide frontierele pe termen nelimitat și fiecare stat în parte nu va putea să încetinească răspândirea virusului. Gestionarea acestei situații de criză sanitară reprezintă pentru Europa un moment crucial și definitoriu. Modul în care înțelegem să acționăm va determina puterea Uniunii după această criză, dar și viitorul economic al Europei.

Singuri nu putem depăşi o criză de această magnitudine, iar Grupul PPE din Parlamentul European a fost cel care a înțeles și a venit rapid cu soluții. Vorbim de „Pactul de Solidaritate”, un pact ce cuprinde măsurile imediate pentru combaterea virusului, dar și pentru ajutarea celor afectaţi, protejarea familiilor, a lucrătorilor şi a celor mai vulnerabili. Solidaritatea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și  susţinerea întreprinderilor, dar şi un plan pe termen lung pentru a consolida răspunsul Europei la astfel de crize în viitor.

Cât de importat este acest „Pact de Solidaritate” și cum se transpune în alocările financiare, pentru că în această perioadă fiecare țară se uită în vistieria proprie și așteaptă o soluție, cel mai probabil de la Uniunea Europeană.

Noi, popularii europeni, am propus crearea unui fond de solidaritatea al Uniunii Europene. Practic, vorbim de cel puţin 50 de miliarde de euro constând în până la 20 de miliarde de euro prin subvenţii şi până la 30 de miliarde de euro în împrumuturi, garantate de bugetul UE. Consider că acest sprijin este răspunsul prompt al Uniunii pentru toate statele membre, întrucât fiecare dintre ele au făcut eforturi financiare deosebite în sectorul de sănătate în această perioadă de criză. În mod clar fiecare stat a fost nevoit să își regândească prioritățile, sănătatea devenind cea mai importantă dintre ele. Însă nu doar acum sănătatea s-a dovedit extrem de importantă, ci și pe viitor, sectorul acesta fiind unul în care investițiile trebuie să continue.

Referindu-mă acum la Pactul de Solidaritate susținut de Partidul Popular European trebuie să precizez că acesta are cinci piloni importanți: răspunsul unit la provocările din domeniul sănătății; acțiunile în ce privește măsurile de distanțare socială; asigurarea infrastructurii critice; ajutorarea persoanelor, afacerilor și regiunilor cele mai afectate acum; planul pentru viitorul Uniunii.

Văzând aceste direcții este clar că vorbim de o nouă abordare în Uniune, de o schimbare a politicilor și a percepției din fiecare țară.

Da. Tocmai pentru că atunci când vorbim de politicile din educație, sănătate sau turism nu vorbim de o  direcție unitară, comună, ci de politici individuale, în Grupul PPE am început să lucrăm la creionarea unor politici comune. Primul pas a fost făcut în sănătate ca urmare a crizei de COVID-19. Criza ne-a arătat că există diferențe foarte mari de nivel în finanțarea și dotarea sistemelor de sănătate naționale și tocmai de aceea trebuie făcute eforturi mari pentru a ajunge la o politică comună pentru a reduce inegalitatea dintre Est și Vest.

Ca să mă refer strict la situația României, noi, europarlamentarii Grupului PPE am solicitat fonduri pentru infrastructura medicală, pentru serviciile de sănătate și am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro, bani aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene. Concret, prin implicarea PPE și a europarlamentarilor români din acest grup, 44 de unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), 7 unități ce țin de Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI (IGAv), precum și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) au beneficiat de echipamente. Pe lângă aceste măsuri, trebuie spus că Uniunea Europeană s-a implicat activ asigurând și finanțarea șomajului tehnic pentru lucrătorii grav afectați de această pandemie.

Ce ar fi de făcut de acum înainte? Cum credeți că se poate aplica Planul de Solidaritate pentru a ajuta Europa și implicit România să reușească să înfrângă această criză sanitară, dar fără doar și poate și una economică?

Privind din punct de vedere al sistemului de sănătate, PPE dorește înființarea unei rețele europene de spitale specializate în răspunsul pandemiei în fiecare regiune a Uniunii Europene. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să preia conducerea în dezvoltarea și producerea unui vaccin și să-l facă disponibil la nivel mondial și accesibil maselor. Tot referindu-mă la ceea ce înseamnă răspunsul rapid la criza sanitară, Uniunea a luat în calcul înființarea unui depozit „tampon” de materiale sanitare, un depozit care să deservească Uniunea Europeană în cazuri similare cu această criză. Aici, trebuie să subliniez că acest depozit va fi construit în România, ceea ce înseamnă un punct extrem de important pentru dezvoltarea infrastructurii medicale din țara noastră.

Mai departe,  Grupul PPE va încuraja pe viitor soluțiile digitale pentru combaterea crizei. Statele UE au nevoie de informații în timp util și precise pentru a putea combate o boală sau o altă criză asemenea acesteia. În acest sens, popular europenii propun înființarea unui centru european de coordonare pentru schimbul de date și informații cu privire la persoanele care vin în UE din străinătate ca mijloc de protecție a sănătății europenilor. În cele din urmă PPE a propus, la nivel european, o suveranitate strategică în domeniul sănătății, referindu-mă aici la evitarea viitoarelor deficiențe de medicamente esențiale, crearea unui stoc european comun și îmbunătățirea accesului și a disponibilității datelor de sănătate.

În plus, Pactul de solidaritate vine să sprijine toate sectoarele afectate prin crearea unui fond de ajutorare, dar și a unui plan pentru viitor. Aici aș menționa în mod distinctiv domeniul educației, acolo unde PPE a propus înființarea unei platforme educaționale la nivel european pentru învățământul online, la care toate școlile și universitățile din UE să aibă acces.

Concluzionând, Europa va trece peste această criză?

Da, Uniunea Europeană va trece peste această perioadă, unită, solidară și întărită. Dar, este la fel de important cum va reuși să depășească criza, ce efecte va genera această situația de urgență pentru fiecare stat și pentru Uniune. Respectând statul de drept și principiile europene, cheltuind banii europeni în mod eficient și responsabil pe sectoare și regiuni, Europa va putea depăși pandemia coronavirusului.


Gheorghe Falcă se află la primul său mandat de europarlamentar și este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) ale Parlamentului European. De asemenea, este membru și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE. Gheorghe Falcă este membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (DSEE) și în Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad din anul 2004 până în luna aprilie 2019. Din această calitate, Falcă a fost membru al delegației române la Comitetul European al Regiunilor.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele Grupului PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending