Connect with us

INTERVIURI

Politica externă a României în era COVID-19. Interviu cu ministrul Bogdan Aurescu: România a oferit sprijin medical Italiei, Republicii Moldova și SUA. Suntem primul stat UE care găzduiește și livrează echipamente medicale din rezerva strategică a Uniunii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a analizat vineri, într-un amplu interviu acordat CaleaEuropeană.ro, modul cum pandemia de COVID-19 a influențat politica externă a României și principalii piloni ai acțiunii externe a țării noastre, de la evoluția Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite la sprijinul acordat Republicii Moldova de către România și de la răspunsul comun al Uniunii Europene la această dublă criză sanitară și economică la procesul de adaptare a Alianței Nord-Atlantice pentru a gestiona riscuri și amenințări precum pandemiile și contribuția României la procesul de reflecție privind viitorul Alianței.

În gestionarea crizei COVID-19, România s-a remarcat deja prin faptul că a fost primul stat membru al NATO care a utilizat Capacitatea de Transport Strategic a Alianței pentru a aduce în țară echipamente medicale necesare combaterii COVID-19, iar la nivelul UE a devenit primul stat membru care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În aceeași privință, România a oferit un ajutor substanțial Republicii Moldova, trimițând peste Prut o echipă medicală și echipamente medicale, iar un sprijin simbolic a fost oferit și Statelor Unite, țara noastră urmând a trimite în SUA o echipă de medici militari în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

În acest context, șeful diplomației române a apreciat că “Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19“.

Aurescu a vorbit și despre relația de securitate cu SUA, reafirmând că România este singurul stat aliat de pe flancul estic al NATO care găzduiește pe teritoriul său o prezență militară americană permanentă, prin intermediul bazei de la Deveselu și precizând că România va continua discuțiile pentru o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre.

În ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova, Aurescu a indicat că “impactul acestui gest a fost extrem de substanțial” pentru cetățenii Republicii Moldova și a făcut un nou apel la autoritățile la Chișinău să revină la procesul de reforme necesare pentru menținerea Republicii Moldova pe traiectoria sa europeană.

La nivelul Uniunii Europene, ministrul de externe a arătat că, la începutul crizei pandemice, au avut mai mult impact soluțiile identificate bilateral de statele membre, însă răspunsul comun al UE din punct de vedere sanitar și economic a fost unul amplu.

Aurescu a spus că România așteaptă propunerea Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual și privind fondul de redresare europeană și a subliniat că, din perspectiva țării noastre, “politica de coeziune și politica agricolă comună au o relevanță și mai mare” în contextul actual.

Șeful diplomației române a mai spus că România va continua să urmărească obiectivul aderării la Spațiul Schengen, însă a făcut referire la “un Spațiu Schengen reformat, mai performant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene”.


Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: România își păstrează cele trei ancore de stabilitate, respectiv Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Parteneriatul Strategic cu SUA are o dinamică extrem de ridicată, fie că vorbim de fructificarea contextului celor două vizite prezidențiale la Casa Albă 2017 și 2019, programul Visa Waiver, capitalul american în România, securitatea energetică, tehnologia 5G, prezență militară suplimentară a SUA în România, ajutorul reciproc pe care ni-l acordăm în contextul COVID-19. Cum vedeți dumneavoastră, ca ministru de externe, funcționalitatea acestui parteneriat în aceste perioade complicate?

Bogdan Aurescu: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne fără îndoială unul dintre cei trei piloni esențial ai politicii externe a României, cu atât mai mult în această perioadă complicată pe plan internațional, complicații generate evident și de criza COVID-19. Faptul că această cooperare strategică dintre România și Statele Unite își menține relevanța este dovedit și de nivelul de excelență pe care în continuare îl avem în relația bilaterală, ceea ce este confirmat și de vizitele pe care președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a făcut la Casa Albă. Ultima dintre aceste vizite, cea din 20 august 2019, a fost una extrem de importantă fiindcă ea a fost marcată și de adoptarea acelei declarații comune între cei doi președinți, un document extrem de important cu caracter simbolic, pe de o parte, și cu un conținut substanțial deosebit, pentru că el se referă la toate domeniile principale ale Parteneriatului Strategic, de la apărare la securitate energetică, comerț și investiții, bună guvernare, lupta împotriva corupției și mă bucur că am avut onoarea să negociez textul acestui document, care este foarte important și pentru faptul că plasează securitatea Mării Negre într-un context foarte relevant pentru că ea este considerată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică și vedem în documente ulterioare pe care partea americană le-a încheiat cu alte state că această formulă este preluată. De exemplu, într-o declarație comună între Statele Unite și Grecia și într-o declarație comună între Statele Unite și Bulgaria. Iată, prin urmare, o contribuție importantă pe care președintele României o aduce dezvoltării relațiilor transatlantice. Sigur că aceste discuții între România și Statele Unite la acest nivel au fost continuate recent și prin discuția telefonică inițiată de președintele Donald Trump pe 23 aprilie, când s-au abordat atât teme legate de Parteneriatul Strategic, cât și teme ale colaborării bilaterale în contextul pandemiei de COVID-19. Dialogul a continuat intens și la alte niveluri. Eu am avut încă de la începutul mandatului, în noiembrie anul trecut, o discuție foarte substanțială cu secretarul de stat Pompeo, în marja reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, unde am discutat iarăși aspecte esențiale legate de Parteneriatul Strategic. Apoi am avut o discuție cu secretarul energiei. Ministrul apărării s-a întâlnit cu omologul american și foarte recent au discutat la telefon. Este un ritm susținut al discuțiilor bilaterale pe toate temele importante ale Parteneriatului Strategic.

Dacă vorbim despre cooperarea pe care statele noastre au avut-o în contextul pandemiei de COVID-19, putem să remarcăm faptul că au existat multiple niveluri de cooperare și de interacțiune. România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc. România a adus materiale sanitare achiziționate din Coreea de Sud, folosind o aeronavă americană din cadrul Unității de Transport Strategic a NATO, pe cheltuiala Statelor Unite. De asemenea, Statele Unite au sprijinit achiziționarea de către România, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a unor echipamente de testare de tip PCR pentru coronavirus, la care se adaugă și ajutorul de 800.000 de dolari pentru România dedicat pandemiei de COVID-19. Tot ca urmare a acelui dialog telefonic între cei doi președinți, au putut fi aduse în România un număr de 200 de ventilatoare medicale pentru a fi utilizate dacă este nevoie, sperăm să nu fie nevoie, în spitalele românești. Ca semn al solidarității pe care și România o arată față de eforturile pe care Statele Unite le fac pe plan intern pentru combaterea pandemiei de COVID-19, România va trimite în Statele Unite o echipă de medici militari în perioada imediat următoare. Deci iată semnale concrete ale unei cooperări intensificate în foarte multe domenii, dar și în contextul acesta foarte complicat al pandemiei. 

Ați menționat și Visa Waiver, care rămâne un obiectiv important al Guvernului României și care a fost întotdeauna și se menține pe agenda de discuții bilaterale cu fiecare ocazie, atât la nivel de președinte, cât și la nivel de guvern și la nivelul miniștrilor de externe. Continuăm să facem eforturi împreună cu Statele Unite pentru a atinge acest obiectiv comun, care este menționat ca atare în declarația adoptată de cei doi președinți în august anul trecut. Suntem, în continuare, în stadiul în care mai avem de îndeplinit un singur criteriu, acela al ratei de refuz. Suntem încă la nivelul de 9,11% ca procent al ratei de refuz în anul fiscal 2019, dar în scădere față de nivelul de la anul fiscal anterior. Lucrăm împreună cu autoritățile americane la un plan de acțiune pentru a încerca să obținem rezultate care să ne aducă mai aproape de acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro: Dacă ați dori să dezvoltați dinamica capitalului american în România, sunt discuții în spațiul public legate de faptul că există o dinamică foarte bună în ceea ce privește componenta de securitate a acestui parteneriat și e o presiune publică uneori de a crește prezența capitalului american în România. Din această perspectivă, cum evaluați stadiul actual și dacă aveți semnale privind noi forme de investiții americane substanțiale în România?

Bogdan Aurescu: Și aceste aspecte se discută de fiecare dată când abordăm dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic. Numărul de firme cu capital american din România este în jur de 8.000, dar nivelul de investiții nu este unul pe care ni-l dorim și lucrăm la acest obiectiv. Există potențial deosebit în foarte multe domenii, inclusiv în domeniul militar și în materie de apărare, în ceea ce privește dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare, dar și alte domenii de înaltă tehnologie sau în domeniul nuclear civil, în ceea ce privește exploatarea gazelor off-shore, în aspecte care țin de IT și telecomunicații. Un alt prilej pentru o stimulare și la nivel bilateral a investițiilor americane în România îl poate reprezenta și cooperarea pe care o dezvoltăm la nivelul Inițiativei celor Trei Mări, unde foarte recent, cu ocazia Conferinței de Securitate de la München, SUA au anunțat o contribuție de 1 miliard de dolari investiții. Dacă această promisiune se materializează, ceea ce noi ne dorim fără îndoială, și România va putea să beneficieze pe plan național de o creștere a capitalului american în România.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat la începutul înterviului despre nivelul de excelență al relației strategice România-SUA și nu putem să nu observăm că anul viitor vom aniversa zece ani de când a fost semnată Declarația Comună de Parteneriat Strategic, dar și zece ani de la semnarea Acordului privind sistemul de la Deveselu. La ce ne putem aștepta pe viitor în ceea ce privește prezența militară americană în România, mai ales că noi suntem o țară care își menține ferm angajamentul pe flancul estic al NATO?

Bogdan Aurescu: Creșterea prezenței militare americane în România este un subiect care se regăsește, de asemenea, în agenda oricărei discuții pe care o avem în plan bilateral cu Statele Unite. Din acest punct de vedere, putem spune că, prin facilitatea antirachetă de la Deveselu, România este singurul stat de pe flancul estic al NATO care beneficiază de o prezență permanentă americană pe teritoriul său. Această bază de la Deveselu, care face parte din sistemul antirachetă al NATO, nu este legată de sistemul de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO, nefiind îndreptată împotriva Rusiei, ci având în vedere alte tipuri de amenințări care vin din afara spațiului euro-atlantic. Avem un dialog constant cu partenerii noștri americani, am ridicat și eu această temă cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu secretarul de stat Pompeo în noiembrie. Sperăm să avem o prezență militară crescută americană, inclusiv în capabilitățile NATO pe care le dezvoltăm pe teritoriul României. Mă refer la Brigada Multinațională de la Craiova, mă refer la noul comandament la nivel de corp de armată care urmează să fie inaugurat la Sibiu. Rămâne în continuare această preocupare a noastră și discutăm continuu cu partea americană.

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cât de bine a fost primit în Republica Moldova sprijinul umanitar acordat de România. Care este stadiul actual al relațiilor cu Republica Moldova și ce intenționează România să facă în continuare pentru a-i sprijini parcursul european?

Bogdan Aurescu: Eu am fost deosebit de onorat să pot să merg la Chișinău împreună cu echipa de 52 de persoane care a ajutat sistemul medical din Republica Moldova pentru contracararea pandemiei de COVID-19, urmată la numai o săptămână de un foarte consistent sprijin prin echipamente medicale în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro. Mă bucur că impactul acestui gest pe care România l-a făcut a fost unul extrem de substanțial în Republica Moldova. Este un gest care arată că România are grijă de cetățenii Republicii Moldova, își exprimă solidaritatea și sprijinul concret față de cetățenii Republicii Moldova. Cu acea ocazie am avut și o serie de întâlniri bilaterale, atât cu omologul meu, cât și cu prim-ministrul Republicii Moldova, în care am exprimat foarte clar poziția României în relația cu Republica Moldova, mai ales că acest gest al României a coincis și cu aniversarea a zece ani de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Iar mesajul pe care l-am transmis la Chișinău interlocutorilor mei a fost clar și tranșant: România continuă să susțină procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, continuă să sprijine obiectivul fundamental al apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, însă este necesară reluarea consistentă și consecventă a procesului de reforme pentru apropierea de Uniunea Europeană. De când guvernul Maia Sandu a fost înlăturat de la putere în Republica Moldova, nu am mai constatat o continuare a acestui proces de reformă. Mesajele au fost extrem de clare: dacă există o continuare și un sprijin consistent pentru acest proces de reformă, România va continua să susțină și în mod concret acest proces de integrare europeană. Însă, avem nevoie de susținere concrete cu măsuri concrete din partea autorităților de la Chișinău. Prin urmare, România continuă să sprijine Republica Moldova, continuă să sprijine cetățenii Republicii Moldova, care în majoritate doresc apropierea de Uniunea Europeană, dar nu o putem face fără să existe măsuri concrete pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le ia, mai ales atunci când vorbim de lucruri extrem de importante cum este strategia de reformă a justiției, amendarea unei legi care a fost criticată pe plan european privind Consiliul Superior al Magistraturii sau alte aspecte care țin de reforma administrației. Sper că aceste mesaje au fost înțelese de interlocutorii mei de acolo și sper că aceste mesaje își vor produce efectele, mai devreme sau mai târziu.

CaleaEuropeană.ro: Avem în momentul de față o dezbatere extrem de importantă legată de viitorul Uniunii Europene în contextul pandemiei COVID-19 și ne raportăm la negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, așteptând o propunere din partea Comisiei Europene la 27 mai, dar avem și această propunere franco-germană privind un fond de redresare europeană de 500 de miliarde de euro. Cum se poziționează România în raport cu această propunere franco-germană, la adresa căreia deja se împotrivesc cele patru state frugale (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia) și ce așteptări avem de la negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual?

Bogdan Aurescu: Răspunsul este unul extrem de complex, pentru că este clar că această pandemie de COVID-19 a influențat în mod radical dezbaterea cu privire la Cadrul Financiar Multianual și a făcut necesară și imaginarea de către Comisia Europeană cu privire la măsurile de redresare economică pe care statele membre să le adopte pentru ca efectele acestei pandemii să fie depășite. În momentul acesta, toată atenția și preocuparea decidenților din Uniunea Europeană se îndreaptă către asigurarea unui proces sustenabil de relansare economică în etapa post-criză. Este necesar să definim împreună la nivelul UE care sunt principalele mecanisme și instrumente care să asigure redresarea sectoarelor economice puternic afectate. Este nevoie ca o atenție deosebită să fie acordată și întăririi sistemelor medicale din Uniunea Europeană. Chiar și în statele unde există sisteme medicale avansate au fost provocări care au pus la un test foarte important reziliența acestor sisteme. Este clar că un procent important din sprijinul pe care UE va trebui să îl acorde în cadrul acestui plan de redresare economică trebuie să se refere și la întărirea sistemelor medicale din statele membre. Dacă această pandemie va avea un al doilea val sau dacă în viitor ne vom confrunta cu provocări similare trebuiă să putem face față într-un mod mult mai eficient. 

În altă ordine de idei, așteptăm propunerile Comisiei Europene. Este nevoie ca aceste măsuri și instrumente care vor fi propuse să răspundă nevoilor tuturor statelor membre. Toate statele membre au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemia de COVID-19 și este nevoie ca planul acesta de redresare economică să aibă în vedere statele care au fost cele mai afectate, dar și celelalte state. Fiecare au fost afectate în felul său. Prin urmare, avem nevoie de măsuri care să fie adaptate și croite pe nevoile și pe specificul fiecărui stat membru

În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, nu mai putem să revenim la discuția pe care am avut-o înainte de pandemie. Este clar că politica de coeziune și politica agricolă comună, din perspectiva României, își mențin relevanța și poate chiar au o relevanță și mai mare. Dacă acest obiectiv privind atingerea nivelului de convergență cu restul statelor din Uniunea Europeană se menține, pandemia de COVID-19 nu a dus la o apropiere a acestor niveluri de dezvoltare, ci dimpotrivă a avut un efect de adâncire a acestor decalaje. Prin urmare, avem nevoie în continuare de o politică de coeziune foarte consistentă, avem nevoie în continuare de o politică agricolă comună puternică. O să vedem care sunt instrumentele care atât în Cadrul Financiar Multianual, cât și în acest plan de redresare economică, vor fi puse pe masă de Comisia Europeană, le vom analiza și vom vedea care va fi poziționarea României.

România deja a avut un demers la nivelul președintelui României prin care s-a adus la cunoștința partenerilor europeni care sunt principiile pe care considerăm că trebuie să se bazeze viitoarele propuneri privind planul de redresare economică. N-am să intru în detalii pentru că planul nu a fost prezentat și discuția pe plan nu a început, dar avem și propuneri interesante cum este acest plan propus de Franța și Germania. Este un document pe care și noi l-am analizat, dar suntem în curs de aprofundare a acestei analize, și care conține o serie de elemente care pot să reprezinte o bază în discuțiile din etapele ulterioare. Soluțiile pe care trebuie să le identificăm trebuie să se bazeze, din punctul nostru de vedere, pe unitate, pe inclusivitate, pe continuare a procesului de convergență, pe evitarea diviziunilor între statele membre, și pe o complementaritate între soluțiile noi care vor fi propuse și obiectivele care au fost deja asumate.

Știm că statele așa denumite frugale – Austria, Denamrca, Olanda, Suedia – pregătesc o propunere în reacție la propunerea franco-germană. Eu am discutat cu o serie de omologi ai mei, de exemplu cu ministrul de externe olandez, inclusiv cu privire la viziunea pe care unele dintre aceste state o au cu privire la acest proces de redresare economică. Sunt viziuni destul de diferite față de viziunile grupului de state, printre care și România, care dorește o relansare puternică prin sprijin consistent. Vom începe o discuție care, cu siguranță, va fi una extrem de interesantă. 

CaleaEuropeană.ro: Nu doar sistemele de sănătate din statele membre au fost puse la încercare, dar și solidaritatea europeană a trecut printr-o serie complicată de teste. Cum apreciați prestația România în acest context european de soluții sau de probleme cu care cetățenii au trebuit să se confrunte și care este viziunea României privind soluția politică la nivel european pentru a rezolva aceste complicații care au apărut, incluzând aici și libera circulație a bunurilor și a persoanelor și a modului cum privim revenirea la normal?

Bogdan Aurescu: Criza aceasta generată de pandemia de COVID-19 este fără precedent. A testat la maxim capacitatea de reacție a statelor membre, inclusiv a României, capacitatea de reacție a instituțiilor europene și care a cerut un răspuns pe măsură. Într-o primă fază, Comisia Europeană a reacționat ceva mai lent. Îmi aduc aminte că la jumătatea lunii martie a apărut acea problemă extrem de complicată și serioasă a asigurării traficului de mărfuri între statele membre. În acel moment, am avut foarte multe discuții cu omologi de-ai mei din statele care se află pe diversele rute de transport de mărfuri pentru a asigura coridorul respectiv. La acel moment, soluția a fost găsită prin discuții bilaterale între statele membre, cu o implicare ceva mai redusă a Comisiei Europene, care a venit abia după ce am reușit să obținem acest acord privind tranzitul de mărfuri, aceste coridoare de tranzit, atât prin Austria – Ungaria – România sau prin Slovenia – Croația – Serbia – România, pe care noi le-am atins de faptul în plan bilateral. Comisia Europeană a venit însă ulterior cu recomandări privind acele coridoare verzi și care au construit soluția pe care statele membre au reușit să o găsească.

Ulterior, răspunsul Uniunii Europene a fost unul extrem de sofisticat și amplu. În plan economic, în plan sanitar, în planul tranzitului de mărfuri și de persoane. Dacă vorbim de tranzitul de persoane, a trebuit să negociez, în principal cu omologul meu ungar, tranzitul cetățenilor români prin Ungaria. Să deblocăm mai întâi o situație punctuală de la frontiera dintre Austria și Ungaria și apoi să obținem acel culoar de tranzit. Am reușit să negociem și să rezolvăm situația lucrătorilor transfrontalieri. 

Uniunea Europeană, pe plan economic, a reușit să flexibilizeze, o serie de reguli de utilizare a fondurilor europene, ceea ce a fost extrem de util. A fost activată clauza de salvgardare din Pactul de Stabilitate, ceea ce a permis o cheltuire mai ușoară a banilor publici pentru gestionarea crizei generate de COVID-19. A fost propus instrumentul SURE de reducere a riscului de șomaj, au fost flexibilizate regulile de ajutor de stat, ceea ce a permis ca și România să implementeze o schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri de 3,3 miliarde de euro.

În ceea ce privește achizițiile medicale s-a pus la punct un sistem de achiziții comune la nivel european. România, la rândul său, a contribuit prin găzduirea în premieră a rezervei strategice de echipamente medicale a Uniunii, așa numitul rescEU, care funcționează. Deja am putut să livrăm, prin eforturile noastre în această calitate, echipamente medicale în Italia, în Spania, în Muntenegru, în Macedonia de Nord. Chiar astăzi, pe 22 mai, când vorbim, se livrează 20.000 de măști în Lituania. Există instrumente pe care Uniunea Europeană a reușit să le dezvolte și pe care România le-a utilizat. Mecanismul european de protecție pentru repatriarea cetățenilor europeni este iarași o poveste de succes, fiindcă ea a ajutat foarte mulți cetățeni europeni să revină din state terțe în Uniunea Europeană. Și noi am folosit acest mecanism, combinat cu eforturile pe care le-am făcut la nivel național pentru a organizare chartere pentru repatrierea cetățenilor români din diverse state. Până în prezent, avem peste 4.500 de cetățeni români care au fost aduși prin efortul Ministerului de Externe împreună cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne. O situație complexă, care a necesitat eforturi puse în comun încă de la început. Cu mai multă dificultate la început și cu mai multă ușurință în continuare, de unde avem și o serie de lecții învățate pentru viitor. În primul rând, necesitatea solidarității și unității europene și a abordării comune în ceea ce privește ajutorul în plan medical, acest mecanism de protecție europeană care și-a dovedit utilitatea poate fi îmbunătățit și pe mai departe pentru a continua să ajute cetățenii europeni și în alte situații de criză, dacă ele vor apărea în viitor. De asemenea, și solidaritatea manifestată prin trimiterea de echipamente medicale de către state europene în alte state europene. România nu a trimis medici și echipament medical doar în Republica Moldova, ci și în Italia, dar și în Statele Unite

CaleaEuropeană.ro: România mai este interesată să adere la Spațiul Schengen și cum arată Spațiul Schengen la care România dorește să adere?

Bogdan Aurescu: Evident că aderarea României la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv prioritar pe agenda noastră de politică externă. Nu putem să nu remarcăm faptul că, în ultimii ani, Spațiul Schengen a fost supus unor provocări și unor presiuni multiple din diverse puncte de vedere: de la migrație până la criza actuală de COVID-19. Multe state au făcut apel la soluții excepționale de reintroducere a controalelor la frontieră, ceea ce, în esență, a afectat funcționalitatea inițială a acestui spațiu.

Spațiul Schengen este supus în acest moment unui proces de reformă și adaptare la noile realități și, cu siguranță, și pandemia de COVID-19 va avea un anumit efect asupra reflecției europene în materie de funcționare a Spațiului Schengen. Însă, tocmai această criză actuală generată de pandemie, ne-a arătat că este foarte importantă, pe de o parte funcționarea pieței interne și, în același timp, un spațiu fără frontiere interne, un spațiu Schengen funcțional nu poate decât să consolideze piața internă, să întărească unitatea noastră în interiorul Uniunii Europene.

Prin urmare, România, care continuă să îndeplinească criteriile pentru aderare la Spațiul Schengen și care se comportă ca un stat Schengen de facto, va continua să urmărească acest obiectiv foarte important, al aderării la Spațiul Schengen, un Spațiu Schengen reformat, mai perfomant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Dat fiind faptul că avem un Parteneriat Strategic Londra-București, dar și peste jumătate de milion de cetățeni români care și-au manifestat intenția de a rămâne în Marea Britanie după Brexit, care este abordarea României privind relația cu Regatul Unit după producerea Brexit?

Bogdan Aurescu: Avem deja mai mult de jumătate de milion de cetățeni români, este vorba despre 575.800 de cetățeni români care, la 30 aprilie, deja se înregistraseră în sistemul britanic. Un număr foarte mare, noi estimăm că în Regatul Unit se află în jur de 600.000 de cetățeni români. Ne apropiem de această limită. Cea mai mare parte a cetățenilor români care au dorit să rămână în Regatul Unit, au făcut deja acest pas de a se înregistra, ceea ce este un semnal important.

În ceea ce privește relația dintre România și Regatul Unit, o relație de parteneriat strategic începută în 2013, Parteneriatul Strategic fiind reînnoit în 2011, va trebui să vedem care este rezultatul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și să lucrăm în mod foarte serios și substanțial cu Regatul Unit pentru o reînnoire a acestui Parteneriat Strategic în noile circumstanțe.

În ceea ce privește negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ele sunt în curs, dar au fost afectate în mod inerent de criza de COVID-19. Pe fond, din păcate, progresele sunt destul de limitate pe fondul pozițiilor divergente între părți într-o serie de domenii cheie. Urmărim cu foarte mare atenție evoluția acestor negocieri, mai ales că ne interesează situația cetățenilor români care vor veni în Marea Britanie după perioada de tranziție. Cei care ajung în Regatul Unit până la finalul acestui an beneficiază de regimul cetățenilor europeni. Ne interesează respectarea principiului reciprocității depline și non-discriminării între statele membre și vom vedea și care sunt evoluțiile în Regatul Unit în ce privește reglementarea viitorului sistem de imigrație din Marea Britanie.

În ceea ce privește Parteneriatul Strategic bilateral, noi ne dorim un Parteneriat Strategic consolidat, reînnoit, puternic, care să aibă în vedere interesele comune ale celor două țări, care pleacă de la interese care se referă la nivelul economic, pe care îl dorim întărit, dar și la cooperarea în domeniul militar, care este una foarte bună, atât în cadrul NATO, cât și în plan bilateral. Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, trecând la apartenența României în cadrul NATO și la rolul României în cadrul NATO, nu putem să nu ne gândim la faptul că, de la debutul acestei pandemii, la fel ca și în solidaritatea manifestată la nivel european, România a fost unul dintre statele care a căutat să arate foarte repede ce înseamnă relevanța apartenenței la astfel de organizații dacă ne gândim la faptul că am fost primul stat membru care a accesat capacitatea de transport strategic a Alianței pentru a livra materiale medicale în România. Avem o discuție lansată înaintea pandemiei cu privire la procesul de reflecție privind viitorul NATO pornind de la afirmațiile pe care președintele francez le-a făcut anul trecut cu privind ”moartea cerebrală” a Alianței care acum se atașează și de o discuție privind adaptarea NATO pentru lupta împotriva pandemiilor. Cum se poziționează România în acest context, mai ales că, dumneavoastră ați susținut anul trecut, la ministeriala de externe, faptul că România pledează pentru o ranforsare și o revigorare a conceptului strategic de la Lisabona, care datează deja de un deceniu?

Bogdan Aurescu: Mă refeream atunci la conceptul strategic al NATO, adoptat la Lisabona și spuneam atunci când se discuta despre inițierea acestui proces de reflecție la nivel aliat pentru consolidarea rolului politic al NATO că nu putem să plecăm de la premisa că NATO este în moarte cerebrală ci, dimpotrivă, că NATO, este o alianță puternică, de succes, este cea mai eficientă alianță de apărare colectivă din istorie și că NATO a parcurs deja un proces foarte important de adaptare la noile realități, la noul mediu de securitate internațional. Acesta este exact fundamentul acestui proces de reflecție. Așa cum vedem noi, România, sensul acestui proces de reflecție, el trebuie să ducă la întărirea unității și coeziunii Alianței, trebuie să ducă la întărirea relației transatlantice, trebuie să ducă la întărirea rolului NATO și, mai ales, să faciliteze cotinuarea acestui proces de adaptare la provocările mediului de securitate actual. Din această perspectivă, suntem încurajați de începutul discuției în cadrul grupului de persoane eminente care se ocupă de acest proces de reflecție strategică și am discutat foarte recent cu secretarul general adjunct, domnul Mircea Geoană, idee care a fost primită cu foarte multă deschidere, de a găzdui în acest an, atunci când condițiile generate de pandemia de COVID-19, la București, o reuniune a acestui grup de reflecție al NATO pentru a prezenta mai pe larg care sunt viziunile României cu privire la rezultatul pe care acest proces de reflecție trebuie să îl aibă, în linia acestor principii directoare pe care le-am menționat mai devreme.

În ceea ce privește adaptarea NATO și la contextul pandemiei de COVID-19, există deja această discuție la nivel aliat pentru un plan de adaptare, dacă vreți, a Alianței la provocările pe care acestă pandemie, dar și alte pandemii ar putea să le aducă în viitor.  Participam activ la discuțiile pe această temă. După cum spuneați, există deja o serie de mecanisme care au fost folosite, România fiind într-adevăr primul stat care a utilizat capabilitățile de transport strategic ale NATO și care, de altfel, a și pus la dispoziție un avion Spartan pentru necesități ale altor state în cazul în care va fi solicitat pentru a transporta echipamente medicale. De asemenea, la nivelul NATO se poate realiza o platformă de schimb de informații, de bune practici, de lecții învățate în ceea ce privește implicarea forțelor armate în sprijinul autorităților civile pentru soluționarea unor astfel de fenomene cum este pandemia de Covid-19; se discută la nivel aliat, cumva în oglindă cu ceea ce se discută la nivelul UE referitor la rezerva RescEU, crearea unor mecanisme similare pentru achiziționarea în comun de echipamente medicale la nivelul NATO; există oportunitatea și a unei cooperări intensificate între NATO și UE pe acest subiect; am sugerat această temă în discuția pe care am avut-o cu domnul Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Deci iată o serie de oportunități care apar și la nivel aliat în contextul acestei crize.

CaleaEuropeană.ro: Spunea secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, recent că această pandemie ne pune la grea încercare reziliența, însă în egală măsură, provocările clasice nu dispar. Avem și o dezbatere în Germania cu privire la participarea la capacitatea de descurajare nucleară a NATO. Avem astăzi, iată, o reuniune a ambasadorilor din țările NATO cu privire la retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis, dar rămân și alte provocări care ne privesc și care ne interesează foarte mult și pe noi și anume, regiunea Mării Negre. România încă construiește pe baza deciziilor de la Summitul NATO de la Bruxelles, din 2018, dacă ne gândim la corpul multinațional care urmează să fie amplasat la Sibiu. În acest sens, cuplând cumva și cu debutul interviului, când am vorbit despre prezența militară sporită americană în România, cum arată regiunea Mării Negre în viitorul cadru conceptual și strategic al Alianței Nord-Atlantice?

Bogdan Aurescu: În ceea ce privește situația de pe flancul estic și de la Marea Neagră, România contribuie foarte activ și foarte substanțial în toate dezbaterile aliate care au în vedere întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO în această regiune. Dacă vorbim despre prezența înaintată, România dorește, așa cum spuneați, o creștere a prezenței aliate în ceea ce privește facilitățile și capabilitățile NATO create pe teritoriul României; este important să continuăm implementarea pachetului privind Marea Neagră care a fost adoptat anul trecut la Washington, în primăvară, la reuniunea miniștrilor de externe aliați; există idei în acest sens, lucrăm pe baza lor, dorim să implicăm și partenerii din zonă, Georgia, Ucraina; discutăm despre aceste chestiuni și în formatele regionale care sunt importante pentru România și pe care România, de altfel, le-a inițiat împreună cu alți aliați și mă refer aici la Formatul B9. Am discutat extensiv despre flancul estic la ultima reuniune a miniștrilor de externe din B9, care a avut loc în martie, la Vilnius; am discutat, de asemenea, în mod substanțial și la reuniunea prin videoconferință, pe care am avut-o recent, în format trilateral România-Turcia-Polonia. Ne preocupă în mod evident toate aceste aspecte și continuăm la nivel aliat să susținem întărirea acestei posturi de descurajare și apărare pe flancul estic și la Marea Neagră.

Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat.Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis.


Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Vicepreședintele Atlantic Council: România și flancul estic al NATO sunt frontiera libertății noastre. După alegeri, prioritatea SUA este să “ne facem bine la noi acasă” pentru a rămâne lider global

Published

on

Prioritatea unei a doua administrații Donald Trump la Casa Albă sau a unei administrații conduse de Joe Biden va fi să “ne facem bine la noi acasă” pentru ca SUA să dețină în continuare capacitatea de a juca un rol activ de lider global, iar în acest context, Parteneriatul Strategic cu România, cooperarea din cadrul NATO și formate precum Inițiativa celor Trei Mări vor juca un rol important, a declarat Damon Wilson, vicepreședintele executiv al prestigiosului think tank american Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind pentru CaleaEuropeană.ro în marja celei de-a noua ediții a Bucharest Forum, cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre, expertul american a abordat problematica dezordinii globale și ce urmează după alegerile americane din 3 noiembrie, viitorul relației transatlantice pe axele UE – SUA, NATO 2030 și relația specială Statele Unite – Europa de Est. De asemenea, Damon Wilson a precizat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă la Washington arată că România și SUA au un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo de politica tumultoasă de la București sau Washington DC și a subliniat că “prima linie a libertății este pe flancul” estic din care face parte și România.

 

Repararea Americii: Ce urmează la Casa Albă după 20 ianuarie 2021?

“După alegerile noastre, prioritatea unui președinte Biden sau a unui președinte reales Trump va fi aceea de a ne ajuta să ne consolidăm intern, astfel încât să avem capacitatea și abilitatea de a juca un rol de conducere activ pe scena mondială. Și asta înseamnă lucruri precum a ne asigura ca democrația funcționează eficace și că poate fi eficientă. Deci, cred că veți vedea acest tip de prioritate. Cum să rezolvăm unele lucruri acasă, astfel încât să avem capacitatea de a ne juca rolul la nivel internațional. (…) Statele Unite trebuie să se reunească și să descopere cum să se întărească intern, dar acest lucru se referă foarte mult și la agenda globală.Statele Unite încearcă să găsească un nou model pentru rolul său în lume pentru leadership-ul SUA în lume și într-o lume care s-a schimbat dramatic, iar Statele Unite se adaptează la asta”, a spus Damon Wilson.

Vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vor exista “abordări diferite în tonalitate” în funcție de cine va câștiga alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, însă că Statele Unite se vor îndepărta în continuare de politica de “jandarm al lumii”.

“Ați văzut o abordare America First din partea președintelui Trump care pune presiune pe mulți dintre aliații și parteneriatele noastre tradiționale. Ați auzit destul de constant de la vicepreședintele Biden dorința de a relua și de a ridica rolul alianțelor și parteneriatelor americane. Dar cred, în ceea ce ați văzut de la președintele Obama până la președintele Trump, că poporul american nu vrea neapărat să fim jandarmul lumii. Și, sincer, o mare parte a lumii nu are nevoie sau nu vrea SUA ca jandarm. Dar, o America activă și angajată constructiv în lume este absolut esențială pentru rezolvarea provocărilor la scară globală”, a explicat el.

Un nou tip de unitate transatlantică: Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a gestiona relațiile cu o Rusie agresivă și o Chină în acensiune

Damon Wilson a afirmat însă că această regândire presupune și un nou tip de unitate transatlantică pentru a interacționa cu o Rusie agresivă și o Chină în ascensiune, o unitate care trebuie să adaugă laolaltă “societățile libere”.

“Statele Unite înțeleg că acesta nu este trecutul. Nu ne întoarcem la o perioadă în care eram 45% din PIB-ul global. Dar împreună, America de Nord și Europa reprezintă încă peste 40% din PIB-ul mondial. Va fi greu să ne gândim la modul în care ne angajăm într-o lume în care nu ne asumăm toată povara, nu jucăm rolul de polițist mondial, dar putem fi un actor mai catalizator care să valorifice puterea și influența partenerilor și aliaților noștri pe probleme mari, cum ar fi să avem de-a face de o Rusia agresivă și o China în ascensiune, care joacă după reguli foarte diferite. Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a afla cum să gestioneze acea provocare. Ne vor trebui o voce și o împărțire a sarcinilor egale peste Atlantic, pe care cred că europenii le vor și americanii le vor saluta”, a spus el.

Expertul american a admis că prin această abordare există riscul creării unui vid de putere, dar a precizat că SUA nu vor repeta eroarea făcută după Primul Război Mondial, când s-au retras în izolaționism. Damon Wilson a definit despre trei abordări consecutive pe care SUA vor trebui să le pună în scenă – consolidare internă, un nou model constructiv de leadership și o abordare strategică de adaptare, revitalizare și protejare a ordinii bazate pe reguli.

“Trebuie să ne dăm seama cum putem trăi pe planetă într-un mod în care nu ajungem la război cu o Chină în ascensiune”, a remarcat el, considerând că analogia cu un nou Război Rece este corectă în privința dimensiunii provocărilor globale, însă nu este corectă pentru că “societățile și economiile se împletesc”.

Cu toate acestea, Wilson este de opinie că că între SUA și China vor exista decuplări în ce privește zone economice sensibile, precum tehnologia sau 5G-ul.

O autonomie strategică europeană care plasează UE între SUA și China ar fi “deplasată”

Făcând trimitere la viitorul relației transatlantice, acesta a spus: “cred că cel mai important lucru este că Statele Unite, Europa, aliații noștri NATO cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, dar și aliații noștri democrați din Asia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, India, trebuie să găsească o modalitate de a lucra împreună în această luptă generațională a modului în care noi concurăm și cooperăm cu o China comunistă”.

Vicepreședintele Atlantic Council a avertizat că ambițiile de autonomie strategică și suveranitate în Europa nu trebuie să plaseze Uniunea Europeană undeva între “SUA și China, abordare care ar fi “deplasată”.

Însă, “ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană mai puternică și mai încrezătoare. (…) Ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană care să poată acționa mai decisiv asupra problemelor” globale, a recunoscut el.

Referitor la viitorul NATO, Damon Wilson consideră că viitorul Alianței ar trebui să fie “ancorat în jurul valorii de a fi o alianță care se află în centrul protejării unui mod de viață democratic pentru cetățeniii săi, a libertății națiunilor sale în fața provocărilor”, nominalizând schimbările climatice, agresivitatea Rusiei sau modelul chinez care poate submina modul de operare la nivel mondial.

România și flancul estic, frontiera libertății în noua eră a competiției strategice globale

Întrebat dacă în contextul tensiunilor dintre Washington și Europa Occidentală, nucleul relației transatlantice se mută între SUA și Europa de Est în contextul noii ere confruntaționale cu Rusia și China, expertul american a spus: “Prima linie a libertății astăzi este pe flancul vostru”.

Frontiera libertății “este chiar peste Marea Neagră, în timp ce privim la ce se întâmplă în Crimeea și Donbass. Pe măsură ce privim și mai departe, pe măsură ce vedem ce se întâmplă la frontiera lituaniană și frontiera poloneză în Belarus, așa cum vedem lupta din interiorul Ucrainei pentru viitorul său, aceasta este frontiera libertății astăzi. Deci, avem un interes atât de comun în a ne asigura că mai întâi aliații noștri sunt protejați. Această apărare este puternică în regiunea Mării Negre, în regiunea Baltică și în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio îndoială cu privire la securitatea sau suveranitatea sau independența voastră”, a spus Damon Wilson.

Inițiativa celor Trei Mări: intensificarea investițiilor americane în regiune și reziliență în fața Chinei și Rusiei

El a vorbit, dincolo de palierul militar și securitar, și despre relația strategică economică sub auspiciile Inițiativei celor Trei Mări.

“Este în conceptul Inițiativei celor Trei Mări de a intensifica investițiile și angajamentul american în regiune pentru a dezvolta conectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor de la nord la sud pentru a face această regiune mai rezilientă la tipul de manipulare pe care o vedem, indiferent dacă vine prin investiții chineze sau bani negri și finanțare ilicită rusești”, a spus el

Așadar, aceasta face parte dintr-un efort intenționat de a consolida flancul estic al Alianței, dar care reușește, atât timp cât România și statele baltice sunt membri puternici ai NATO, membri buni puternici ai Uniunii Europene, care se consolidează reciproc.

Damon Wilson a mai subliniat că România și SUA au o relație bilaterală puternică ea are în vedere și rolul sănătos pe care România îl joacă în interiorul NATO și al Uniunii Europene.

Vizita ministrului apărării român la Washington: Parteneriatul Strategic România-SUA se întinde dincolo de politica internă tumultuoasă de la Washington sau București

În încheiere, vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă în SUA, unde a fost invitat de omologul său american Mark Esper, arată că indiferent de momentele electorale, există o așteptare bilaterală clară “să avem o relație militară extraordinar de strânsă dintre SUA și România”.

“Avem un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo politica voastră tumultuoasă și se întinde pe politica noastră tumultuoasă.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

COMISIA EUROPEANA1 min ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

U.E.35 mins ago

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Simbolurile Ankarei, iluminate în culorile drapelului României: Turcia felicită România, o țară “prietenă” şi “aliată”, și evocă marcarea în 2021 a zece ani de Parteneriat Strategic

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel președintele Consiliului European: În primul meu an de mandat am luptat pentru solidaritatea și unitatea celor 27 de state membre

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

De Ziua Națională, Comisia Europeană anunță alocarea a 3 miliarde de euro României pentru protejarea locurilor de muncă prin intermediul SURE

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de Ziua Națională: Politica externă a României trebuie să rămână o politică de consens național, coerentă și predictibilă

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Adrian Zuckerman, de Ziua Națională a României: SUA vor continua să sprijine evoluţia României ca lider regional şi european

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE: Astăzi sărbătorim România și calea ei spre realizarea libertății și a unității

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, discurs cu spirit unificator de Ziua Națională: Eroii patrioți ai Marii Uniri au “demni urmași” în românii curajoși care luptă cu pandemia. Aceasta este unirea românilor din anul 2020!

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending