Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica externă și de securitate europeană post-Brexit: UE vrea o cooperare structurată cu Marea Britanie care să respecte ”autonomia și suveranitatea” ambelor părți

Published

on

© Michel Barnier/ Twitter

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru viitoarea relație cu Marea Britanie post-Brexit, a prezentat luni liniile directoare pe care cele 27 de state membre ale UE trebuie să le adopte în vederea deschiderii tratativelor cu Londra pentru un acord comercial extrem de ambițios, dar și pentru un parteneriat de securitate bazat pe promovarea securității globale și a multilateralismului. Aproape în paralel, la Londra, premierul britanic Boris Johnson a reliefat o abordare pragmatică, anunțând că pregătește cea mai mare revizuire a politicii de apărare și de securitate a Regatului Unit de la sfârșitului Războiului Rece.

Directivele anunțate de Michel Barnier acoperă toate domeniile de interes pentru negocieri, inclusiv cooperarea comercială și economică, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală, politica externă, securitatea și apărarea, participarea la programele Uniunii și alte domenii tematice de cooperare, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Caracterul predominant al acestor directive, cuprinse într-un document de 33 de pagini, este dat de obținerea unui acord comercial ambițios, însă Barnier a subliniat și necesitatea unui parteneriat în domeniul securității bazat pe o ”cooperare sustenabilă” în domeniul politicii externe, securității și apărării.

Comisia Europeană propune o cooperare structurată și dialog politic cu Londra sub auspiciile politicilor externe, de securitate și de apărare ale UE

”Intenția este să ne protejăm țările împotriva amenințărilor externe și de aceea trebuie să creăm rapid un cadru care să ne permită să lucrăm și cooperăm prin schimburi de informații pentru gestionarea conflictelor și pentru promovarea păcii și securității. Avem nevoie de un mecanism de consultare, dialog, schimb de informații și cooperare. Acestea sunt mecanisme care vor trebui să respecte autonomia și suveranitatea Uniunii Europene și autonomia și suveranitatea Regatului Unit”, a spus Barnier.

Potrivit documentului citat, Uniunea Europeană întrevede un parteneriat în dimensiunea politicii externe, a securității și a apărării bazat pe ”cooperare și consultări structurate” prin ”dialog politic” la nivelul politicii externe și de securitate a UE (PESC) și a politicii de securitate și de apărare comune (PSAC).

Mai mult, având în vedere că, după retragerea Regatului Unit din UE, Franța rămâne singurul stat membru al Uniunii Europene cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU. În context, Comisia Europeană propune o cooperare între UE și Marea Britanie în cadrul Națiunilor Unite.

În documentul prezentat de Michel Barnier, executivul european propune ca Marea Britanie să se alinieze politicii de sancțiuni a Uniunii Europene atunci când obiectivele de politică externă sunt comune.

La nivel militar, Uniunea Europeană propune ca Marea Britanie să participe la misiunile și operațiile UE în baza unei invitații primite din partea statelor membre ale Uniunii.

În ce privește unul dintre cele mai delicate capitole – cel al emancipării autonomiei strategice europene prin dezvoltarea capabilităților pentru apărare -, Comisia Europeană susține un parteneriat cu Marea Britanie bazat pe legislația UE. 

În aceste condiții, Londra ar fi autorizată să colaboreze cu Agenția Europeană de Apărare printr-un ”aranjament administrativ”. De asemenea, ar fi permisă și participarea companiilor britanice la proiecte comune de apărare finanțate prin Fondul European de Apărare. Comisia Europeană mai menționează că Marea Britanie va putea participa la cooperarea structurată permanentă (PESCO) în mod ”excepțional” și în baza unei invitații din partea UE.

Cooperarea în domeniul securității propusă de Comisia Europeană mai vizează securitatea cibernetică, cooperarea pentru dezvoltare, schimbul de informații și colaborarea în domeniul spațiului.

Boris Johnson nu vrea un tratat de securitate cu UE: ”Vom coopera întotdeauna cu prietenii noștri europeni”, dar nu avem nevoie de un tratat sau o instituție

De cealaltă parte, la Londra, Boris Johnson a afirmat că Regatul Unit dorește un ”acord pragmatic pentru securitate” care să protejeze cetățenii și care să nu încalce autonomia niciuneia dintre părți.

Deși acest domeniu pare un punct convergent în complicatele negocieri care se anunță între Bruxelles și Londra, șeful guvernului britanic a anunțat că pregătește cea mai mare ”revizuire a politicii de apărare și de securitate de la sfârșitul Războiului Rece”.

”În timp ce vom coopera întotdeauna cu prietenii noștri europeni în politica externă și de apărare atunci când interesele noastre sunt convergente, asta nu atrage necesitatea, în opinia mea, a unui nou tratat sau a unei instituții”, a spus Johnson.

”Nu avem nevoie de acestea din simplul motiv că Regatul Unit nu este o putere europeană prin tratat sau prin lege, ci prin dovezile irevocabile ale istoriei, geografiei, limbii, culturii, instinctului și sentimentului. Astfel, pregătim cea mai mare revizuire a politicilor noastre externe de apărare și securitate de la Războiul Rece încoace, care este concepută pentru a profita de oportunitățile care urmează și pentru a ne asigura că ne jucăm rolul nostru în abordarea problemelor lumii”, și-a întărit explicația premierul britanic.

Uniunea Europeană își va definitiva liniile de negociere pentru viitoarele relații cu Londra după ce Michel Barnier va prezenta aceste directive în Parlamentul European și după ce ele vor fi aprobate de statele membre la nivelul Consiliului Afaceri Generale, un vot fiind așteptat la 25 februarie.

Documentul publicat de Comisia Europeană este disponibil aici.

Declarația prim-ministrului Boris Johnson este disponibilă aici.

Citiți și UE, pregătită pentru începerea negocierilor privind un nou parteneriat cu Regatul Unit. Michel Barnier: Putem oferi Londrei un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, cu condiția să respecte acum și în viitor standardele UE

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending