Șapte state membre UE, în frunte cu Germania, Spania și Danemarca, și-au sporit opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă, conform unei scrisori consultate de Reuters, citat de Agerpres.
Uniunea Europeană se află în proces de negociere a unor ținte mai ambițioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuțiile au ajuns în impas ca urmare a unei dispute legate de posibilitatea ca țările să-și îndeplinească obiectivele prin utilizarea ”hidrogen low-carbon”, obținut cu ajutorul energiei nucleară.
Joi, miniştrii din şapte state membre (Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.
”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriu miniştrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters.
Statele semnatare își argumentează opoziția spunând că deceniul actual va fi unul decisiv pentru limitarea schimbărilor climatice, iar energia şi hidrogenul din sursele regenerabile vor fi principalii factori care vor sta la baza reducerii emisiilor necesare pentru limitarea schimbărilor climatice. ”Noi capacităţi de energie regenerabilă pot fi instalate într-un interval scurt de timp şi la costuri competitive”, susţin țările.
11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.
Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.
Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.
Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.
Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial.
Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.
Doar că nu toate statele îmbrățișează propunerea de a folosi energia nucleară în parcursul de decarbonizare a economiei.
Amintim că Austria, sprijinită de Luxemburg, a atacat în justiție decizia Uniunii Europene de a include energia nucleară și gazul pe lista investițiilor ”verzi”.