Connect with us

POLITICĂ

Titus Corlățean respinge acuzațiile lui Traian Băsescu privind izolarea României pe plan extern

Published

on

Ministrul de externe, Titus Corlățean, a respins marți, la TVR, acuzațiile președintelui Traian Băsescu referitoare la izolarea României pe plan extern, precizând că la Washington nu există niciun fel de semn de întrebare privind predictibilitatea comportamentului Bucureștiului, scrie Realitatea.net.

Referitor la declarația președintelui privind neinvitarea unor ambasadori români la unele reuniuni din capitalele străine, Titus Corlățean a spus că sunt tot felul de reuniuni.

”Dacă existau astfel de informaţii trebuiau prezentate public. (…) La reuniunile oficiale şi la multe reuniuni informale ambasadorii noştri sunt nelipsiţi. Pot fi tot felul de reuniuni informale la care se strâng unii sau alţii dintre ambasadori, inclusiv aici la Bucureşti, să nu vă imaginaţi că este întotdeauna în formatul de 26 de ambasadori acreditaţi ai UE. De exemplu, zilele următoare mă voi întâlni cu ambasadori din UE acreditaţi la Bucureşti. Sunt tot felul de modalităţi de a se întâlni la care nu participă neapărat toţi, sunt afinităţi, pot comunica între ei mai simplu. Chestiunile acestea cu izolarea României le resping foarte clar”, a subliniat Titus Corlățean.

Sursa: Realitatea.net
Foto:  gov.ro

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Tokyo, cu noul președinte al Letoniei. Cei doi lideri au convenit intensificarea dialogului prin vizite reciproce

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi, la Tokyo, o întâlnire bilaterală cu omologul leton, Egils Levits, în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei.

Cei doi şefi de stat au convenit să intensifice dialogul la cel mai înalt nivel prin organizarea de vizite reciproce în cele două ţări, care să stimuleze cooperarea bilaterală în toate domeniile de interes, precum şi o interacţiune sporită la nivelul UE, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întrevederii preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că relaţiile dintre România şi Letonia sunt excelente, bazate pe experienţa istorică similară şi pe apartenenţa comună la familia europeană şi euroatlantică, împărtăşind interese comune la frontiera externă a Uniunii Europene şi pe Flancul Estic al NATO. La rândul său, preşedintele Egils Levits a menţionat caracterul foarte bun al relaţiilor bilaterale şi a apreciat dimensiunea în creştere a cooperării economice între cele două state, precum şi importanţa intensificării colaborării în cadrul UE.

Klaus Iohannis a subliniat, în acest context, importanţa acţiunii comune a celor două ţări pentru întărirea coeziunii la nivel european, precum şi a poziţionării Uniunii Europene ca actor relevant pe plan extern.

Cei doi interlocutori au evidenţiat că cele două state au numeroase poziţii comune pe temele de interes pe agenda europeană, inclusiv cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene post-2020.

“Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că România susţine un buget ambiţios, cu alocări substanţiale pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, care să ofere un răspuns adecvat şi la noile provocări la nivelul UE”, arată Administraţia Prezidenţială, menţionând că în acest cadru şeful statului a prezentat dificultăţile legate de negocierea noului Cadru Financiar Multianual, evidente în urma recentului Consiliu European.

Cei doi şefi de stat au discutat şi despre situaţia din Republica Moldova, preşedintele Iohannis punctând susţinerea fermă a ţării noastre pentru integrarea europeană a acestei ţări şi pentru realizarea interconectărilor energetice la care ţara noastră contribuie direct.

De asemenea, au fost abordate problematica de securitate şi cooperarea celor două ţări în cadrul NATO, ambele state alocând 2% din PIB pentru apărare. Preşedinţii Klaus Iohannis şi Egils Levits au fost de acord că trebuie impulsionat parteneriatul dintre UE şi NATO, cu punerea în evidenţă a complementarităţilor şi evitarea duplicărilor în construirea dimensiunii europene a apărării. La întâlnire a fost discutată şi relaţia cu Rusia şi a fost subliniată importanţa relaţiei transatlantice.

Klaus Iohannis a evidenţiat relevanţa crescândă a Iniţiativei celor Trei Mări – la care ambele state participă activ – care s-a consacrat ca un instrument eficient de stimulare a dezvoltării economice regionale, creşterii coeziunii europene şi consolidării legăturilor transatlantice şi a subliniat contribuţia ţării noastre, prin Summitul organizat la Bucureşti în 2018, pentru “maturizarea conceptuală şi politică a Iniţiativei şi pentru dotarea sa cu instrumente concrete, care să contribuie la implementarea proiectelor de interconectare pe direcţia Nord-Sud, de care ambele state sunt direct interesate”.

Aceasta este prima întâlnire a celor doi şefi de stat după alegerea lui Egils Levits ca preşedinte al Republicii Letonia, pe 29 mai.

Șeful statului a început vizita în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

El a avut în prima zi a vizitei și o întrevedere cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, care l-a invitat pe șeful statului la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”.

Marţi, şeful statului român a participat, alături de soţia sa, Carmen Iohannis, la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito. Tot marţi şeful statului va participa alături de soţia sa şi la banchetul imperial organizat cu ocazia întronării împăratului Japoniei

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Ministerul Afacerilor Externe a publicat lista şi harta interactivă cu cele 835 de secţii de votare din diaspora pentru alegerile prezidențiale

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) organizează 835 de secţii de votare în străinătate la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019. Toate secţiile de votare au fost validate de către Autoritatea Electorală Permanentă, prin Hotărârea AEP nr. 38 din 20 octombrie 2019, publicată, luni, în Monitorul Oficial nr. 851.

”Organizarea celor 835 de secţii de votare din străinătate reprezintă rezultatul eforturilor susţinute şi al implicării tuturor şefilor de misiuni şi a personalului Corpului Diplomatic şi Consular aflat în coordonarea acestora. Subliniem că buna funcţionare a unui număr record de secţii de votare în afara ţării, în condiţiile desfăşurării votului pe parcursul a trei zile, pentru fiecare dintre cele două tururi de scrutin, implică atât o coordonare strânsă între instituţiile partenere (Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale), cât şi cooperarea cu formaţiunile politice care vor nominaliza reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi cu comunităţile de români din străinătate”, a transmis, luni seară, MAE, printr-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Click pe hartă pentru a vedea secţiile de votare din străinătate

Printre țările în care vor fi organizate cele mai multe secții de votare se numără: Spania (143, față de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, față de 76 organizate la alegerile europarlamentare), Germania (80, față de 25 organizate la alegerile europarlamentare), Marea Britanie (72, față de 29 organizate la alegerile europarlamentare), Franța (50, față de 17 organizate la alegerile europarlamentare), SUA (38, față de 31 organizate la alegerile europarlamentare), Republica Moldova (37, față de 36 organizate la alegerile europarlamentare), Olanda (25, față de 4 organizate la alegerile europarlamentare), Belgia (23, față de 8 organizate la alegerile europarlamentare), Irlanda (16, față de 5 organizate la alegerile europarlamentare), Danemarca (12, față de 7 organizate la alegerile europarlamentare), Austria (17, față de 9 organizate la alegerile europarlamentare), Grecia (11, față de 4 organizate la alegerile europarlamentare), Portugalia (9, față de 5 organizate la alegerile europarlamentare), Elveția (8, față de 4 organizate la alegerile europarlamentare).

În țările din spațiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secții de votare.

De asemenea, MAE menționează că, pe lângă secțiile de votare organizate, în mod tradițional, în teatrele de operațiuni din Afganistan, va fi organizată, în premieră, o secție de votare și în Mali, pentru a permite militarilor români care participă la misiunile din cadrul operațiunii Multidimensionale Integrate a ONU de Stabilizare în Republica Mali să își exercite dreptul de vot.

MAE reamintește că la alegerile prezidențiale din anul 2014 au fost organizate în străinătate 294 de secții de votare, la alegerile parlamentare din anul 2016 au fost organizate 417 de secții de votare, iar la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 au fost organizate 441 de secții de votare.

Procesul de votare în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, respectiv pe 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru primul tur de scrutin şi 22, 23 şi 24 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin.

Programul secţiilor de votare este: vineri între ora locală 12.00 şi ora locală 21.00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând, în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora locală 23:59.

Continue Reading

POLITICĂ

Președinții României și Finlandei, întâlnire la Tokyo: Sauli Niinisto l-a invitat pe Klaus Iohannis la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut luni, la Tokyo, o întrevedere cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, care l-a invitat să efectueze o vizită în Finlanda, anul viitor, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale între cele două ţări. Întâlnirea dintre cei doi președinți avut loc în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea dialogului politic, în contextul în care anul viitor va avea loc aniversarea centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale. La rândul său, preşedintele finlandez a arătat că relaţia bilaterală este foarte bună şi a evidenţiat importanţa acestei aniversări, context în care l-a invitat pe şeful statului român să efectueze o vizită oficială în Finlanda pentru marcarea acestui moment.

Conform sursei citate,  ”preşedintele Sauli Niinisto a apreciat rolul jucat de Klaus Iohannis în modernizarea societăţii româneşti şi în apărarea statului de drept. De asemenea, preşedintele Finlandei a mulţumit pentru modul în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al acestui an şi pentru buna coordonare în cadrul Trio-ului de Preşedinţii din care ambele state fac parte.

În acest context, preşedintele Iohannis a evocat provocările complexe la nivel european pe care le-a avut de gestionat preşedinţia României şi, în prezent, cea a Finlandei. Astfel, Klaus Iohannis a menţionat dificultăţile cu care se confruntă UE în privinţa negocierilor privind noul Cadru Financiar Multianual, evoluţiile recente cu privire la Brexit, şi a exprimat regretul în ceea ce priveşte imposibilitatea ajungerii la un consens pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi pe aceste teme, fiind reiterat de către Klaus Iohannis faptul că procesul de extindere este esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Balcanilor de Vest. De asemenea, cei doi preşedinţi au fost de acord că, post-Brexit, este necesară consolidarea unei relaţii puternice de cooperare cu Regatul Unit, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

Cei doi preşedinţi au analizat, de asemenea, contextul general de securitate şi similitudinile care caracterizează condiţiile de securitate de la Marea Neagră, respectiv Marea Baltică. Preşedintele Finlandei a apreciat, în acest cadru, rolul pe care România îl joacă în calitate de membru NATO şi a evocat cooperarea ţării sale cu Alianţa.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Sauli Niinisto au abordat şi situaţia din Siria, exprimând necesitatea unui rol crescut al UE în acest dosar şi în regiune, precum şi relaţiile complexe ale UE cu Turcia, respectiv cu China, mai arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Preşedintele Klaus Iohannis se află luni şi marţi în Japonia. Luni, el a avut o întâlnire cu premierul nipon Shinzo Abe, iar marţi va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending