Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Politico Europe despre Dacian Cioloș: ”Macron al României”. Fostul premier confirmă candidatura sa la șefia Renew Europe, al treilea cel mai mare grup din Parlamentul European

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Liderul PLUS și europarlamentarul Dacian Cioloș confirmă faptul că va candida la șefia Renew Europe, al treilea cel mai puternic grup din Parlamentul European alcătuit în urma alegerilor europene din 23-26 mai și din care fac parte ALDE european, partidul En Marche al președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS din România. Potrivit informațiilor oficiale, Renew Europe își va alege liderul de grup pe 18 iunie.

Da, candidez”, a confirmat Cioloș pentru Politico Europe, care se referă la fostul premier cu sintagma ”Macron al României”.  În cazul în care va prelua președinția acestui grup, Dacian Cioloș ar fi primul om politic din estul Europei care ar prelua președinția unui grup important din Parlamentul European.

Într-un material Brussels Playbook, publicația scrie că Cioloș este în mod oficial candidat pentru a conduce noul grup centrist, liberal și progresiv, care avea 108 membri în noul Parlament European.

Politico Europe notează că Dacian Cioloș și-a câștigat porecla de ”Macron al României”, referindu-se la trecutul său politic de de ministru al Agriculturii, de comisar european pentru agricultură susținut de PPE, precum și la activitatea profesională a lui Cioloș în domeniul agriculturii, când acesta a lucrat la ferme organice și în domeniul dezvoltării rurale în Franța, chiar în regiunea natală a lui Michel Barnier, cu care a lucrat în calitate de coleg în Comisia Barroso (2010-2014).

Bineînțeles, încrederea cetățenilor vine cu o mare responsabilitate“, a declarat Cioloș pentru sursa citată, explicând oferta sa pentru conducerea grupului.

“Ei se așteaptă la o Europă diferită și mai bună. Se așteaptă la mai multe rezultate concrete. Trebuie să gestionăm situația protecției sociale și trebuie să facem cetățenii mai puternici în fața revoluției digitale, de exemplu. Trebuie să facem mult mai bine în ceea ce privește schimbările climatice. Trebuie să facem o treabă mai bună privind schimbările climatice. Trebuie să găsim o soluție pentru migrație, pentru ca eforturile să fie înțelese mai bine. Trebuie să oferim de asemenea putere mediului de afaceri și start-up-urilor”, a spus fostul premier.

Dacian Cioloș s-a angajat, de asemenea, să își păstreze mandatul de europarlamentar, având în vedere speculațiile că s-ar putea întoarce în politica națională.

De-a lungul mandatului meu, sunt gata să-mi pun toată energia și eforturile pentru a face acest grup și această nouă abordare a politicii să funcționeze și să aducă rezultate concrete cetățenilor“, a mai spus el.

Șansa lui Dacian Cioloș?

Informația că Dacian Cioloș va candida la șefia grupului pentru care era favorită Nathalie Loiseau, fost ministru francez al afacerilor europene și liderul partidului lui Macron în Parlamentul European, a apărut săptămâna trecută.

În acest context, numele lui Dacian Cioloș a apărut într-o postare pe Twitter a eurodeputatului francez Jean Arthuis, membru al Parlamentului European în grupul ALDE din 2014 și afiliat la partidul En Marche.

Fost ministru al Economiei în Franța și actual președinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, Arthuis a scris pe rețeaua de socializare: ”Înțeleaptă decizie a lui Nathalie Loiseau prin renunțarea la candidatura pentru președinția grupului RenewEurope, ex ALDE. Românul Dacian Cioloș, fost premier și fost comisar pentru Agricultură ar trebui să joace aici un rol important”.

Fostul premier Dacian Cioloș are relații apropiate cu mediul politic din Franța. A fost susținut de a doua cea mai puternică țară din UE pentru a deveni comisar european din partea României în cel de-al doilea mandat al Comisiei Barroso (2010-2014), perioadă în care a lucrat îndeaproape cu Michel Barnier, la acea vreme comisar european din partea Franței.

În calitate de prim-ministru al României a semnat, la Paris, o foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța, în iunie 2016, moment pregătitor pentru actualizarea acestui Parteneriat, al cărui document a fost semnat în noiembrie 2018 de președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron. Tot în calitate de prim-ministru, a fost ultimul șef al Guvernului de la București care a reprezentat România la reuniuni ale Consiliului European, fiind delegat de președintele Klaus Iohannis.

Cel mai recent, în campania electorală pentru alegerile europene, Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu președintele francez Emmanuel Macron, în marja summitului de la Sibiu, iar împreună cu co-liderul Alianței USR PLUS, Dan Barna, s-a întâlnit la București cu Guy Verhofstadt la miting-ul de final de campanie al Alianței.

Posibili rivali

Politico Europe notează că, după retragerea lui Loiseau, printre pretendenții la fotoliul de lider al Renew Europe, se numără eurodeputatul suedez Fredrick Federley și eurodeputatul olandez Sophie in’ t Veld, o veterană a grupului ALDE. Pe de altă parte, presa de la Bruxelles notează că nici Guy Verhofstadt, actualul lider al grupului ALDE, nu trebuie scos din calcul în cazul în care nu ar ajunge președinte al Parlamentului European.

Potrivit informațiilor oficiale, Renew Europe își va alege liderul de grup pe 18 iunie.

Noul grup Renew Europe va avea 108 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, fiind în consecință a treia forță politică din hemiciclu. Cele mai multe mandate în cadrul grupului de centru le are Franța (21 de eurodeputați), urmată de Marea Britanie (17), până la producerea Brexit.

Alianța USR PLUS are opt locuri, ceea ce situează delegația română din Renew Europe pe locul al treilea acum și pe al doilea, după retragerea Marii Britanii.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac afirmă că Austria poate fi trimisă în fața Curții de Justiție a UE dacă se opune aderării României la Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a afirmat că poziţia de la acest moment a Austriei în cazul accederii României în spaţiul Schengen este una discriminatorie, iar în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, o astfel de decizie întruneşte toate elementele pentru a formula o trimitere în faţa CJUE.

“Ce putem face dacă Austria ne blochează accesul în Schengen? De ani buni de zile, singura ţară care se opunea accesului nostru în spaţiul Schengen a fost Olanda. Iată că un efort comun de acţiune românească şi europeană a convins decidenţii politici din Ţările de Jos să îşi schimbe poziţia şi, în această săptămână, Haga ne-a dat o veste bună. Olanda susţine aderarea noastră. Am avut ceva emoţii legate de poziţia Suediei, dar şi de la Stockholm avem verde. Singura ţară care se opune este Austria, aici Guvernul, prin cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de Interne, Gerhard Karner, tot susţin, în mod absolut incorect, că nu trebuie să fim acceptaţi în Schengen. Poziţia Austriei este discriminatorie şi sperăm că Viena îşi va revizui, în data de 8 decembrie, decizia şi nu ne va bloca”, a indicat Tomac, duminică, într-o postare pe Facebook.

 

Liderul PMP a susținut că abordarea părţii austriece – precum că o ţară intrată recent în Uniunea Europeană, cu referire la Croaţia, este mult mai bine pregătită tehnic decât România – arată că decizia politică are la bază alt raţionament decât cel ce ţine de criterii obiective privind gestionarea frontierei.

“Ce ne rămâne de făcut în cazul în care Guvernul austriac rămâne singurul din Uniunea Europeană care ne blochează în Schengen? În cazul în care joi, pe 8 decembrie, Austria va fi singurul stat care se va opune cererii noastre de accedere în spaţiul Schengen, consider că se întrunesc toate elementele pentru a formula o nouă trimitere în faţa Curţii de Justiţie a UE – pentru că se încalcă, în mod asumat, Regulamentul 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Nu există niciun motiv temeinic pentru a respinge accederea noastră în spaţiul Schengen. În caz de blocaj, răspunsul nostru trebuie să fie pregătit imediat. Eu sigur voi cere Comisiei Europene să apere dreptul european şi Regulamentul Schengen în faţa unor excese politice, fie ele şi din partea Austriei”, a punctat eurodeputatul.

În acelaşi context, el a mai reamintit că, la Viena, a mai fost adoptată acum 4 ani o decizie prin care cetăţenii români au fost discriminaţi prin refuzul autorităţilor de a acorda copiilor români alocaţii indexate conform prevederilor legislaţiei europene, mai precis conform contribuţiilor părinţilor care îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul Austriei.

“Astfel, copiii români primeau valoarea alocaţiei din ţara de naştere, şi nu cea prevăzută în Austria. Aceasta măsură discriminatorie am adus-o la cunoştinţa Comisiei Europene în martie 2020. Comisia Europeană a trimis Guvernul Austriei în faţa Curţii de Justiţie a UE în mai 2020. Pe 16 iunie 2020, CJUE a decis că Austria a încălcat dreptul european când a tăiat alocaţiile copiilor proveniţi din România şi alte state est-europene. A obligat astfel Guvernul austriac să respecte Regulamentul privind libera circulaţie a lucrătorului în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, să plătească integral sumele neindexate pentru copii afectaţi de măsura privind tăierea indemnizaţie de copil”, a detaliat Eugen Tomac.

Continue Reading

S&D

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, votul având loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene a legislativului de la Stockholm, a anunțat vineri eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

“Opoziția social-democrată a salvat guvernul de dreapta deși acesta este susținut de o coaliție din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influența Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală și în interesul României”, a afirmat Negrescu, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Acesta a îndemnat și celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, Renew Europe sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul țării noastre la zona de liberă circulație.

“Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv național, am intrat şi noi în contact cu aceste formațiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniți pentru interesul României”, a continuat el.

Potrivit lui Negrescu, momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria.

Totodată, Croația are girul tuturor statelor membre.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

După anunțul cancelarului social-democrat german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

PPE

În ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena la care participă și Klaus Iohannis, grupul PPE din Parlamentul European cere primirea României în Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Grupul PPE din Parlamentul European a solicitat vineri, în ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena, ca statele membre ale UE să aducă în sfârșit România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen, cu ocazia reuniunii din data de 8 decembrie a miniștrilor afacerilor interne sub auspiciile Consiliului JAI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România, Bulgaria și Croația au dovedit că sunt mai mult decât pregătite pentru a adera pe deplin la Schengen, după ce au făcut față în mod exemplar, sub o presiune imensă, crizelor de migrație, restricțiilor pandemice și acum sosirii refugiaților de război. Ei îndeplinesc toate cerințele, este timpul să livrăm”, a îndemnat eurodeputatul Paulo Rangel, vicepreședinte al Grupului PPE, responsabil pentru funcționarea spațiului Schengen în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

Apelul grupului politic care este condus de Manfred Weber, politicianul german fiind și președintele familiei europene cu același nume, vine înainte de reuniunea liderilor din Partidul Popular European de la Atena, găzduită de premierul elen Kyriakos Mitsotakis și la care va participa și președintele Klaus Iohannis, conform unui comunicat remis de Palatul Cotroceni.

Șeful statului “va participa și la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene”, a informat Administrația Prezidențială.

Reuniunea este cu atât mai importantă cu cât din garnitura șefilor de stat sau de guvern din UE care fac parte din PPE face parte și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a cărui țară a manifestat reticențe cu privire la aderarea României și a Bulgariei la Schengen, nu și a Croației, țară condusă tot de un premier PPE, Andrej Plenkovic.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

Discuții politico-diplomatice sunt așteptate a fi purtate și la Tirana, marți, unde are loc summitul dintre țările UE și țările din Balcanii de Vest, una dintre temele reuniunii din Albania fiind abordarea în comun a gestionării migrației, având în vedere că numărul de persoane aflate pe ruta de migrație din Balcanii de Vest a crescut substanțial în ultimul an.

După anunțul cancelarului german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

“Suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat, recent, președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE13 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE14 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO14 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA15 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO15 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN16 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA17 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending