Eurodeputații din Comisia pentru comerț internațional din Parlamentul European au aprobat o creștere cu 50% a tarifelor pentru anumite produse agricole din Rusia și Belarus pentru a reduce în continuare dependența UE. Aceștia sprijină astfel o propunere a Comisiei Europene de a crește tarifele UE cu 50% pentru produsele precum zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale, potrivit comunicatului oficial. 

Textul aprobat prevede, de asemenea, un tarif de 6,5% pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, la care se adaugă taxe de 40-45 EUR pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste din urmă taxe ar urma să crească la 430 EUR pe tonă până în 2028. Se consideră că veniturile din îngrășămintele rusești și belaruse contribuie direct la războiul împotriva Ucrainei.

Măsurile propuse vor reduce semnificativ importurile în UE ale mărfurilor în cauză originare sau exportate direct sau indirect din Rusia și Belarus. Acest lucru ar trebui să conducă la o mai mare diversificare a producției de îngrășăminte din UE, un sector care suferă în prezent din cauza prețurilor scăzute ale bunurilor importate.

De asemenea, legislația însărcinează Comisia să monitorizeze și să acționeze pentru a atenua creșterile de prețuri care ar putea afecta piața internă și sectorul agricol al UE.

Proiectul de regulament a fost adoptat cu 29 de voturi pentru, 6 împotrivă și 2 abțineri.

„Acest regulament de creștere treptată a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va contribui la prevenirea utilizării de către Rusia a pieței UE pentru a-și finanța mașinăria de război. Este inacceptabil ca, la trei ani după ce Rusia și-a lansat războiul la scară largă, UE să cumpere în continuare produse critice în cantități mari; de fapt, aceste importuri au crescut semnificativ”, a transmis raportorul Inese Vaidere.

Totodată, propunerea va stimula, de asemenea, producția de îngrășăminte din UE, care a fost afectată de importurile ieftine din Rusia, oferind în același timp agricultorilor timp pentru a se adapta.

Propunerea va fi supusă acum la vot în următoarea sesiune plenară a Parlamentului, care va avea loc la Bruxelles, joi, 22 mai.

Eurodeputatul Gabriela Firea pledează pentru reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății și a solicitat Comisiei Europene, alături de alți colegi eurodeputați, clarificări despre monitorizarea Programului-cadru pentru cercetare și inovare al UE (PC10), care va contribui la reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății.

„Peste 500.000 de femei din România suferă de endometrioză, peste 8.000 de români sunt afectați de boli rare, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în țara noastră. O femeie așteaptă între șapte și zece ani pentru diagnosticarea unor afecțiuni grave, precum endometrioza. Femeile se confruntă cu provocări multiple care le afectează negativ bunăstarea, diagnostice întârziate, subestimarea durerii, disparități în cercetare și acces limitat la servicii medicale esențiale”, a transmis eurodeputatul social-democrat într-o postare pe pagina de Facebook. 

Deputatul european subliniază că femeilie din România petrec mai mult timp în condiții de sănătate precară, chiar dacă trăiesc, în medie, cu cinci ani mai mult decât bărbații: „Disparitățile din cercetare indică faptul că femeile sunt adesea sub-reprezentate în studiile clinice, ceea ce duce la un risc crescut de reacții adverse și tratamente mai puțin eficiente. Este alarmant faptul că doar 1% din cercetare și inovare în sănătate, în afara oncologiei, este dedicată afecțiunilor specifice femeilor, astfel încât, am întrebat Comisia Europeană, ce măsuri concrete are pentru a extinde domeniul de cercetare.”

În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană. 

Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, la nivel european, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații). 

„Este imperativ să dezvoltăm politici europene ambițioase, care să asigure accesul echitabil la servicii medicale esențiale pentru toate femeile. Politicile publice pentru femei, pentru familii în general, conțin empatie și e bine să avem cât mai multe doamne în posturi cheie, așa cum este Roberta Metsola, președinta Parlamentului European”, a conchis europarlamentarul Gabriela Firea.

Necesitatea introducerii conceptului de „gender medicine” a fost reiterată și la nivel național, la nivel parlamentar. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, tinere, mame, surori sau bunici își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național. 

Prezentă la evenimentul „Europa la răscruce de drumuri”, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a prezentat o nouă viziune pentru o Europă mai inteligentă, mai puternică și mai sigură. Aceasta a făcut apel la statele UE și la membrii Parlamentului Europeană să „facă lucrurile diferit și să lucreze mai rapid, cu încredere, și să fie mai curajoși în deciziile sale”. Astfel, Metsola a lansat un manifest pentru schimbare. 

Președinta a susținut că „timpul momentelor de răscruce ipotetice a trecut. A rămas o singură cale: înainte și împreună”. Ea a făcut apel la o Europă diferită, mai realistă, mai autocritică și mai solidară cu industriile sale, cu mai puține reglementări și mai multă inovare. O Europă prudentă față de populiști și mai în acord cu așteptările cetățenilor. Ea a pledat pentru o schimbare de mentalitate și o schimbare a priorităților. 

Un manifest pentru schimbare

Președinta a avertizat că, după ultimele alegeri europene, „este posibil ca centrul politic să se fi menținut – la limită – dar, într-o epocă a hiperpolarizării, ignorarea clopotelor de alarmă care s-au declanșat ar fi nesăbuită. ”

„Avem nevoie de hotărâre – de curaj politic – pentru a arăta că suntem încă un continent în creștere. Pentru a dovedi că suntem deschiși pentru afaceri. Pentru idei. Pentru noi modalități de a aborda problemele vechi. Acesta este modul în care îi vom sfida pe cinici și îi vom învinge pe cei hotărâți să vadă Europa eșuând.”

O Europă mai inteligentă

„O Europă mai inteligentă este o Europă care recunoaște că modul nostru de libertăți individuale și plase de siguranță socială depinde de competitivitatea noastră. O Europă în care este posibil să transformăm o idee într-o afacere, să găsim investiții, să eșuăm și să începem din nou și din nou. Unde întreprinderile nou-înființate se pot dezvolta cu ușurință. În care birocrația este redusă drastic – chiar și în lucruri mărunte, cum ar fi asigurarea siguranței rutiere fără a complica excesiv viața oamenilor.”

Ea a pledat pentru ca Europa să se ridice „la înălțimea așteptărilor și să se asigure că le oferim întreprinderilor, cercetătorilor, inginerilor, programatorilor și titularilor de brevete spațiul de care au nevoie pentru a concura, a inova și a conduce”.

În ceea ce privește necesitatea de a simplifica și de a reduce reglementările. Metsola a declarat că „agenda de simplificare a Europei trebuie să semnaleze începutul unei noi Europe și, odată cu viitorul CFM, să declanșeze un boom economic”.

Președintele Metsola a susținut că acest Parlament European este fundamental diferit de cel din 2019: „Ne-am reformat, ne mișcăm mai repede, fără a ne reduce controlul și obligațiile legislative. Acesta este motivul pentru care deputații europeni pun la îndoială încercările de a atenua implicarea Parlamentului European în chestiuni critice, adesea generatoare de diviziuni. Europa nu este nimic fără oamenii săi. Utilizarea unor dispoziții din tratat precum articolul 122 nu înseamnă o Europă mai inteligentă, ci dimpotrivă. Vom insista întotdeauna asupra consolidării dreptului de inițiativă al Parlamentului.”

O Europă mai puternică

„O Europă puternică este o Europă orientată spre exterior, care simte oportunitățile și le urmărește”. Vorbind în mod specific despre comerțul cu SUA, Metsola a spus: „Un acord cuprinzător ar trebui să fie obiectivul final al negocierilor cu Statele Unite. În istoria lumii moderne nu există o alianță mai mare, o „întâlnire a minților democratice” mai puternică, care să fi modelat atât de multe vieți și să fi creat atât de multă prosperitate. Trebuie să continuăm să o construim și să o consolidăm, rămânând în același timp pregătiți pentru orice scenariu”.

„Adaptarea trebuie să însemne că suntem capabili să nu ne ferim de beneficiile creării unei relații noi, mai strânse, nu numai cu SUA, ci și cu Canada și cu Regatul Unit. Da, Brexit înseamnă în continuare Brexit. Da, realitățile geografice sunt ceea ce sunt. Dar vremurile extraordinare necesită momente extraordinare și trebuie să ieșim din zonele noastre tradiționale de confort. Asigurarea unui parteneriat strategic puternic cu Regatul Unit ne va aduce beneficii tuturor și va stimula cooperarea transatlantică.”

O Europă mai sigură

Referindu-se la apărare, Metsola a spus: „Să cheltuim mai mult pentru apărare și securitate este primul pas. Dar aruncarea de bani în problemă nu o va rezolva singură. Aducerea laolaltă a industriilor noastre de apărare este o mișcare inteligentă. Desigur, aceasta înseamnă găsirea de sinergii între politicile naționale de securitate, dar, mai important, înseamnă să rezistăm tentației câștigurilor pe termen scurt în favoarea unei abordări strategice pe termen lung.”

„Fiecare stat membru înțelege acum că, pentru ca Europa să își controleze propriul destin, trebuie să fie capabilă să opereze într-o lume care este mai periculoasă și mai instabilă decât înainte. Trebuie să fim pregătiți în timp ce ne dublăm eforturile în favoarea păcii și a sprijinului nostru continuu pentru Ucraina. Acesta a fost mesajul simbolizat atât de important de vizita președintelui Macron, a cancelarului Merz, a prim-ministrului Tusk și a prim-ministrului Starmer în Ucraina de Ziua Europei.”

Încheind cu o perspectivă pozitivă, președintele a susținut că „Europa este încă cel mai mare proiect politic din istorie. Este în continuare cel mai bun loc din lume în care să trăiești și să îți întemeiezi o familie. Nu ducem lipsă de capacitate, talent, capital, oameni și inovatori – pentru a conduce și a reînnoi”.