Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Politico Europe despre Dacian Cioloș: ”Macron al României”. Fostul premier confirmă candidatura sa la șefia Renew Europe, al treilea cel mai mare grup din Parlamentul European

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Liderul PLUS și europarlamentarul Dacian Cioloș confirmă faptul că va candida la șefia Renew Europe, al treilea cel mai puternic grup din Parlamentul European alcătuit în urma alegerilor europene din 23-26 mai și din care fac parte ALDE european, partidul En Marche al președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS din România. Potrivit informațiilor oficiale, Renew Europe își va alege liderul de grup pe 18 iunie.

Da, candidez”, a confirmat Cioloș pentru Politico Europe, care se referă la fostul premier cu sintagma ”Macron al României”.  În cazul în care va prelua președinția acestui grup, Dacian Cioloș ar fi primul om politic din estul Europei care ar prelua președinția unui grup important din Parlamentul European.

Într-un material Brussels Playbook, publicația scrie că Cioloș este în mod oficial candidat pentru a conduce noul grup centrist, liberal și progresiv, care avea 108 membri în noul Parlament European.

Politico Europe notează că Dacian Cioloș și-a câștigat porecla de ”Macron al României”, referindu-se la trecutul său politic de de ministru al Agriculturii, de comisar european pentru agricultură susținut de PPE, precum și la activitatea profesională a lui Cioloș în domeniul agriculturii, când acesta a lucrat la ferme organice și în domeniul dezvoltării rurale în Franța, chiar în regiunea natală a lui Michel Barnier, cu care a lucrat în calitate de coleg în Comisia Barroso (2010-2014).

Bineînțeles, încrederea cetățenilor vine cu o mare responsabilitate“, a declarat Cioloș pentru sursa citată, explicând oferta sa pentru conducerea grupului.

“Ei se așteaptă la o Europă diferită și mai bună. Se așteaptă la mai multe rezultate concrete. Trebuie să gestionăm situația protecției sociale și trebuie să facem cetățenii mai puternici în fața revoluției digitale, de exemplu. Trebuie să facem mult mai bine în ceea ce privește schimbările climatice. Trebuie să facem o treabă mai bună privind schimbările climatice. Trebuie să găsim o soluție pentru migrație, pentru ca eforturile să fie înțelese mai bine. Trebuie să oferim de asemenea putere mediului de afaceri și start-up-urilor”, a spus fostul premier.

Dacian Cioloș s-a angajat, de asemenea, să își păstreze mandatul de europarlamentar, având în vedere speculațiile că s-ar putea întoarce în politica națională.

De-a lungul mandatului meu, sunt gata să-mi pun toată energia și eforturile pentru a face acest grup și această nouă abordare a politicii să funcționeze și să aducă rezultate concrete cetățenilor“, a mai spus el.

Șansa lui Dacian Cioloș?

Informația că Dacian Cioloș va candida la șefia grupului pentru care era favorită Nathalie Loiseau, fost ministru francez al afacerilor europene și liderul partidului lui Macron în Parlamentul European, a apărut săptămâna trecută.

În acest context, numele lui Dacian Cioloș a apărut într-o postare pe Twitter a eurodeputatului francez Jean Arthuis, membru al Parlamentului European în grupul ALDE din 2014 și afiliat la partidul En Marche.

Fost ministru al Economiei în Franța și actual președinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, Arthuis a scris pe rețeaua de socializare: ”Înțeleaptă decizie a lui Nathalie Loiseau prin renunțarea la candidatura pentru președinția grupului RenewEurope, ex ALDE. Românul Dacian Cioloș, fost premier și fost comisar pentru Agricultură ar trebui să joace aici un rol important”.

Fostul premier Dacian Cioloș are relații apropiate cu mediul politic din Franța. A fost susținut de a doua cea mai puternică țară din UE pentru a deveni comisar european din partea României în cel de-al doilea mandat al Comisiei Barroso (2010-2014), perioadă în care a lucrat îndeaproape cu Michel Barnier, la acea vreme comisar european din partea Franței.

În calitate de prim-ministru al României a semnat, la Paris, o foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța, în iunie 2016, moment pregătitor pentru actualizarea acestui Parteneriat, al cărui document a fost semnat în noiembrie 2018 de președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron. Tot în calitate de prim-ministru, a fost ultimul șef al Guvernului de la București care a reprezentat România la reuniuni ale Consiliului European, fiind delegat de președintele Klaus Iohannis.

Cel mai recent, în campania electorală pentru alegerile europene, Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu președintele francez Emmanuel Macron, în marja summitului de la Sibiu, iar împreună cu co-liderul Alianței USR PLUS, Dan Barna, s-a întâlnit la București cu Guy Verhofstadt la miting-ul de final de campanie al Alianței.

Posibili rivali

Politico Europe notează că, după retragerea lui Loiseau, printre pretendenții la fotoliul de lider al Renew Europe, se numără eurodeputatul suedez Fredrick Federley și eurodeputatul olandez Sophie in’ t Veld, o veterană a grupului ALDE. Pe de altă parte, presa de la Bruxelles notează că nici Guy Verhofstadt, actualul lider al grupului ALDE, nu trebuie scos din calcul în cazul în care nu ar ajunge președinte al Parlamentului European.

Potrivit informațiilor oficiale, Renew Europe își va alege liderul de grup pe 18 iunie.

Noul grup Renew Europe va avea 108 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, fiind în consecință a treia forță politică din hemiciclu. Cele mai multe mandate în cadrul grupului de centru le are Franța (21 de eurodeputați), urmată de Marea Britanie (17), până la producerea Brexit.

Alianța USR PLUS are opt locuri, ceea ce situează delegația română din Renew Europe pe locul al treilea acum și pe al doilea, după retragerea Marii Britanii.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Un proiect european de aproximativ 4 milioane de euro a schimbat fața Palatului Cultural din Arad

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Palatul Cultural a redevenit o bijuterie arhitecturală din patrimoniul Aradului grație unui proiect european de aproximativ 4 milioane de euro, transmite eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă.

Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul menționează că acoperișul, fațada principală și sala de spectacole ale Palatului Cultural au fost reabilitate, iar punctul final în acest proiect l-a constituit dezvelirea statuii lui Ludovic Szántay, arhitectul arădean care a proiectat clădirea.

Gheorghe Falcă mai spune că acest moment a fost marcat prin organizarea unui concert special de orgă, care a fost „o investiție de aproximativ 3 milioane de lei din bugetul local, prima investiție de acest tip din România ultimilor 60 de ani”.

Eurodeputatul consideră că reabilitarea Palatului Cuultural este o dovadă a faptului că „Administrația PNL Arad a înțeles nevoia de dezvoltare culturală a unui oraș și importanța investițiilor în acest domeniu”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending