Connect with us

INTERNAȚIONAL

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Published

on

© NATO/ Flickr

În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și care afectează Europa, cursa pentru funcţia de viitor secretar general al NATO a reînceput. Într-un amplu material publicat luni, publicația Politico Europe analizează potențialele nume care l-ar putea înlocui pe actualul secretar general, Jens Stoltenberg, aflat în această funcție din 1 octombrie 2014 și cu mandate prelungite succesiv până în prezent.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii

“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO

Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Ţările din regiune sunt pe primele locuri la creşterea cheltuielilor militare şi în demersurile pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi consolideze apărarea.

Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul.

Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor.

O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly. Totuşi, întrucât Alianţa se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare şi statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obţină funcţia.

Cum se poziționează cei vehiculați?

Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.

Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiţia pentru funcţiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA – un scenariu pe care unii aliaţi ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspiraţiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Însăşi şefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat aşteptările, declarând în noiembrie presei din ţara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuşi, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de aşteptat să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcţie.  ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.

Acesta este mai mult un coş cu nume la care se gândeşte oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

Published

on

© European Union, 2022

NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia, au declarat marţi agenţiei EFE oficiali ai Alianţei, idee care nu a fost discutată nici în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al Uniunii, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate.

“NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat oficialii din cadrul NATO, neprecizați, relatează Agerpres.

Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina “nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, “consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.

Primul care a vorbit despre această posibilitate, dar a dezaprobat-o, a fost premierul slovac Robert Fico. Acesta a declarat, înaintea reuniunii găzduite de Franţa, că potrivit documentului pregătitor al acesteia mai multe state membre ale UE şi ale NATO iau în considerare să trimită soldaţi în Ucraina prin înţelegeri bilaterale.

Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia, arată Reuters.

Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.

De la Washington, Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina.

“Preşedintele Biden a fost clar asupra faptului că Statele Unite nu vor trimite soldaţi să lupte în Ucraina”, a declarat, potrivit Reuters şi AFP, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA, Adrienne Watson, după ce Biden s-a întâlnit la Casa Albă cu o delegaţie a Congresului pentru a discuta despre ajutorul oferit Ucrainei.

Şi Regatul Unit, unul din principalii susţinători ai Ucrainei, a anunţat că nu are în vedere vreo “desfăşurare pe scară extinsă” în Ucraina, în plus faţă de personalul limitat pe care l-a trimis deja acolo “pentru a susţine forţele armate ucrainene, în special pentru pregătirea medicală”.

Posibilitatea trimiterii unor trupe occidentala în Ucraina “este o idee a lui Macron”, a remarcat ministrul de externe italian Antonio Tajani. “Dar când vorbeşti despre trimiterea de trupe trebuie să fii foarte prudent, pentru că nu trebuie să facem oamenii să creadă că suntem în război cu Rusia”, a explicat ministrul italian, potrivit agenţiei ANSA.

În opinia preşedintelui bulgar Rumen Radev, la conferinţa desfăşurată luni la Paris “a început testarea opiniei publice asupra trimiterii de trupe ale unor ţări” în Ucraina, întrucât “vedem că strategia de a obţine victoria (împotriva Rusiei) pe câmpul de luptă prin mijloace militare nu a dat rezultatul dorit”. Potrivit preşedintelui bulgar, acuzat de simpatii pro-ruse, trimiterea unor trupe combatante în Ucraina ar implica un risc ridicat de război mondial şi conflict nuclear.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Joe Biden anunță că Israelul va înceta operațiunile militare în Fâșia Gaza în perioada Ramadanului, în cadrul unui armistițiu în curs de negociere

Published

on

© The White House

Preşedintele american Joe Biden a afirmat luni seară că Israelul îşi va înceta operaţiunile militare împotriva Hamas în Fâşia Gaza în timpul Ramadanului, în cadrul unui armistiţiu în curs de negociere, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Se apropie Ramadanul şi există un acord cu israelienii conform căruia ei nu se vor angaja în operaţiuni în timpul Ramadanului, pentru a ne lăsa timp să scoatem toţi ostaticii deţinuţi de mişcarea islamistă palestiniană”, a declarat Biden într-un interviu pentru televiziunea americană NBC.

Egiptul, Qatarul, SUA, Franţa şi alte ţări încearcă să negocieze de mai multe săptămâni un nou armistiţiu între Israel şi Hamas.

„Am speranţa ca până lunea viitoare vom avea un armistiţiu. Consilierul meu pentru securitate naţională îmi spune că suntem aproape, (însă) aceasta nu s-a făcut încă”, a nuanţat Biden.

Potrivit unei surse din cadrul mişcării islamiste palestiniene, discuţiile vor viza un armistiţiu de şase săptămâni, asociat cu eliberarea de ostatici deţinuţi de Hamas şi a unor prizonieri palestinieni deţinuţi de Israel, precum şi cu intrarea în Gaza a unei importante cantităţi de ajutor umanitar.

În interviul său pentru NBC, Joe Biden a apreciat că un asemenea acord „ne dă timp să începem să avansăm în direcţii pe care numeroase ţări arabe sunt gata să le adopte” în termeni de normalizare a relaţiilor cu Israelul.

„Cred că dacă vom obţine acest armistiţiu temporar, vom putea merge într-o direcţie ce ne va permite să schimbăm dinamica”, a adăugat preşedintele american.

Joe Biden a precizat că Israelul s-a „angajat” să evacueze părţi importante din Rafah înainte de “a elimina restul mişcării islamiste Hamas”. Însă, el a atenţionat că „singurul mod pentru Israel de a supravieţui” este de a ajunge la un acord care să garanteze „pacea şi securitatea pentru israelieni şi palestinieni”.

Săptămâna trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat cabinetului de securitate israelian un document strategic care schițează guvernarea Fâșiei Gaza post-conflict, punând accentul pe numirea unor „oficiali locali” neafiliați terorismului în locul Hamas.

După terminarea războiului, administrația civilă din Gaza ar urma să fie condusă de „oficiali locali cu experiență administrativă” și care „nu au legături cu țări sau entități care sprijină terorismul”, a relatat ziarul Times of Israel, citând elemente cheie ale planului lui Netanyahu.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe al Poloniei a discutat cu Blinken despre cooperarea în domeniul apărării: „Trebuie să ne asigurăm că Putin nu va cuceri Ucraina. Ar fi un dezastru pentru Occident”

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the Republic of Poland - Konrad Laskowski / Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat luni, la Washington, cu ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski despre aprofundarea relațiilor bilaterale într-o gamă largă de interese reciproce, inclusiv despre cooperarea în domeniul apărării, precum și despre securitatea energetică și cooperarea în domeniul energiei civile și nucleare, informează Departamentul de Stat al SUA.

Statele Unite și Polonia sunt unite, în calitate de aliați NATO, în sprijinul eforturilor Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei.

„Aceasta este o ocazie importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, atât președintele Duda, cât și prim-ministrul Tusk vin împreună la Casa Albă și la Washington pe 12 martie, și abia aștept să vorbesc despre această vizită foarte importantă – una care arată, cred că încă o dată, faptul că relația dintre Statele Unite și Polonia este mai puternică decât a fost vreodată”, a declarat Antony Blinken înainte de întâlnirea cu Radosław Sikorski.

Secretarul de stat american a amintit că Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

„Având în vedere că acest proces este acum finalizat, așteptăm cu nerăbdare ca în zilele următoare să finalizăm totul și să aducem Suedia în Alianța noastră comună. Cred că acest lucru nu face decât să sublinieze încă o dată dezastrul strategic pe care invazia lui Putin în Ucraina l-a produs pentru Rusia: o Alianță NATO care este mai puternică, cât și mai mare odată cu aderarea Finlandei și acum a Suediei. Vedem de fiecare dată că Putin a reușit să precipite tot ceea ce a spus că încearcă să prevină, iar activitatea istorică a Parlamentului Ungariei nu face decât să sublinieze acest lucru”, a subliniat Antony Blinken. 

Mai mult, Antony Blinken a amintit că activitatea Poloniai în cadrul NATO a fost cea care a făcut și continuă să facă o diferență profundă. „Nu am putea fi mai recunoscători de atât, nu doar pentru solidaritatea, ci și pentru conducerea de care Polonia a dat dovadă în fața acestei agresiuni”, a spus Blinken. 

La rândul său, ministrul de externe al Poloniei a mulțumit Statelor Unite pentru tot ce au făcut deja pentru Ucraina și, prin urmare, „pentru securitatea Europei”. 

„Chiar dacă Ucraina nu era un aliat oficial atunci când Putin a invadat în forță, apreciem ceea ce au făcut serviciile dvs. de informații și modul în care ați susținut Ucraina. Aștept cu nerăbdare să discutăm despre ce putem face pentru a ne asigura că Putin nu va cuceri Ucraina, deoarece acest lucru ar fi un dezastru nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Polonia și pentru Occident”, a declarat Sikorski înaintea întâlnirii cu Blinken. 

Acesta a subliniat că Polonia are planuri îndrăznețe de a-și consolida apărarea, dar America este partenerul său esențial în materie de securitate.

„Am făcut ceea ce ne-am angajat să facem în cadrul summiturilor succesive ale NATO. Suntem, cred, cel mai mare cheltuitor pentru apărare din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și, prin urmare, încercăm să dăm un bun exemplu. Dar vremurile sunt dramatice; ne apropiem de o bifurcație și, în funcție de direcția pe care o luăm, istoria va fi diferită”, a mai spus Sikorski. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PARLAMENTUL EUROPEAN29 mins ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA43 mins ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS1 hour ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA2 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO6 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

COMUNICATE DE PRESĂ18 hours ago

Într-o întâlnire cu ambasadorul Elveției în România, directorului general ICI București a subliniat importanța dialogului continuu pentru provocarea proiectelor comune care să contribuie la progresul științific și tehnologic

U.E.19 hours ago

Olaf Scholz se delimitează de declarațiile lui Macron: Niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina

FONDURI EUROPENE19 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending