INTERNAȚIONAL
Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?
Published
2 years agoon

În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și care afectează Europa, cursa pentru funcţia de viitor secretar general al NATO a reînceput. Într-un amplu material publicat luni, publicația Politico Europe analizează potențialele nume care l-ar putea înlocui pe actualul secretar general, Jens Stoltenberg, aflat în această funcție din 1 octombrie 2014 și cu mandate prelungite succesiv până în prezent.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.
Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.
“Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.
Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.
Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii
“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.
Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO
Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Ţările din regiune sunt pe primele locuri la creşterea cheltuielilor militare şi în demersurile pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi consolideze apărarea.
Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul.
Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor.
O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly. Totuşi, întrucât Alianţa se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare şi statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obţină funcţia.
Cum se poziționează cei vehiculați?
Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.
Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiţia pentru funcţiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA – un scenariu pe care unii aliaţi ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.
Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspiraţiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.
Însăşi şefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat aşteptările, declarând în noiembrie presei din ţara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.
Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuşi, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de aşteptat să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.
Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.
Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit”.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcţie. ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.
”Acesta este mai mult un coş cu nume la care se gândeşte oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea
Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”
George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”
Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică
Pro-europeanul Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de premier al Albaniei. Von der Leyen: ”Locul Albaniei este în UE”
Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”
SECURITATE
Black Sea Defense 2025. Ministrul Bogdan Ivan: România își propune să devină un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică
Published
10 hours agoon
May 14, 2025By
Diana Zaim
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului, Bogdan Ivan, prezent la Black Sea Defense 2025, a reiterat angajamentul ferm pentru „securitate, inovație și reconstrucția capabilităților strategice ale României.”
„Industria de apărare este o prioritate națională: investim peste 1 miliard de lei pentru a consolida capacitățile interne și pentru a susține interoperabilitatea cu aliații noștri din NATO. (…) România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică. Împreună, consolidăm securitatea regiunii Mării Negre și contribuim activ la stabilitatea Europei”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Astăzi, Cercul Militar Național a găzduit cea de-a IV-a ediție a Black Sea Defense Conference, reuniune de top în domeniul securității și industriei de apărare, cu peste 425 de participanți din 31 de țări – reprezentanți NATO, ambasadori, atașați militari și lideri strategici.
De asemenea, ministrul Bogdan Ivan a trecut în revistă principalele proiecte-cheie ale industriei naționale de apărare: prima dronă românească – în producție la CARFIL Brașov, în parteneriat cu Periscope Aviation (SUA); Pirochim Victoria – prima fabrică de pulberi construită după 1989, cu investiție românească de 550 mil. lei și cofinanțare europeană; fabrica de pulberi Făgăraș – reluarea producției de TNT și modernizarea liniei de producție pentru RDX, cu 125 mil. lei investiți.
INTERNAȚIONAL
Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”
Published
11 hours agoon
May 14, 2025By
Andreea Radu
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului care vizează, printre altele, aproximativ 200 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, scrie Politico Europe.
Aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, miercuri, a avut loc în contextul în care liderii europeni intensifică presiunile asupra președintelui rus pentru a se așeza la masa negocierilor și a pune capăt războiului declanșat în Ucraina în februarie 2022, pachetul fiind adoptat și în contextul unor posibile negocieri la Istanbul, programate pentru joi, între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.
Miniștrii apărării urmează să își dea acordul final pe 20 mai. Două țări ale Uniunii Europene vor trebui să obțină aprobarea parlamentelor naționale, a declarat un diplomat european.
„Salut acordul privind cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Continuăm să restricționăm accesul la tehnologia utilizată pe câmpul de luptă. Am adăugat, de asemenea, încă 189 de nave din „flota fantomă” pe lista de sancțiuni, pentru a viza exporturile energetice ale Rusiei. Acest război trebuie să se încheie. Vom menține presiunea ridicată asupra Kremlinului”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X.
I welcome the agreement on our 17th sanctions package against Russia.
We are further restricting access to battlefield technology.
And we have listed an additional 189 shadow fleet vessels to target Russia’s energy exports.
This war has to end. We will keep the pressure high…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 14, 2025
UE va interzice, de asemenea, companiilor sale să mai facă afaceri cu aproximativ 30 de entități care eludează sancțiunile prin intermediul unor țări terțe. În plus, 75 de persoane și companii au fost incluse pe listă pentru implicarea lor în mașinăria de război a Rusiei.
În final, Uniunea Europeană extinde și cadrul legal care permite sancționarea navelor implicate în distrugerea infrastructurii subacvatice, a canalelor de propagandă și a finanțatorilor războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Noul cancelar german, Friedrich Merz, a propus intensificarea presiunii sancționatorii în cazul în care Kremlinul va continua atacurile asupra Ucrainei după un posibil armistițiu propus începând de luni. El a sugerat, totodată, confiscarea activelor rusești înghețate.
Șeful cabinetului președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, a declarat marți că, dacă președintele rus Vladimir Putin refuză negocierile în Turcia, acest gest va reprezenta semnalul final că Rusia nu are intenția de a pune capăt războiului declanșat în Ucraina. În paralel, Mihailo Podoliak, consilierul pentru politică externă al președintelui Ucrainei, a precizat că Volodimir Zelenski nu va accepta să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Rusiei în afară de șeful statului rus.
INTERNAȚIONAL
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas: Nu cred că Rusia este interesată de pace. Dacă ar fi cu adevărat interesată, ar opri atacurile chiar acum
Published
12 hours agoon
May 14, 2025By
Andreea Radu
Uniunea Europeană lucrează în mod constant la noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a intensifica presiunea economică menită să pună capăt războiului, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit unui comunicat de presă.
„Pregătim în mod constant diferite pachete, pentru că trebuie să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a opri acest război. Avem la dispoziție instrumente – instrumente economice – pentru a exercita această presiune”, a transmis Kallas, la Summitul democrației de la Copenhaga.
Întrebată dacă Rusia este cu adevărat interesată de negocieri de pace, Kaja Kallas, a răspuns că nu crede în disponibilitatea Moscovei de a opri conflictul, atâta timp cât continuă să bombardeze Ucraina.
„Nu cred că Rusia este interesată de pace. Și de ce spun asta? Pentru că încă bombardează Ucraina. Dacă ar fi cu adevărat interesată de pace, ar putea opri atacurile chiar acum. Au trecut peste două luni de când Ucraina a acceptat un armistițiu necondiționat, iar din partea Rusiei nu am văzut decât jocuri. Este evident că Moscova încearcă să câștige timp, sperând că acest lucru va lucra în favoarea sa. Nu am observat niciun efort real sau vreun semn de bună credință din partea lor”, a avertizat șefa diplomației UE.
Totodată, în discursul său, Kaja Kallas a avertizat că autocrațiile se află într-o ascensiune alarmantă.
„Dacă luăm exemplul Ucrainei, Rusia nu a pornit războiul pentru că se temea cu adevărat că Ucraina ar putea invada Rusia. L-au declanșat pentru că au văzut cum democrația se extindea spre Ucraina – ceea ce însemna, implicit, apropierea de granițele lor. De ce se teme Putin de acest lucru? Pentru că, într-o democrație, liderii sunt trași la răspundere pentru deciziile lor. Într-o democrație, nu poți obține votul cetățenilor pentru a ataca o țară vecină”, a subliniat aceasta.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- ROMÂNIA6 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- EVENIMENTE1 week ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- POLITICĂ1 week ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)