În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și care afectează Europa, cursa pentru funcţia de viitor secretar general al NATO a reînceput. Într-un amplu material publicat luni, publicația Politico Europe analizează potențialele nume care l-ar putea înlocui pe actualul secretar general, Jens Stoltenberg, aflat în această funcție din 1 octombrie 2014 și cu mandate prelungite succesiv până în prezent.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.

“Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii

“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO

Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Ţările din regiune sunt pe primele locuri la creşterea cheltuielilor militare şi în demersurile pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi consolideze apărarea.

Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul.

Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor.

O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly. Totuşi, întrucât Alianţa se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare şi statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obţină funcţia.

Cum se poziționează cei vehiculați?

Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.

Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiţia pentru funcţiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA – un scenariu pe care unii aliaţi ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspiraţiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Însăşi şefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat aşteptările, declarând în noiembrie presei din ţara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuşi, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de aşteptat să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcţie.  ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.

”Acesta este mai mult un coş cu nume la care se gândeşte oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.