În competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de SUA și nu de China, a afirmat vineri, în cadrul Adunării Generale a ONU, președintele Consiliului European Charles Michel.

“De când am devenit președinte al Consiliului European, mi s-a pus adesea o întrebare atât simplă, cât și brutală”, a spus Michel în discursul său pre-înregistrat și difuzat pe ecranele sălii Adunării Generale onusiene de la New York.

“În noua rivalitate dintre Statele Unite și China, de partea cui va fi Uniunea Europeană? Răspunsul meu este următorul: Suntem profund conectați cu Statele Unite. Împărtășim idealuri, valori și o afecțiune reciprocă care au fost consolidate prin încercări ale istoriei“, a subliniat, cu tărie, Michel, într-o perioadă în care relația transatlantică a fost supusă unor teste de reziliență pe fondul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă sau a dezbaterii privind autonomia strategică europeană.

Deși a recunoscut că există uneori “abordări sau interese divergente” între Bruxelles și Washington, Michel a spus că Europa nu împărtășește valorile pe care se bazează sistemul politic și economic din China.

“Nu vom înceta să promovăm respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv cele ale minorităților precum uigurii. Sau în Hong Kong, unde sunt puse sub semnul întrebării angajamentele internaționale care garantează statul de drept și democrația”, a completat el, având în vedere că SUA au cerut insistent partenerilor europeni să se alăture în confruntarea tiraniei Partidului Comunist Chinez.

“China este un partener crucial în abordarea provocărilor comune, precum încălzirea globală, COVID-19 sau reducerea datoriilor în Africa. Și China este, de asemenea, un partener comercial important. Cu toate acestea, suntem hotărâți să reechilibrăm această relație către o mai mare reciprocitate și o concurență mai loială”, a spus Michel în discursul său.

Remarcile lui Michel au urmat unui summit prin videoconferință, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, cu președintele chinez Xi Jinping, ocazie cu care liderii europeni au reafirmat viziunea că Beijingul este “un concurent economic” și “un rival sistemic”, deși nu au neglijat nici importanțai cooperării în dosare de interes comun precum schimbările climatice și relațiile comerciale.

În schimb, pledoaria șefului Consiliului European este subsecventă primului discursul privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, care a arătat, în premieră, că Uniunea Europeană este “pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică” indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, acolo unde președintele Donald Trump, un contestatar al Uniunii Europene, concurează cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Punerea în dezbatere a ideii că Europa ar avea de ales între SUA și China într-o confruntare hegemonică a celor două a pornit de la o afirmație a lui Josep Borrell de la finalul lunii mai. Înaltul Reprezentant al Uniunii a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, spunând că presiunea de a alege o tabără este în creștere.

Ulterior, acesta a revenit asupra declarațiilor sale privind presiunea de a alege o tabără: “UE nu este neutră în această confruntare. Împărtășim același sistem politic cu SUA și nu vrem să îmbrățișăm sistemul politic din China“. În schimb, șeful diplomației europene a afirmat cu acea ocazie că el are în vedere o doctrină Sinatra, referindu-se la melodia “My Way”, pe care în cursul lunilor următoare a definit-o ca o pledoaria pentru ca UE să investească în suveranitatea sa strategică.

Referirile la autonomia strategică europeană au lipsit însă din discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii.

Raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate EU4Health, Cristian Bușoi, a participat vineri la reuniunea de coordonare a miniștrilor Sănătății din cadrul Partidului Popular Euuropean, unde a prezentat planul și obiectivele pe care le-a negociat cu membrii Parlamentului European.

“Împreună ne-am pus de acord că cele cinci priorități pe care trebuie să le avem în Sănătate sunt”, a spus Bușoi, enunțându-le.

Cele cinci priorități sunt: 1) lupta împotriva cancerului, 2) rezolvarea crizei medicamentelor 3) sprijin pentru transformarea digitală a sectorului medical, 4) combaterea bolilor transmisibile și a bolilor cronice prin prevenție, screening, promovarea vaccinării și diagnostic timpuriu și 5) acces egal la asistență medicală pentru toți pacienții.

“Sănătatea are nevoie de un buget generos. Trebuie să învățăm din greșeli și să fim pragmatici. Să anticipăm și să depășim crizele din sănătate cât mai bine, cu cât mai puține victime și costuri minime pentru economie și societate“, a explicat Bușoi, în contextul în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că “a venit momentul să construim o Uniune Europeană a sănătății mai puternică” și că “programul EU4Health trebuie să devină mai puternic”.

“Atât eu cât și colegii mei din Comisia pentru Sănătate și Comisia pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European facem toate eforturile pentru a găsi cea mai bună soluție și cele mai bune argumente, care să ducă la majorarea bugetului alocat Sănătății europene la peste 1,7 miliarde de euro. Știu că nu va fi ușor, dar mă bazez pe ambiția noastră pentru a reuși”, a completat Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Programul “UE pentru sănătate” acoperă perioada 2021-2027. Acesta ia în considerare lecțiile învățate și lacunele identificate până în prezent ca urmare a crizei și va aduce schimbări structurale pentru o mai bună pregătire a UE pentru noi provocări în materie de sănătate. Odată ce propunerea este adoptată de statele membre și de Parlamentul European, se intenționează să se înceapă lansarea de acțiuni specifice în cadrul programului „UE pentru sănătate” începând cu 1 ianuarie 2021. În primii ani ai programului, se va pune un accent deosebit pe acțiune, în special în ceea ce privește gestionarea crizelor.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că va face tot ce-i stă în putere pentru a se ajunge la suspendarea accesării fondurilor europene în cazul statelor membre ale UE care nu respectă drepturile persoanelor LGBTI şi pentru a aduce guvernele acestor ţări în faţa justiţiei europene.

Aceasta a confirmat că executivul european va prezenta curând o ”strategie LGBTI” a Uniunii Europene.

”Discriminarea în funcţie de orientarea sexuală nu are sub nicio formă loc în Uniunea Europeană. Şi, atât cât îmi va sta în putere, voi acţiona împotriva acesteia. Inclusiv prin suspendarea distribuirii fondurilor şi aducerea guvernelor în faţa justiţiei”, a spus Ursula von der Leyen într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu cetăţeni europeni pe reţelele de socializare.

Thank you for the many questions you sent me for #AskThePresident. It’s great to hear from you!

Today I will answer Valentin, Marco, Julia, Gunti and Willy. And I will answer more soon.

So do keep the questions coming. See you soon! pic.twitter.com/cFUoDbaple

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 25, 2020

Ea a răspuns astfel unei întrebări despre ”discriminarea” persoanelor LGBTI (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali, intersexuali) în Polonia şi Ungaria, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a adăugat că va face presiuni ”pentru a exista o recunoaştere reciprocă a relaţiilor familiale în UE, pentru că dacă eşti părinte într-o ţară, eşti în toate” şi a amintit că în prezent Comisia Europeană lucrează la o ”strategie LGBTI” a Uniunii Europene pe care o va prezenta curând.

”Fiecare persoană în Europa trebuie să fie liberă pentru a fi cine doreşte şi să iubească pe cine doreşte, în toate ţările europene”, consideră şefa Comisiei Europene.

Ea a criticat în mod repetat ”zonele libere de LGBT” decretate în Polonia, în opinia sa acestea fiind ”zone fără umanitate”, conform declaraţiei sale cuprinse în recentul discurs despre Starea Uniunii susţinut în plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană a respins în luna iunie finanţări pentru şase localităţi poloneze din cele circa o sută care au stabilit astfel de zone.

De asemenea, executivul european este așteptat să publice la 30 septembrie primul său raport anual privind statul de drept și care va analiza situațiile particulare din fiecare stat membru al Uniunii Europene.