Connect with us

U.E.

Polonia a calculat ”datoria Germaniei” față de victimele poloneze din cel de-al Doilea Război Mondial la 440 de miliarde de euro

Published

on

Victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale, a declarat joi deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, notează Agerpres, citând agenția poloneză PAP.

FOTO: Sejm – Polish Lower Chamber

Mularczyk a invocat în parlament un studiu efectuat în 1990, potrivit căruia “în Polonia au existat 13,32 milioane de victime directe ale Germaniei naziste”, deportaţi, prizonieri în lagăre de muncă şi lagăre de concentrare, invalizi civili, văduve, orfani şi victime ale bolilor pe care le-au suferit în contextul războiului şi al ocupaţiei.

Potrivit deputatului partidului conservator naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere în Polonia, studiul evalua atunci revendicările posibile la 284 miliarde de dolari.

Aceasta era suma în 1990. Dacă noi recalculăm, ţinând seama de puterea de cumpărare a dolarului în 2017, obţinem (…) 543 de miliarde de dolari“, a precizat Mularczyk, încheie sursa citată.

Disputa a fost reaprinsă în 2017

Parlamentarul conservator Arkadiusz Mularczyk a cerut anul trecut Biroului pentru Cercetare al Parlamentului polonez să pregătească o analiză cu privire la faptul dacă Varşovia poate să formuleze în mod legal această solicitare de despăgubire. 

Subiectul daunelor a fost reînviat de PiS după mai multe decenii în care Polonia și-a îmbunătățit relaţiile cu Germania şi ar putea conduce acum la tensiuni între cele două ţări membre ale Uniunii Europene.

Puterea de la Varşovia a precizat în luna august 2017 că Germania are o obligaţie morală de a plăti pentru distrugerea masivă a multor oraşe şi a unei mari părţi din industria ţării de către structura de război nazistă.

În replicăpurtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a precizat că Polonia a renunţat la reparaţii din partea Germaniei şi în 1970 şi 2004 şi că situaţia este obligatorie din punct de vedere juridic, iar guvernul german vrea să păstreze relaţia foarte bună pe care o are cu Polonia.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

U.E.

Uniunea Europeană amenință că va impune reguli și sancțiuni mai dure pentru giganții online care nu reușesc să ţină sub control în mod adecvat dezinformarea și conținutul care incită la ură

Published

on

Companiile din sectorul înaltelor tehnologii s-ar putea confrunta cu reguli și sancțiuni mai dure în Europa dacă nu reușesc să țină sub control în mod adecvat conținutul care incită la ură și dezinformarea, a avertizat luni, la Bruxelles, comisarul european pentru piața internă, francezul Thierry Breton, după discuțiile pe care le-a avut cu directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dacă toate platformele care operează pe continentul european nu respectă condiţiile pe care tocmai le-am menţionat, da, vom fi nevoiţi să intervenim într-un mod mai strict”, a declarat Breton jurnaliştilor, care a completat că noua legislație, care va fi adoptată până la finalul anului, ar putea fi mult mai dură în domeniul înaltelor tehnologii, care ar putea avea consecințe reale pentru companii precum Facebook, care, până în prezent au avut propria reglemetare.

Aceste noi reguli ”pot fi obligatorii pentru a evita acest tip de abuz, deoarece este abuziv, atunci când un conţinut total ilegal este diseminat masiv către concetăţenii noştri”, a subliniat Breton.

În cadrul întrevederilor, fondatorul celei mai mari reţele de socializare din lume, care deţine de asemenea Instagram şi Whatsapp, Mark Zuckerberg, a subliniat importanţa unui mai bun control al discursului de incitare la ură şi a dezinformării pe platforme – dar fără să fie cenzurată libertatea de exprimare.

Comisarul european pentru concurenţă Margrethe Vestager şi comisarul pentru piaţa internă Thierry Breton urmează să anunţe miercuri propuneri ce au ca obiectiv exploatarea potenţialului de date industriale ale UE şi combaterea dominaţiei Facebook, Google şi Amazon.

De asemenea, Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, sector aflat în plină dezvoltare și dominat în mare parte de Statele Unite și China.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Negocieri dure la Bruxelles privind viitorul buget al UE înaintea summitului liderilor europeni: România este în dezacord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

Published

on

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Liniile roșii ale României, expuse în Consiliul Afaceri Generale: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

La Bruxelles, Iulia Matei a salutat eforturile președintelui Consiliului European şi Comisiei Europene pentru avansarea și finalizarea negocierilor, subliniind importanța unui acord în timp util care să permită implementarea corespunzătoare a viitorului cadru de programare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat din cadrul MAE a precizat că România susține în continuare un buget ambițios, menit să sprijine aducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate la nivel european, context în care a subliniat preferința României pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare în afara bugetului, precum şi luarea în considerare a impactului bugetar pe care noul Fond European de Tranziție Echitabilă îl generează asupra volumului total al bugetului.

Iulia Matei a subliniat, în context, rolul esențial pe care Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună îl dețin în realizarea obiectivelor de dezvoltare şi convergenţă.

Totodată, din perspectiva intereselor României, a reiterat importanța alocărilor pentru coeziune și agricultură, precum şi a condițiilor de implementare pentru acestea, având în vedere persistența unui decalaj semnificativ față de media UE, sub aspectul nivelului de dezvoltare şi a necesității atingerii unei convergențe reale la nivelul Uniunii pentru toate tipurile de regiuni.

Referitor la Politica Agricolă Comună, secretarul de stat Iulia Matei a arătat importanța continuării procesului de convergență externă a plăților directe, precum şi evitarea introducerii unui mecanism obligatoriu de plafonare a plăților directe pentru fermele mari.

Oficialul român a subliniat dezacordul cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, exprimând preferința pentru nivelul propus anterior de Președinția finlandeză a Consiliului UE.

În privința componentei de venituri a noului buget, secretarul de stat român a indicat preferința României pentru eliminarea corecțiilor pe parcursul cadrului financiar viitor, precum şi deschiderea pentru identificarea de noi resurse proprii care să conducă la un efort bugetar echilibrat din partea statelor membre, mai ales în contextul necesității atingerii obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice.

În același timp, secretarul de stat a reiterat deschiderea legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept. A exprimat, totodată, rezerve cu privire la reducerea alocărilor pentru mobilitatea militară şi s-a pronunţat pentru menținerea unui Instrument distinct pentru Vecinătate în viitorul buget UE.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending