Connect with us

U.E.

Polonia a calculat ”datoria Germaniei” față de victimele poloneze din cel de-al Doilea Război Mondial la 440 de miliarde de euro

Published

on

Victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale, a declarat joi deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, notează Agerpres, citând agenția poloneză PAP.

FOTO: Sejm – Polish Lower Chamber

Mularczyk a invocat în parlament un studiu efectuat în 1990, potrivit căruia “în Polonia au existat 13,32 milioane de victime directe ale Germaniei naziste”, deportaţi, prizonieri în lagăre de muncă şi lagăre de concentrare, invalizi civili, văduve, orfani şi victime ale bolilor pe care le-au suferit în contextul războiului şi al ocupaţiei.

Potrivit deputatului partidului conservator naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere în Polonia, studiul evalua atunci revendicările posibile la 284 miliarde de dolari.

Aceasta era suma în 1990. Dacă noi recalculăm, ţinând seama de puterea de cumpărare a dolarului în 2017, obţinem (…) 543 de miliarde de dolari“, a precizat Mularczyk, încheie sursa citată.

Disputa a fost reaprinsă în 2017

Parlamentarul conservator Arkadiusz Mularczyk a cerut anul trecut Biroului pentru Cercetare al Parlamentului polonez să pregătească o analiză cu privire la faptul dacă Varşovia poate să formuleze în mod legal această solicitare de despăgubire. 

Subiectul daunelor a fost reînviat de PiS după mai multe decenii în care Polonia și-a îmbunătățit relaţiile cu Germania şi ar putea conduce acum la tensiuni între cele două ţări membre ale Uniunii Europene.

Puterea de la Varşovia a precizat în luna august 2017 că Germania are o obligaţie morală de a plăti pentru distrugerea masivă a multor oraşe şi a unei mari părţi din industria ţării de către structura de război nazistă.

În replicăpurtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a precizat că Polonia a renunţat la reparaţii din partea Germaniei şi în 1970 şi 2004 şi că situaţia este obligatorie din punct de vedere juridic, iar guvernul german vrea să păstreze relaţia foarte bună pe care o are cu Polonia.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber salută votul pentru Laura Codruța Kövesi: ”Un mare succes pentru lupta anticorupție după atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România”

Published

on

© Manfred Weber/ Twitter

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, salută votul dat de Consiliul Uniunii Europene în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

”Confirmarea Laurei Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European este un mare succes pentru grupul PPE și pentru lupta anticorupție. După luni de atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România împotriva ei, Biroul Procurorului European trebuie să își înceapă activitatea cât mai repede cu putință”, a scris Weber, pe Twitter.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi: ”Este cea mai bună persoană pentru această slujbă și un semnal important pentru Guvernul român”

Published

on

@ European Parliament Media Center

Eurodeputatul belgian și fostul lider al grupului ALDE (actualmente Renew Europe) Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi după ce aceasta a fost votată azi, 19 septembrie, în Consiliul Uniunii Europene pentru a prelua funcța de procuror-șef european a Parchetului European: ”Felicitări pentru Laura Kövesi pentru numirea ei în funcția de procuror-șef european! Nu numai că este cea mai bună persoană pentru această slujbă, ci este și un semnal important pentru Guvernul român: nu ar fi trebuit să o concediați. Acest tip de decizii îndoielnice se întorc împotriva voastră”.

 

Reamintim că ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Citiți și: Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Totodată, Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, salută și el votul dat de Consiliul Uniunii Europene în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

”Confirmarea Laurei Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European este un mare succes pentru grupul PPE și pentru lupta anticorupție. După luni de atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România împotriva ei, Biroul Procurorului European trebuie să își înceapă activitatea cât mai repede cu putință”, a scris Weber, pe Twitter.

Citiți și:Manfred Weber salută votul pentru Laura Codruța Kövesi: ”Un mare succes pentru lupta anticorupție după atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România”

Guy Verhofstadt este cunoscut pentru poziționările sale cu privire la România. Acesta a criticat poziția Guvernului României de a împiedica numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european și a avertizat forțele politice din România că îndreaptă țara noastră spre o posibilă activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

Într-un editorial scris de eurodeputatul belgian în luna mai, acesta a mai menționat că Laura Codruța Kovesi este ”curajoasă și extrem de eficientă în lupta împotriva corupției în România, a arătat ce poate realiza o persoană, împuternicită prin lege. UE trebuie să o susțină pe ea și pe tot ceea ce aceasta reprezintă. Lupta împotriva corupției în România și în alte părți este o luptă pentru sufletul Europei”.

Citiți și: Guy Verhofstadt, editorial despre ”recuperarea sufletului Europei”: Cazul Laurei Codruța Kövesi este un exemplu perfect că Europa are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a-și apăra valorile

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană organizează un număr record de acțiuni de curățenie pe plajele din întreaga lume. 250 de kg deșeuri au fost strânse pe plaja dintre Eforie Sud și Nord

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Pe plajele din întreaga Europă și din întreaga lume, personalul UE se alătură comunităților locale pentru a curăța deșeurile marine ca parte a campaniei #EUBeachCleanUp, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Campania a fost lansată pe 19 august, iar punctul ei culminant fiind sâmbătă, 21 septembrie, Ziua Internațională a curățării țărmurilor, cu acțiuni desfășurate în peste 80 de țări, de pe toate continentele locuite.

Anul acesta, datorită parteneriatelor inovatoare cu Organizația Națiunilor Unite și cu Strumpfii, campania implică mii de cetățeni de toate vârstele. Succesul campaniei #EUBeachCleanUp se bazează pe combinarea informărilor pe scară largă – cu o prezență puternică pe platformele de comunicare socială – cu un apel foarte concret la acțiune: veniți și alăturați-vă nouă pe plaja dumneavoastră!

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, este mândru de această campanie și invită toată lumea să participe:

„Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ambițioase politici de combatere a poluării marine din lume. Împreună cu Organizația Națiunilor Unite, dorim ca oceanele noastre să fie mai curate și mai sănătoase – în concordanță cu obiectivul de dezvoltare sustenabilă nr. 14 al ONU. Anul acesta avem un nou partener: Strumpfii. Albaștri, curajoși și cu o trecere excepțională la tineri și vârstnici, ei sunt partenerii ideali ai campaniei noastre. Participați la evenimentele noastre și ajutați-ne să construim un val global de activism oceanic!”

Campania #EUBeachCleanUp a avut loc și în România.

Reprezența Comisiei Europene în România împreunp cu reprezentanții ambasadelor Estoniei,Finlandei, Germaniei, Poloniei, voluntarii Ong Mare Nostrum și elevii de la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” Eforie Sud, au colectat peste 250 kg de deșeuri pe plaja Eforie Sud.
m deschis seria acțiunilor #EUBeachCleanup din 2019!

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Numeroasele evenimente ale campaniei #EUBeachCleanUp, care vor avea loc în următoarele săptămâni, vor aduce, fiecare, tone de deșeuri de pe mare și țărmuri la unități locale de gestionare a deșeurilor. Evenimentele sunt organizate de ambasadele UE și de birourile ONU din întreaga lume, împreună cu autorități, școli, ONG-uri și întreprinderi private locale. Prin intermediul campaniei, UE și partenerii ei doresc să implice publicul și să crească gradul de informare, în special în rândul copiilor și al tinerilor. Cu ocazia colectării deșeurilor de pe plajă, oamenii vor recunoaște multe articole de unică folosință: bețișoare cu vată, paie, pungi din plastic sau tacâmuri… Participarea la eveniment poate stimula schimbarea de comportament pe termen lung.

În fiecare an, 8 milioane de tone de deșeuri din materiale plastice ajung în mare, iar simpla curățare a plajelor nu va rezolva singură această provocare majoră. Prevenirea are o importanță majoră. Acesta este motivul pentru care UE a adoptat Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară împreună cu măsuri legislative menite să reducă producția și consumul a 10 obiecte de plastic de unică folosință care se întâlnesc cel mai adesea în deșeurile marine.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending