Connect with us

NATO

Polonia a preluat de la Germania conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO în 2020: 6.000 de soldați, inclusiv români, sunt pregătiți pentru a descuraja orice amenințare

Published

on

© NATO Battlegroup Poland/ Facebook

Polonia și-a asumat, de la 1 ianuarie 2020, conducerea Forţei de Reacție Rapidă a Alianței Nord Atlantice, informează NATO într-un comunicat. Polonia a preluat de la Germania la 1 ianuarie 2020 și o va preda Turciei în 2021.

”Vârful de lance” al NATO, denumit oficial Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost înfiinţat în urma crizei din Ucraina şi a devenit de atunci un element al strategiei de descurajare împotriva Rusiei. VJTF face parte din Forța de Răspuns a NATO, creată, în 2002, și a fost înființată în urma deciziilor de la summitul aliat din Țara Galilor, din 2014.

Mulțumesc Poloniei pentru conducerea forței de reacție rapidă. Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, vârful nostr de lance, este o contribuție substanțială pentru apărarea noastră colectivă și o dovadă puternică a capabilităților Poloniei. Această forță este disponibilă pentru a fi desfășurată rapid pentru a apăra orice aliat în fața oricărei amenințări”, a spus Jens Stoltenberg.

Nucleul de conducere al acestei forțe va fi Brigada 21 Podhale Rifles, sprijinită de unități de luptă din cadrul Diviziei Mecanizate 21 a Poloniei, de forțe aeriene, poliție militară și specialiști în domeniul combaterii amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Forța de reacție rapidă a NATO este echipată cu aproximativ 6.000 de soldați, inclusiv 3.000 din Polonia. În cadrul aceste forțe participă militari din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Portugalia, România, Spania, Slovacia, Turcia și Marea Britanie, în timp ce Statele Unite sunt pregătite să sprijine forțele VJTF cu orice alte mijloace de luptă, inclusiv aeriene.

Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat este alcătuită din forțe terestre, aeriene, maritime și speciale și face parte din Forța de Răspuns a NATO, alcătuită din aproximativ 40.000 de soldați

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministerul Apărării Naționale cere aprobarea Parlamentului pentru transformarea Bazei Militare Mihail Kogălniceanu în cea mai mare bază a NATO din Europa de Est

Published

on

© Armata României/ Facebook

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a cerut miercuri încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est, informează Adevărul.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă.  

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Citiți și Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA

Citiți și MApN: Comitetul executiv româno-american a discutat, la București, despre planurile de extindere ale bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Continue Reading

NATO

Raport CEPA: Un fost comandant al forțelor SUA în Europa recomandă consolidarea capabilităților României ca “centru de greutate al posturii NATO de descurajare” pe flancul estic

Published

on

© MApN

România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat, relevă un raport al Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est.

Raportul intitulat “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență” este realizat de patru autori, inclusiv generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, și reprezintă o pledoarie către decidenții euro-atlantici pentru ca NATO să își asume o strategie cuprinzătoare pentru tot flancul estic și să înlăture o abordare asimetrică.

“Pentru a reduce obiectivul revizionist al Moscovei de a crea o sferă de influență neoimperială, aceștia susțin că NATO ar trebui să înlăture orice asimetrie din poziția actuală a flancului estic, sporindu-și rolul în regiunea largă a Mării Negre în toate domeniile; să consolideze capacitățile de descurajare și de apărare în regiunea Mării Baltice; și să adopte o evaluare comună a amenințărilor pentru a permite reacțiile politice și militare rapide necesare pentru a descuraja agresiunile directe ale Moscovei”, se arată în preambului raportului, care cuprinde nu mai puțin de 141 de referiri la România, una din țările NATO care pledează de mai mulți ani pe o singură prezență înaintată aliată pe flancul estic.

Raportul reprezintă și o continuare a unui document similar realizat în luna noiembrie a anului trecut, tot sub coordonarea lui Ben Hodges, intitulat ”Strengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence”.

Raportul actual oferă o serie de recomandări privind România, cerând consolidarea militară a Armatei României și a structurii de comandă aliată pe teritoriul țării.

Fiind centrul de greutate al descurajării regionale a NATO pe flancul estic, România are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat“, argumentează autorii.

De altfel, anterior publicării acestui raport, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă i-a transmis omologului său american Mark Esper că România își dorește sporirea prezenței militare americane pe teritoriul României, mai ales în contextul în care țara noastră urmează să găzduiască o nouă structură NATO pe teritoriul său – Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Reamintim că la summitul NATO din iulie 2018 a fost acceptată propunerea României privind o structură de comandă a apărut în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acest plan se referă a adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. De asemenea, planul a permis și transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. 

Raportul CEPA recomandă și consolidarea apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă și drone.

Sistemul A2/AD (Anti Access Area Denial) reprezintă definiția generică atribuită spațiilor în care Rusia și-a poziționat sisteme de rachete, transformându-le în zone anti-acces și de excludere, măsură considerată ca fiind disproporționată și agresivă de către NATO. Una dintre aceste zone este regiunea Mării Negre, sistemul A2/AD al Rusiei fiind amplasat în Crimeea, unde Moscova și-a dezvoltat o postură militară pe care România și Alianța Nord-Atlantică o percep ca fiind agresivă și îngrijorătoare.

De asemenea, raportul CEPA recomandă îmbunătățirea capabilităților ISTAR ale României, care cuprind capacități de intelligence, supraveghere, observare și recunoaștere.

“Comandamentul SUA pentru europa (EUCOM) ar trebui să-și concentreze strategiile de implicare militară pentru a ajuta România să-și consolideze capacitatea ISTAR prin instruirea și susținerea specialiștilor”, susțin autorii documentului.

Nu în ultimul rând, raportul recomandă investiții în capabilitățile cibernetice ale României și sprijinirea “potențialului puternic de securitate cibernetică al României, printr-un parteneriat și o colaborare tehnologică mai mare cu SUA”.

 

Continue Reading

NATO

Presa germană: Cheltuielile militare ale Germaniei se apropie de ținta NATO, parțial ca rezultat al pandemiei de coronavirus

Published

on

© Bundeswehr

Cheltuielile Germaniei pentru apărare par să se apropie de ţinta stabilită de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), parţial ca rezultat al pandemiei de coronavirus, informează miercuri cotidianul Rheinische Post, preluat de dpa, informează Agerpres.

Plecând de la ultimul său pronostic economic, Institutul Economic German (IW) estimează că procentul din PIB alocat pentru cheltuielile de apărare este posibil să crească la 1,58% în acest an, scrie cotidianul.

Anul trecut, Germania a cheltuit pentru apărare 1,36% din PIB.

Toate statele membre ale NATO, inclusiv Germania, au promis în urmă cu cinci ani că vor creşte până în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.

În noiembrie, Germania a raportat cheltuirea pentru sistemul de apărare al NATO a mai mult de 50 de miliarde de euro pentru anul 2020.

Potrivit Ministerului Apărării german, într-un răspuns la întrebări formulate în scris de parlamentara Sevim Dagdelen de la partidul Linke (stânga), cheltuielile militare ale Germaniei ar urma să crească până la 50,4 miliarde de euro în acest an, informează Rheinische Post.

Producţia economică este de aşteptat să se reducă puternic pe fondul pandemiei de coronavirus, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor militare din punct de vedere procentual. Germania a fost criticată de SUA în trecut pentru că nu alocă mai mult pentru cheltuieli militare. 

Citiți și Raport SIPRI: Cheltuielile militare globale, la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Statele NATO însumează peste jumătate din bugetele alocate apărării în lume

Raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat luna trecută, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending