Connect with us

U.E.

Polonia, îngrijorată de atitudinea ”anti-americană” din UE: Vom utiliza buna noastră relație cu SUA pentru a consolida alianța dintre Europa și America

Published

on

© www.premier.gov.pl

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a criticat sâmbătă ”anti-americanismul în creștere” în rândul statelor membre ale Uniunii Europene și a afirmat că Varșovia va căuta să creeze legături puternice între Europa și Statele Unite.

Într-un inverviu acordat pe larg cotidianului german Die Welt, Morawiecki a mai criticat Germania și Franța pentru că respectă ținta de 2% pentru cheltuieli militare în cadrul NATO și a criticat, din nou, proiectul gazoductului Nord Stream 2, Polonia fiind un oponent neabătut al acestei conducte care ar urma să crească dependența europeană de gazul rusesc.

Întrebat ce rol va juca Poloniei în viitorul UE, premierul polonez s-a referit la relațiilor dintre Europa și Statele Unite.

Privim cu îngrijorare creșterea unor reflexe anti-americane în anumite state membre ale UE. De aceea, Varșovia își va utiliza buna relație pe care o are cu Washington-ul pentru a consolida alianța Europei cu Statele Unite”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Fără America, a adăugat el, Europa nu ar putea să supraviețuiască ”atacurilor hibride din partea Rusiei sau influenței crescânde a Chinei”.

Polonia are o relație specială cu Statele Unite, marcată printr-o serie de progrese politice substanțiale în ultimii ani. Președintele polonez Andrzej Duda a fost primit de două ori până în prezent de Donald Trump la Casa Albă, la fel ca președintele român Klaus Iohannis, în timp ce Donald Trump a efectuat o vizită în Polonia, în 2017. În plan militar, Varșovia și Washington-ul au convenit suplimentarea forțelor americane staționate pe teritoriul polonez, iar Polonia a primit acceptul din partea SUA să achiziționeze avioane de ultimă generație F-35. Și în plan energetic și politic relațiile au avansat, Polonia fiind aprovizionată cu gaz natural lichefiat american și fiind inclusă, anul trecut, în programul Visa Waiver.

Reacția lui Morawiecki vine după ce președintele Klaus Iohannis a salutat declarația președintelui american Donald Trump cu privire la situația din Orientul Mijlociu în urma tensiunilor ce au escaladat cu Iranul, în timp ce Bucureștiul, tot prin vocea președintelui, a chemat ca Uniunea Europeană să fie parte a soluțiilor de reducere al tensiunilor și calmare a situației. În declarația sa, Trump a făcut un apel la aliații europeni să denunțe rămășițele acordului nuclear cu Iranul și a cerut ca NATO să facă mai mult în Orientul Mijlociu, solicitare la care România a răspuns pozitiv.

Mai mult, aflat într-o vizită în Bavaria la începutul săptămânii, Klaus Iohannis a afirmat că ”Uniunea Europeană nu este atât de relevantă în politica externă precum ar trebui să fie”.

Miniștrii afacerilor externe din țările UE, reuniți vineri la Bruxelles, au decis să îi dea un mandat Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, pentru a sa angaja în discuții diplomatice cu toate părțile implicate în situația din Orientul Mijlociu.

Pe de altă parte, Statele Unite și-au manifestat în această perioadă nemulțumirea privind reacția aliaților europeni față de situația din Orientul Mijlociu

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

Published

on

© Polish Ministry of Infrastructure and Construction

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat luni la Tallinn și realizat în contextul summitului Inițiativelor celor Trei Mări care va avea loc la 19 octombrie, în format videoconferință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Studiul FMI a fost prezentat în prezența președintei Estoniei, Kersti Kaljulaid, a comisarului european pentru energie, Kadri Simson, și a directorului Fondului Monetar Internațional.

Studiul a analizat dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) și a constatat că, deși acestea au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiunea – în special acele proiecte care susțin digitalizarea, economia inteligentă și obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul țărilor europene mai dezvoltate, adică UE15.

Summitul din Tallinn din luna octombrie urmează summitului de la Llubjana din 2019 și, în special, summitului de la București din 2018, când au fost luate o serie de decizii importante. Atunci, a fost marcată trecerea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

De altfel, studiul FMI subliniază că, începând cu iunie 2020, Polonia și România s-au angajat să aloce 500 de milioane de euro pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce alte state al inițiativei, precum Estonia, Ungaria sau Letonia și-au manifestat această intenție.

Documentul consemnează și angajamentul SUA de a aloca finanțări pentru proiectele I3M, având în vedere că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a utilizat prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen din luna februarie pentru a anunța investiții de 1 miliard de euro.

Fondul de Investiții al I3M își propune să strângă 5 miliarde de euro care să genereze ulterior invesitții de până la 100 de miliarde de euro. Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. Studiul publicat de FMI apare și în contextul în care țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European urmează să adopte forma finală a programului de redresare economică a UE, un plan gigantic de 1.824 de miliarde de euro, compus din instrumentul Next Generation EU și bugetul plurianual pe șapte ani.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Din cele 27 de proiecte prioritare ale inițiativei, șase au fost propuse de România, câte două pentru fiecare domeniu (energie, digital și infrastructură):

1) crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;

2) crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, iar a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;

3) proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

4) proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

5) dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (faza 3 a BRUA);

6) dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).

Un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.

Continue Reading

U.E.

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Published

on

© Gitanas Nausėda/ Twitter

Franța, Lituania și Letonia au propus Uniunii Europene un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice și dezinformării, au anunțat luni, la Vilnius, în cadrul unei conferințe de presă, președinții francez și lituanian, Emmanuel Macron și Gitanas Nauseda, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Atacrile cibernetice și dezinformarea, care au devenit din ce în ce mai frecvente și distructive, după a revelat și criza COVID-19, reprezintă o amenințare la adresa democrației și coeziunii sociale ca urmare a influenței pe care o au asupra dezbaterii și politicilor publice, dar și campaniilor electorale. La inițiativa Comisiei Europene, un Cod de bune practici privind dezinformarea a fost adoptat și o rețea electorală europeană a fost creată în 2018 pentru a permite autorităților naționale să identifice rapid amenințările în cadrul alegerilor europene, pentru a face schimb de informații și pentru a pune în aplicare un răspuns coordonat. Noi, ca democrații europene, considerăm că ar trebui să mergem mai departe”, au transmis cele trei state într-o declarație comună a celor doi președinți ai Franței și Lituaniei, Emmanuel Macron și Gitanas Nauseda și a premierului leton, Artur Krinsjanis Karins, potrivit unui comunicat al MAE francez.

Acestea consideră că Planul eupean de acțiune privind democrația, anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în cadrul prezentării priorităților sale în fața Parlamentului European, la 16 iulie 2019, ar trebui să cuprindă următoarele măsuri: un mecanism comun de protejare a alegerilor, consolidarea rezilienței europene în fața dezinformării și un control mai strict asupra finanțării partidelor europene de către entități străine.

”Trebuie să ne asigurăm că procesele electorale, atât cele de la nivel național, cât și cele de la nivel european, se desfășoară în condiții de siguranță, garantând integritatea rezultatelor electroale”, este precizat în declarația comună mai sus amintită, în care Franța, Lituania și Letonia propun ca prin acest mecanism să se stabilească un grup de experți la nivel național care ar putea oferi ajutor oricărui stat membru care solicită spriijinul pentru a-și proteja sistemul electoral de atacuri”.

Aceste țări semnalează că ”finanțarea partidelor europene este subiectul unor reguli specifice, dar nu este suficient pentru a ne proteja democrațiile de influențele externe. În pofida interdicției ca partidele politice europene să accepte finanțare din afara Uniunii Europene, încă există portițe, cu precădere în ceea ce privește finanțarea indirectă. Facem apel la revizuirea Regulamentului 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, prin care să se interzică nu doar finanțarea directă a partidelor europene de către părți externe, dar și finanțarea externă indirectă (prin partide naționale sau donații private). Aceste revizuiri ar trebui să intre în vigoare înainte de viitoarele alegeri europene, programate pentru anul 2024”, semnalează cele trei țări.

Emmanuel Macron a început luni o vizită de trei zile în Lituania și Letonia, înaintea unui summit extraordinar al UE unde se așteaptă ca pe agendă să se afle, printre altele, și dinamica evenimentelor din Belarus și sancțiuni împotriva unor oficiali de la Minsk, după ce miniștrii de externe din țările UE au eșuat în a ajunge la un consens privind un cadru de măsuri restrictive împotriva autorităților din Belarus pe fondul opoziției Ciprului.

Într-un gest în avans, Estonia, Lituania și Letonia au adoptat o serie de sancțiuni împotriva a 30 de oficiali ai regimului de la Minsk, inclusiv împotriva lui Lukanșenko, care a fost declarat persona non-grata.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, consideră că România, care este dependentă de cărbune, are nevoie de timp pentru a se adapta la schimbările cerute de tranziția ecologică și pentru a-și asigura securitatea energetică.

Cristian Bușoi, împreună cu ministrul pentru Energie din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas, șeful de cabinet al vicepreședintelui Comisiei Europene, Diederik Samsom, și CEO-ul Grupului de guvernare REN 21, Rana Adib, a participat la dezbaterea “Generation Solar: propuneri concrete pentru un plan de recuperare cu energie solară”.

 

„Până în luna martie a acestui an, am avut o mare provocare globală: combaterea schimbărilor climatice. Acum ne confruntăm cu încă două provocări suplimentare: recesiunea și șomajul în creștere din cauza COVID-19. Liderii din întreaga lume privesc redresare ecologică ca pe o soluție pentru depășirea provocărilor și ieșirea din actuala criză. În Europa, avem la dispoziție 670 de miliarde de euro pentru acest obiectiv, dar sigur că mai este nevoie și de decizii curajoase pentru ca schimbarea să aibă loc”, spune Cristian Bușoi. 

În opinia sa, transformarea verde și digitalizarea, în special în sectorul energetic, trebuie să se facă echilibrat și echitabil.

„În România suntem încă dependenți de cărbune și avem nevoie de timp pentru a ne adapta schimbărilor și a asigura securitatea energetică a țării. Trebuie să privim cu atenție la realitățile din fiecare regiune și să facem ca redresarea ecologică să fie echitabilă pentru toți cetățenii. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă”, susține președintele ITRE. 

Comisia își propune să modifice Legea europeană a climei pentru a include obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 ca un pas către neutralitatea climatică. Ca parte a acestui efort, își propune să revizuiască și să extindă sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii; să adapteze Regulamentului privind partajarea eforturilor și cadrul privind emisiile de carbon din utilizarea terenurilor; consolidarea politicilor privind eficiența energetică și energia regenerabilă; și consolidarea standardelor de CO2 pentru vehiculele rutiere.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.6 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi6 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ7 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.7 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA8 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.8 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending