Polonia, Lituania și Franța sunt primele trei state membre UE și NATO care au reacționat în solidaritate cu România după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a salutat faptul că “a fost găsită o soluție în conformitate cu Constituția României și că democrația a prevalat”.

“Alegerile libere și corecte, fără interferențe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetățenilor din țările democratice. Polonia va continua să colaboreze cu România ca stat membru de încredere al UE și aliat NATO pentru a proteja securitatea ambelor țări și a cetățenilor noștri“, a scris Sikorski, pe contul său de X.

We welcome the fact that a solution in line with the Romanian Constitution was found and democracy prevailed (1/3).

— Radek Sikorski (@radeksikorski) December 6, 2024

Un mesaj de solidaritate a venit și din partea Ministerului de Externe al Lituaniei.

“Curtea Constituțională a României relevă dovezi alarmante de interferență străină în alegeri. Aceste constatări necesită concluzii serioase. Suntem solidari cu aliatul nostru, România”, a transmis MAE de la Vilnius.

The Constitutional Court of #Romania reveals alarming evidence of foreign interference in elections. These findings demand serious conclusions. We stand in solidarity with our ally, Romania.

— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) December 6, 2024

Ministerul Afacerilor Externe și pentru Europa al Franței a reacționat prin intermediul purtătorului de cuvânt.

“Franța urmărește cu mare atenție desfășurarea procesului electoral din România, un partener strategic important în cadrul UE și NATO, și o națiune prietenă. În acest context, exprimăm îngrijorarea noastră profundă în urma publicării de către Administrația Prezidențială a unor documente declasificate care menționează – arată ingerințe din partea Rusiei, în special prin rețeaua TikTok, care au vizat alterarea integrității procesului electoral aflat în desfășurare”, a transmis MAE de la Paris.

De asemenea, Franța a salutat măsurile anunțate de Comisia Europeană în cadrul regulamentului privind serviciile digitale.

“Franţa face apel la mobilizarea tuturor instrumentelor necesare pentru a consolida transparența platformei TikTok și pentru a preveni riscurile sistemice ce vizează procesul electoral atât din România, cât și din toate statele membre UE. Autoritățile franceze competente rămân la dispoziția instituțiilor europene și a autorităților române – sunt alături de instituțiile europene și a autorităților române pentru a contribui la analiza și gestiunea situației pe rețelele sociale implicate”, a mai precizat sursa citată.

The Constitutional Court of #Romania reveals alarming evidence of foreign interference in elections. These findings demand serious conclusions. We stand in solidarity with our ally, Romania.

— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) December 6, 2024

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.

“Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.

Și Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa din SUA, cunoscută sub numele generic de “Comisia Helsinki”, a condamnat amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din România.

Nu în cele din urmă, șase foști ambasadori ai Statelor Unite în România au realizat joi un demers fără precedent de susținere a democrației românești în contextul alegerilor prezidențiale, transmițând o scrisoare comună că “actuala cursă electorală din România reprezintă o cauză de îngrijorare majoră” și manifestându-și încrederea că “poporul român va vedea aceste atacuri din partea unor state autoritare ca lovituri de stat nereușite”.

De la Berlin, Ministerul de Externe german percepe tentativele Rusiei de a influența alegerile din România ca un mod prin care Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO”.

Președintele francez Emmanuel Macron a avut o discuție candidata pro-europeană din partea USR, Elena Lasconi, context în care a amintit implicarea Franței în securitatea României, avertizând că acesta “nu este un cec în alb”, ci o susținere pentru o țară “clar angajată în Uniunea Europeană și NATO”.

“Miza este, evident, viitorul României, care este foarte importantă și strategică pentru întreaga Europă. Țara dumneavoastră este una decisivă. Sunteți pe frontul de est al NATO, sunteți un membru important al Uniunii Europene și în ultimii șapte ani am evaluat și simțit constant importanța României. Această cale clară este în interesul României, a poporului român și a întregii Europe. Am decis din prima zi a agresiunii Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, să trimit trupe în România. Am fost primii care am trimis trupe în țara dumneavoastră pentru a proteja acest front. Mă voi exprima foarte clar: Acesta nu este un cec în alb pe care i l-am oferit României. Am oferit susținerea noastră unei țări clar angajate în Uniunea Europeană și NATO. Este important să spunem că dacă cineva care este ambiguu față de Rusia sau pro-rus în exclusivitate va schimba radical politica de securitate a țării voastre“, a spus Macron.

Nu în ultimul rând, președinția G7, asigurată de Italia, s-a declarat “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.