Connect with us

INTERNAȚIONAL

Polonia: Partidul conservator naționalist Lege și Justiție rămâne la putere după alegeri, însă a pierdut majoritatea în Senat

Published

on

© Sejm - Polish Lower Chamber

Partidul de guvernământ din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS), care a câștigat din nou alegerile legislative și a obținut din nou majoritatea în Sejm, camera inferioară a Parlamentului, va întâmpina dificultăți în a-și impune politicile asumate întrucât a pierdut majoritatea în Senat, camera superioară a Parlamentului, relatează The Guardian.

Rezultatul sub aşteptări obţinut în Senat de partidul aflat la putere la Varşovia a survenit în contextul în care rezultatele obținute au fost primite fără euforie de liderul PiS, Jaroslaw Kaczyński, precum și de premierul Mateusz Morawiecki. Am primit multe voturi, dar merităm mai mult”, a spus Kaczyński

În camera inferioară, Seimul, PiS a obţinut 44% din voturi, în creştere de la 38% în 2015, a anunţat comisia electorală din Polonia, citată de Adevărul, care precizează că potrivit sistemului polonez de redistribuire a locurilor, partidul va avea majoritatea, dar cu doar câteva locuri mai multe.

În Senat, a câştigat opoziţia, Partidul Platforma Civică, principala forță din cadrul Coaliției Civice formată pentru aceste alegeri, anunțând că opoziția a obținut 51 de mandate din cele 100 de locuri în camera superioară a Parlamentului.

de centru publicând pe Twitter numele celor 51 de membri ai opoziţiei şi ai aliaţilor acesteia care au obţinut locuri.

Potrivit rezultatelor alegerilor din 13 octombrie, în privința configurației viitoare a Sejm (n.r.- camera inferioară a Parlamentului Poloniei), din cele 460 de locuri ale legislativului, PiS ar urma să obțină 239 de mandate – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține în jur de 130 de locuri în camera inferioară.

Controlul asupra Senatului ar permite opoziţiei să blocheze sau să întârzie legile propuse de PiS şi să aibă un cuvânt de supus în numirea conducerii unora dintre cele mai importante instituţii din Polonia, cum ar fi ombudsmanul pentru drepturi civile.  

În timpul primului mandat la putere, PiS a dobândit reputaţia de a promova legi foarte rapid, cu şedinte convocate noaptea în Seim, urmate de aprobarea rapidă în Senat.  

Strategia politică a PiS a fost să combine creşterea importantă a cheltuielilor sociale în anumite domenii, cu o retorică naţionalistă şi tradiţionalistă şi un stil politic autoritar care a amplificat diviziunile din societatea poloneză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Volodimir Zelenski face apel la comunitatea internațională să intervină în cazul centralei nuclerare de la Zaporojie, care a fost transformată de Rusia „într-un câmp de luptă”.

„Trebuie să protejăm Europa de această amenințare. Să o protejăm cu toții împreună. Și, probabil, nu doar Europa. Pentru că centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina este cea mai mare de pe continentul nostru. Este a treia ca mărime din lume, cu șase unități de putere”, a subliniat președintele ucrainean într-un discurs recent. 

Potrivit șeful statului, în timpul anilor de funcționare a acestei centrale, nu a existat niciun incident care să pună în pericol siguranța ucrainenilor sau a tuturor europenilor: „Dar acum, armata de ocupație rusă folosește centrala nucleară de la Zaporojie pentru teroare și provocări armate.”

„Rusia a transformat centrala nucleară într-un câmp de luptă. Când ocupanții au venit la centrala nucleară, tancurile lor au tras asupra acesteia. Foc direct asupra centralei. Plasând echipamente militare pe teritoriul centralei și chiar aruncând muniție acolo, trupele rusești știu cu siguranță că pun întreaga Europă în pericolul unui dezastru nuclear”, a mai adăugat acesta.

„Rusia poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie la centrala nucleară de la Zaporojie. În ceea ce privește consecințele reale, ar putea fi chiar mai catastrofal decât Chornobîl”, a conhis acesta.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

Published

on

© Oleksii Reznikov/ Twitter

Regatul Unit și Danemarca au anunțat că își vor spori ajutorul militar și financiar destinat Ucrainei. Miniștrii apărării ai celor două țări, Ben Wallace, respectiv Morten Bodskov, s-au întâlnit joi la Copenhaga cu omologul lor ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre sprijinul pe termen lung pentru ţara est-europeană invadată de Rusia în 24 februarie, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Astfel, Londra a anunțat că va trimite sisteme de rachete cu capacitate de lansare multiplă (MLRS) în Ucraina, arată un comunicat al Ministerului britanic al Apărării.

În egală măsură, Marea Britanie va oferi un număr semnificativ de rachete de tip M31A1 cu ghidaj, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km, permițând Ucrainei să continue să se apere.

”Această ultimă tranșă a sprijinului militar va permite forțelor armate ale Ucrainei să se apere împotriva agresiunii ruse. Sprijinul nostru continuu trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie și comunitatea internațională se opun acestui război ilegal și vor sta umăr la umăr, oferind ajutor militar defensiv Ucrainei pentru a o ajuta să se apere în fața invaziei lui Putin”, a dat asigurări Wallace.

Să nu uităm că trupele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor, astfel încât să poată maximiza eficiența sistemelor.

Acest lucru vine în completarea angajamentului Marii Britanii de a instrui până la 10.000 de soldați ucraineni în ceea ce privește abilitățile de luptă ale infanteriei pe câmpul de luptă în următoarele luni. Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au anunțat că vor sprijini programul.

La rândul său, Danemarca a anunțat că va suplimenta cu 110 milioane de euro ajutorul financiar pentru Ucraina, a anunţat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă, după reuniunea de la Copenhaga.

”Acesta este un război împotriva valorilor pe care sunt construite Europa şi lumea liberă. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina”, a subliniat şefa executivului danez.

Noile măsuri, printre care trimiterea de instructori în Marea Britanie pentru a pregăti soldaţi ucraineni fără nicio experienţă militară sau cu experienţă limitată şi antrenarea de militari ucraineni pe teritoriul danez, vor duce valoarea totală a asistenţei Danemarcei pentru Ucraina la peste 3 miliarde de coroane daneze (415 milioane de euro).

Continue Reading

Facebook

U.E.8 mins ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cu cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA25 mins ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA32 mins ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.2 hours ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.2 hours ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA19 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.19 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA20 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

ROMÂNIA19 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending