Corespondență din Bulboaca

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu și-a exprimat joi recunoștința pentru sprijinul din partea României, Franței, Suediei, Regatului Unit, Elveției și Consiliului European în organizarea primului summit al Comunității Politice Europene care a avut loc în afara spațiului UE și celui mai important eveniment internațional găzduit vreodată de R. Moldova.

La finalul unui summit care a făcut Republica Moldova mai vizibilă pe harta Europei, Sandu i-a predat ștafeta premierului spaniol Pedro Sanchez, care a anunțat că următorul summit al CPE va avea loc la Granada, în toamnă, sub egida președinției spaniole a Consiliului UE.

“Suntem incredibil de recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit. Întreaga Comunitate s-a reunit pentru a sprijini efortul: România, Franța, Suedia, Regatul Unit, Elveția și, bineînțeles, Consiliul European, precum și ceilalți parteneri de dezvoltare ai Moldovei. Astăzi, aici, la numai 20 de kilometri de Ucraina, am reunit continentul pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și puternică de a readuce pacea în Europa. Astăzi, ne-am arătat puterea și unitatea într-un moment în care stabilitatea continentului nostru este amenințată. Am arătat că suntem uniți împotriva celei mai mari agresiuni militare de după cel de-al Doilea Război Mondial – și împotriva încălcărilor dreptului internațional”, a spus Maia Sandu, într-o conferință de presă.

Ea a salutat din nou curajul și rezistența Ucrainei, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski a participat în persoană la summit.

Președinta R. Moldova a subliniat că acțiunile comune ale țărilor din Comunitatea Politică Europeană “vor lega mai strâns familia noastră europeană”, “vor face Europa mai puternică”, și “ne vor face pe noi să fim mai în siguranță”.

“Summitul de astăzi a arătat cât de valoroasă este Comunitatea Politică Europeană. Am arătat că suntem o familie. O familie puternică și unită de națiuni europene care acționează împreună pentru a face continentul mai puternic. Mai unit. Mai pașnic. Vă rog să fiți siguri că puteți conta întotdeauna pe Moldova ca membru activ al familiei noastre europene – o familie care lucrează împreună pentru a face continentul nostru mai sigur, mai stabil și mai integrat”, a conchis ea.

Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.

© EPC Moldova/ Flickr

Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024

Corespondență din Bulboaca

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit joi președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul pe care acesta și România l-au acordat în susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.

Liderul de la Kiev a făcut aceste afirmații la Castelul Mimi din Bulboaca, la 35 de kilometri sud de Chișinău, acolo unde președinta R. Moldova Maia Sandu a găzduit summitul Comunității Politice Europene, un eveniment de o anvergură fără precedent în istoria Republicii Moldova.

“În primul rând, România ajută deja Ucraina, eu sunt recunoscător, la fel cum sunt recunoscători și băieții și fetele noastre care ajută de pe front. Eu îi sunt recunoscător președintelui Iohannis, sigur, între noi sunt relații excelente, și asta este foarte important. Ele, în mod cert, s-au schimbat din momentul în care Iohannis, împreună cu alți lideri, a venit în poate cel mai important moment și a susținut candidatura Ucrainei la UE. Din momentul acela avem deja alte relații. Mai bune. Nu între mine și președinte, sigur, e un lucru important și acesta, dar între statele și popoarele noastre”, a spus Zelenski, în cadrul unei conferință de presă, răspunzând unei întrebări din partea Libertatea.

Liderul de la Kiev s-a referit indirect la vizita pe care președintele Iohannis a efectuat-o anul trecut la Kiev, pe 16 iunie, alături de președintele Franței, cancelarul Germaniei și premierul Italiei, cu o zi înainte ca executivul european să adopte opinia de susținere a candidaturii Ucrainei la UE și cu o săptămână înainte de decizia propriu-zisă în Consiliul European.

Afirmațiile de joi ale lui Zelenski au venit în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean au adoptat în aceeași zi o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, documentul fiind andosat de cei doi lideri politici în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc în marja participării la summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, organizat la Castelul Mimi din Bulboaca.

“Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.

Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.

De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.

Ulterior, în cadrul unei conferință de presă, președintele Klaus Iohannis a avertizat că dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO și referitor la o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.

“Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.

“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el.

Corespondență din Bulboaca

Dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut, a avertizat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa, summitul Comunității Politice Europene.

Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei și disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO.

Întrebat despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO, privind o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.

“Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.

“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el, în timp ce, la Oslo, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat că aliații vor discuta un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei.

Întrebat în același timp și despre sprijinul pentru Republica Moldova, pentru ca această țară să fie inclusă în schema unor garanții de securitate în paralel cu eforturile de începere a negocierilor de aderare la UE, Iohannis a precizat că “ar fi greșit să ne concentrăm doar pe aspectul de integrare europeană.

“Securitatea are multe fațete. Mă gândesc nu neapărat la securitatea militară în acest sens, fiindcă Moldova s-a declarat neutră, dar vorbim, de exemplu, de securitate energetică, de stabilitatea statului și așa mai departe, și este interesul nostru, al tuturor, ca Moldova să fie și să rămână stabilă”, a precizat președintele.

“Dacă noi, europenii, nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut. Atât de simplu este. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care ajutăm Ucraina și Moldova. O facem fiindcă așa este corect, fiindcă, după părerea noastră, ei sunt parte din Europa democratică, ei sunt o parte din comunitatea noastră și aici deja putem să ne dăm seama care este plus-valoarea acestui format european și de aceea am subliniat în deschidere, statele europene democratice – fiindcă mai este cineva, dar nu este democratic și nu a fost invitat -, deci Moldova și Ucraina sunt dintre ai noștri”, a explicat șeful statului.

Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.

Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.

La acest summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat pentru includerea țării sale în UE și NATO.