Polonia, prima țară de pe flancul estic care reacționează după summit-ul de la Helsinki: Agresiunea Rusiei nu s-a diminuat. Donald Trump trebuie să ajungă la aceeaşi concluzie

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a afirmat marți că flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice trebuie să fie consolidat, ca răspuns la politica agresivă a Rusiei, declarațiile sale având loc în contextul reuniunii de la Helsinki dintre președinții Donald Trum și Vladimir Putin, dar și condițiile deciziilor adoptate de NATO la summit-ul de săptămâna trecută de la Bruxelles.

Foto: Flickr/gov.pl

Flancul de est al NATO trebuie să fie consolidat pentru că, din păcate, politica agresivă a Rusiei nu a încetat”, a spus şeful guvernului polonez într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Această agresiune nu s-a diminuat în vreun fel. Preşedintele Trump trebuie să ajungă la aceeaşi concluzie”, a adăugat Morawiecki, în condițiile în care politicienii americani din Congres au calatogat prestația lui Donald Trump la conferința comună de presă cu Vladimir Putin drept una dintre cele mai rușinoase performanțe ale unui președinte american.

La summitul NATO de la Varșovia din 2016, aliații au decis desfăşurarea a patru batalioane multinaţionale în Polonia şi în cele trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) și constituirea unei brigăzi multinaționale în România pentru consolidarea flancului estic al Alianţei. Săptămâna trecută, la Bruxelles, aliații au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece, între care adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO, inclusiv pe flancul estic, și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

Citiți și Summitul NATO de la Bruxelles – relatări, analize și corespondență CaleaEuropeana.ro

La nivelul măsurilor destinate exclusiv flancului estic, aliații au convenit păstrarea bătălioanelor multinaționale de pe teritoriile Poloniei și țărilor baltice, dezvoltarea brigăzii multinaționale din România și au luat notă de oferta Bucureștiului pentru ca România să găzduiască un centru de comandă și control al NATO.

Reamintim că primul summit dintre președinții SUA și Rusiei, desfășurat luni la Helsinki, s-a încheiat după peste patru ore de discuții în diferite formate – tete-a-tete, dejun de lucru și reuniune bilaterală extinsă – la capătul cărora Vladimir Putin a afirmat că ”era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat”, în vreme ce Donald Trump s-a manifestat dispus să riște politic pentru a crea, printr-un dialog productiv cu Rusia, pacea și stabilitatea în lume.

Citiți și Cei mai importanți oameni politici americani critică prestația lui Donald Trump la summit-ul cu Vladimir Putin: ”Una dintre cele mai rușinoase performanțe ale unui președinte american”

Preşedintele Donald Trump a fost criticat intens în Statele Unite, inclusiv din partea propriului partid, prin atitudinea sa la întâlnirea de luni, de la Helsinki, cu omologul său rus, Vladimir Putin, în care liderul SUA s-a aflat într-o postură delicată, aceea de a avea încredere în cuvântul lui Vladimir Putin sau în concluziile analizelor comunității americane de intelligence care afirmă implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Mai mult, preşedintele american a afirmat despre propria ţară că s-a comportat într-un mod stupid în relaţia cu Rusia.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.