Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe, instrumentul juridic reprezentând un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și statele sale membre au devenit ținta unor presiuni economice deliberate, informează comunicatul oficial. 

Instrumentul juridic îi va permite Uniunii Europene să se apere mai bine pe scena mondială. Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară.

Instrumentul anti-coerciții este conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Orice contramăsuri luate de UE ar fi aplicate numai în ultimă instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara intimidarea prin măsuri economice, care poate lua multe forme.

Acestea variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare vizând produsele dintr-o anumită țară a UE, până la boicotarea unor produse cu o anumită origine. Scopul contramăsurilor este de a menține dreptul legitim al UE și al statelor membre de a face alegeri și de a lua decizii în materie de politici în mod suveran, precum și de a preveni interferențele grave în suveranitatea Uniunii sau a statelor sale membre.

 „Într-o perioadă de tensiuni geopolitice tot mai accentuate, comerțul este din ce în ce mai mult utilizat ca armă, iar UE și statele sale membre devin ținte ale intimidării economice. Avem nevoie de instrumente adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător. Prin această propunere, transmitem mesajul clar că UE își va apăra cu fermitate interesele. Principalul obiectiv al instrumentului anti-coerciții este de a acționa ca un factor de descurajare. Dar de acum dispunem de mai multe instrumente atunci când suntem nevoiți să acționăm. Acest instrument ne va permite să răspundem provocărilor geopolitice din următoarele decenii, menținând Europa puternică și flexibilă”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț. 

Cu acest nou instrument, Uniunea Europeană va fi în măsură să răspundă măsurilor economice coercitive într-un mod structurat și uniform. Un cadru legislativ dedicat asigură previzibilitate și transparență; el evidențiază aderarea UE la o abordare bazată pe norme, inclusiv la nivel internațional.

Mai mult, UE va colabora direct cu o țară în cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă intimidarea economică nu se oprește imediat, noul instrument va permite Uniunii să reacționeze rapid și eficient, oferind un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, de la impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara în cauză, la restricții vizând serviciile sau investițiile sau la măsuri de limitare a accesului la piața internă a UE.

Propunerea Comisiei vine în urma solicitărilor inițiate de Parlamentul European și de mai multe state membre. Ea a fost făcută cunoscută într-o Declarație comună a Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului European privind un instrument pentru descurajarea și contracararea acțiunilor coercitive desfășurate de țări terțe, emisă în 2 februarie.

Propunerea a fost elaborată în urma unei consultări publice laborioase desfășurate la nivelul UE (inclusiv a unei evaluări a impactului), în cadrul căreia multe dintre părțile interesate – în special întreprinderile, asociațiile industriale și grupurile de reflecție – au semnalat problema intimidării economice și a măsurilor coercitive îndreptate împotriva intereselor UE și au sprijinit elaborarea la nivelul UE a unui instrument disuasiv.

În prezent, propunerea trebuie discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Ea va fi luată în considerare în cadrul procedurii legislative ordinare, prin care Parlamentul și Consiliul își vor elabora pozițiile la nivel intern înainte de a negocia între ele în cadrul discuțiilor din cadrul trilogului, cu participarea Comisiei. În următoarele două luni, părțile interesate și cetățenii pot oferi puncte de vedere suplimentare cu privire la care Comisia va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului.

Președintele francez Emmanuel Macron i-a adus miercuri un ultim omagiu Angelei Merkel, într-un mesaj de mulțumire către aceasta în timp ce la Berlin se desfășoară ceremoniile de învestire a lui Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei, punându-se astfel capăt epocii de 16 ani a lui Merkel.

“Mulţumesc, dragă Angela, pentru că n-ai uitat niciodată lecţiile istoriei, pentru că ai făcut atâtea pentru noi, pentru a împinge Europa înainte”, a scris Macron, într-un mesaj pe Twitter publicat în limbile franceză și germană.

Imaginile difuzate de liderul de la Elysee o ilustrează pe Merkel alături de Macron în diferite ipostaze – râzând, îmbrăţişându-se, colaborând la summituri internaţionale.

Materialul video debutează, de altfel, cu un montaj video din ianuarie 2018. Atunci, la Palatul Elysee, Macron și Merkel au transmis un mesaj comun pentru a marca 55 ani de la semnarea Tratatului de cooperare franco-germană de la Elysee, din 22 ianuarie 1963.

În materialul video mai apar şi fragmente din discursul pe care Emmanuel Macron l-a susținut luna trecută, când a decorat-o pe Angela Merkel cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție a Franței.

În secțiunea din discursul respectiv cuprinsă în materialul video, Macron îi mulțumește lui Merkel pentru că “l-a învățat multe lucruri și pentru că l-a acceptat ca pe un lider tânăr şi furtunos”.

“Cred că am făcut multe lucruri pentru Europa în ultimii ani“, a adăugat el, unul dintre rezultatele notabile fiind fondul de redresare europeană post-COVID-19 adoptat de liderii UE în baza unei propuneri a Comisiei Europene care a originat dintr-o viziune comună a Berlinului și a Parisului.

Merci, chère Angela, de n’avoir jamais oublié les leçons de l’Histoire, d’avoir tant fait pour nous, avec nous, pour faire avancer l’Europe. Danke, dass du die Lehren der Geschichte nie vergessen und so viel für und mit uns getan hast, um Europa voranzubringen. pic.twitter.com/zYfiGUNQcf

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 8, 2021

Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei și a Europei s-a încheiat miercuri. Ziua de 8 decembrie 2021 va intra în istoria Germaniei și a Europei drept momentul în care s-a încheiat epoca Angela Merkel după ce Parlamentul german (Bundestag) l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar federal al țării, punând capăt unei perioade de 16 ani în care creștin-democrații au condus cancelaria de la Berlin și marcând revenirea socialiștilor în fruntea țării.

Astfel, prima femeie care a condus Germania, Angela Merkel s-a aflat 5.860 de zile la putere, eşuând cu doar nouă zile în a bate recordul de longevitate al mentorului său, Helmut Kohl.

Președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri un mesaj de felicitare către noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, subliniind că așteaptă să lucreze împreună cu acesta la nivel bilateral și în cadrul Consiliului European.

“Felicitări Olaf Scholz pentru alegerea în funcția de cancelar federal! Aștept cu nerăbdare cooperarea noastră viitoare în cadrul Consiliului European și la nivel bilateral”, a scris Iohannis, pe Twitter, într-o serie de mesaje publicate în germană și engleză.

Herzlichen Glückwunsch @OlafScholz zur Wahl als Bundeskanzler! Ich freue mich auf unsere künftige Zusammenarbeit im Europäischen Rat und bilateral. 🇷🇴 🇩🇪 🇪🇺

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) December 8, 2021

Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei și a Europei s-a încheiat miercuri. Ziua de 8 decembrie 2021 va intra în istoria Germaniei și a Europei drept momentul în care s-a încheiat epoca Angela Merkel după ce Parlamentul german (Bundestag) l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar federal al țării, punând capăt unei perioade de 16 ani în care creștin-democrații au condus cancelaria de la Berlin și marcând revenirea socialiștilor în fruntea țării.

Scholz a fost deja felicitat de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a subliniat că îl așteaptă pe noul cancelar “să lucreze pentru o Europă puternică și suverană”. De altfel, Scholz va participa săptămâna viitoare la primul său Consiliu European.

Alles Gute, lieber @OlafScholz zur Wahl als Bundeskanzler 🇩🇪

Looking forward to working together for a strong and sovereign Europe.

Mein Dank an dich, liebe Angela Merkel, für viele Jahre der vertrauensvollen Zusammenarbeit. pic.twitter.com/xfGLqEJapB

— Charles Michel (@eucopresident) December 8, 2021

Alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei modifică echilibrul de putere în Consiliul European, socialiștii europeni devenind alături de PPE cea mai puternică forță politică din instituția care reunește cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în timp ce România devine cel mai mare stat membru condus de un lider din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE.

Cu o zi înainte de votul din Bundestag, Olaf Scholz a vorbit într-o conferință de presă în care a anunțat că își își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice. De altfel, Deutsche Welle notează că primele sale vizite externe vor avea loc la Paris pentru a reconfirma parteneriatul dintre Franța și Germania și la Varșovia, o alegere inedită având în vedere relațiile tensionate dintre puterea din Polonia și instituțiile UE pe tema valorilor democratice și ale statului de drept.

Olaf Scholz a fost ales de Bundestag în fruntea unei coaliţii inedite de trei partide, formate mai repede decât se anticipa, de social-democraţi (SPD), cu Verzii şi liberalii (FDP).

În premieră, noul guvern va fi format dintr-un număr egal de femei şi bărbaţi, posturi cheie precum cel de ministru de externe, de interne şi al apărării fiind ocupate de femei.

Programul de guvernare cuprinde reforme ambițioase potrivit cărora Germania va elimina treptat cărbunele până în 2030, să va crește transportul feroviar de marfă cu 25% și va avea cel puțin 15 milioane de mașini electrice pe șosele până în 2030. Printre altele, guvernul va face presiuni pentru o suprataxă europeană pentru transportul aerian, precum cea care este deja în vigoare în Germania. O altă prevedere importantă este creșterea salariului minim la 12 euro.

La capitolul politică externă este menţionată ”consolidarea NATO”, dar şi sprijinul noii coaliţii de la Berlin pentru o ”Europă suverană”. Aprofundarea integrării europene este de asemenea susţinută de noua coaliţie, la fel şi aplicarea noului mecanism prin care Comisia Europeană poate să suspende fondurile europene acelor ţări despre care consideră că încalcă ”statul de drept”. Pe de altă parte, cele trei partide promit să susţină aderarea la UE a ţărilor din regiunea Balcanilor de Vest.