Connect with us

U.E.

Polonia sfidează din nou Uniunea Europeană: Parlamentul a aprobat controversata lege ce îi pedepsește pe judecătorii care contestă reformele judiciare

Published

on

© Sejm - Polish Lower Chamber

Dieta (camera inferioară poloneză), dominată de conservatorii naţionalişti, a aprobat joi controversata lege destinată să-i pedepsească pe judecătorii care contestă reformele judiciare promovare de actualul guvern de la Varşovia, dar care sunt criticate de Bruxelles şi de Curtea de Justiţie a UE, potrivit AFP.

Textul, care fusese respins de Senat a fost aprobat definitiv de 234 de deputaţi conservatori, contra 211 voturi ale opoziţiei şi nouă abţineri, iar acum trebuie aprobat de preşedintele Andrzej Duda, el însuşi provenind din Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere şi susţinător al reformelor în curs, relatează Agerpres.

Proiectul de lege a fost pregătit şi votat în regim de urgenţă de către PiS, ca reacţie la decizii ale Curţii de Justiţie a UE (CJUE) şi Curţii Supreme poloneze care contestă anumite părţi ale reformelor judiciare controversate, aflate la originea conflictului.

În timp ce guvernul afirmă că aceste reforme sunt destinate să lupte împotriva corupţiei, opoziţia acuză PiS că vrea să “pună botniţă” magistraţilor contestatari şi invocă o “lovitură de stat”.

Comisia Europeană a cerut Varşoviei să suspende introducerea textului şi să consulte experţi internaţionali. La finele anului trecut, executivul de la Bruxelles a avertizat că orice evoluție în materie judiciară în Polonia nu trebuie să ducă la o nouă deteriorare a situaţiei statului de drept. De asemenea, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută, într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, că situația statului de drept din Polonia s-a deterioriat, iar eurodeputații au făcut un apel pentru crearea unui mecanism permanent pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale.

Comisia de la Veneţia, organ al Consiliului Europei însărcinat cu probleme ale statului de drept, a considerat de asemenea că acest text “subminează independenţa judiciară” şi a recomandat Parlamentului polonez “să nu aplice amendamentele propuse şi să găsească alte soluţii”.

Curtea Supremă a Poloniei a criticat ea însăşi proiectul înaintat în parlament. Într-o analiză de 40 de pagini, Curtea Supremă avertizează că noua lege propusă de partidul polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), care cuprinde măsuri disciplinare împotriva magistraţilor ce se împotrivesc reformelor în justiţie, poate duce pe termen lung la ieşirea Poloniei din Uniunea Europeană. Un avertisment similar a fost emis și de Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier polonez, actualmente președintele Partidului Popular European.

Sesizată de mai multe ori asupra reformelor sistemului judiciar din Polonia, CJUE “a indicat în mod clar că regimul disciplinar care reglementează comportamentul judecătorilor trebuie să prevadă garanţiile necesare împotriva utilizării sale ca sistem de control politic asupra deciziilor judiciare”, precum şi că “tribunalele naţionale ar trebui să aibă acces neîngrădit la Curtea de Justiţie”, a mai susţinut ea.

Aceste noi evoluții privind situația statului de drept din Polonia intervin la doi ani distanță după ce, la 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a activat împotriva Poloniei, în premieră în cazul unui stat membru, articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending