Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil de Pactul Verde European, cu care a discutat despre implementarea agendei verzi a Uniunii Europene și despre aderarea României la spațiul Schengen, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit Palatului Cotroceni, discuţia a fost centrată pe provocările privind implementarea Pactului Verde European, implicarea Uniunii Europene şi, implicit, a României în combaterea schimbărilor climatice, educaţia privind schimbările climatice şi mediul, precum şi provocarea majoră reprezentată de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia în mai multe domenii.

În cadrul întâlnirii cu înaltul oficial european, şeful statului a evidenţiat implicarea României în gestionarea efectelor războiului din Ucraina şi a accentuat nevoia menţinerii în continuare a sprijinului european pentru ţara vecină, dar şi pentru Republica Moldova, atât timp cât va fi necesar.

Preşedintele Iohannis a accentuat că România va continua să sprijine la nivel naţional, european şi internaţional acţiuni şi politici menite să combată schimbările climatice şi să îmbunătăţească calitatea mediului.

El a prezentat eforturile României în ceea ce priveşte reducerea emisiilor poluante şi poziţia sa pentru menţinerea unui mix energetic echilibrat care să maximizeze utilizarea surselor de energie indigene. În acest sens, şeful statului a subliniat importanţa şi rolul energiei nucleare şi al gazelor naturale în asigurarea tranziţiei energetice verzi.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene i-a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru implicarea sa pe aceste teme de interes major, inclusiv în domeniul educaţiei pentru mediu şi climă, şi promovarea unei abordări integrate la nivelul României în materie de tranziţie verde, informează sursa citată.

Frans Timmermans a subliniat şi importanţa utilizării de către România a tuturor instrumentelor şi a fondurilor europene, inclusiv PNRR şi REPowerEU pentru investiţii în economia verde şi asigurarea tranziţiei climatice.

Înaltul oficial european a exprimat aprecierea pentru rolul jucat de România şi pentru sprijinul său acordat atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova.

Timmermans a transmis şi cu această ocazie sprijinul “ferm” al Comisiei Europene pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o întrevedere şi cu preşedintele Partidului Popular European, Manfred Weber.

Comisia Europeană a aprobat o contribuție de peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune 2014-2020 pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov din România.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, aceste investiții fac referire la două proiecte care vor îmbunătăți calitatea și accesul la apă potabilă și vor îmbunătăți tratarea apelor uzate în zona respectivă.

”Aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă. Politica de coeziune demonstrează, încă o dată, că îmbunătățește în mod concret viața cetățenilor”, a precizat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă stații noi de tratare a apei, încă 1 061 km de rețea nouă și 40 de noi rezervoare, pe lângă reabilitarea infrastructurii existente. În ceea ce privește apele uzate, se vor construi patru stații de epurare a apelor uzate, iar alte trei vor fi extinse; în același timp, se vor instala 761 km de noi rețele de canalizare și se va reabilita infrastructura existentă.

Aceste investiții fac parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a infrastructurii de apă și de ape uzate din întreaga Românie.

Comisia Europeană a adoptat joi al treilea program anual de lucru în cadrul Fondului european de apărare (FEA), alocând 1,2 miliarde de euro pentru proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.

Prin acest nou program de lucru, Comisia deblochează noi fonduri pentru proiecte de apărare în vederea dezvoltării în comun a unor capabilități și tehnologii strategice de apărare. Programul introduce, de asemenea, o serie de noi măsuri de promovare a inovării în domeniul apărării în cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS).

Potrivit unui comunicat al instituției, FEA va contribui la reducerea fragmentării investițiilor în dezvoltarea capabilităților europene de apărare. De asemenea, el va spori competitivitatea industrială și va promova interoperabilitatea în întreaga Europă. Odată cu adoptarea acestui program de lucru, investițiile Comisiei de la intrarea în vigoare a Regulamentului FEA în mai 2021 vor depăși 3 miliarde de euro.

”Astăzi, Comisia deblochează noi fonduri pentru investiții comune mai eficiente în capabilitățile de apărare. Programul de lucru al Fondului european de apărare include noi instrumente. Acestea vizează actorii inovatori mai mici din cadrul ecosistemului industrial european de apărare și al produselor cu dublă utilizare, și anume IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, pentru a valorifica la maximum ideile din întreaga Uniune Europeană”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Sprijinirea investițiilor în proiecte colaborative europene de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării

Programul de lucru pentru 2023 vizează tehnologiile și capabilitățile de apărare necesare în conformitate cu prioritățile UE în materie de capabilități stabilite de către statele membre și detaliate în Busola strategică. Acesta abordează 34 de teme structurate în cadrul a patru cereri de propuneri tematice, precum și trei cereri de propuneri axate pe tehnologiile disruptive și pe IMM-uri.

Programul de lucru va sprijini proiecte emblematice în domenii critice, cum ar fi cunoașterea situației spațiale, combaterea rachetelor hipersonice și, în domeniul naval, dezvoltarea prototipului Corvetei europene de patrulare (EPC). Se preconizează că cererile de propuneri vor fi deschise la 15 iunie 2023, termenul de depunere a propunerilor fiind 22 noiembrie 2023.

Cererile de propuneri vor pregăti terenul pentru dezvoltarea următoarei generații de sisteme de luptă, a tancurilor principale de luptă, a capabilităților europene de sprijin de foc indirect, precum și a transportului aerian strategic de mărfuri agabaritice, o capabilitate de bază pentru sprijinirea rapidă a misiunilor în întreaga lume. Vor fi sprijinite, de asemenea, soluțiile pentru arhitectura hardware specifice pentru sisteme de inteligență artificială (IA) eficiente din punct de vedere energetic, în toate domeniile.

Finanțarea dedicată IMM-urilor și organizațiilor de cercetare prin intermediul cererilor de propuneri de C&D netematice este majorată cu 50 % față de 2022, oferind un sprijin mai puternic întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul apărării.

În plus, programul de lucru al FEA pentru 2023 asigură continuitatea finanțării pentru unele proiecte importante inițiate în cadrul cererilor de propuneri FEA anterioare, precum și în cadrul celor două programe precursoare ale FEA.

Sprijinirea schemei UE de inovare în domeniul apărării

Până în 2027, Comisia urmărește să genereze investiții de până la 2 miliarde de euro în inovarea în domeniul apărării, declanșate de FEA, în cadrul EUDIS.

Prin intermediul EUDIS, Comisia va sprijini antreprenorii, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare, pentru a le ajuta să depășească barierele tradiționale la intrare, să aducă idei pe piață și să facă o schimbare în ceea ce privește securitatea și apărarea UE. EUDIS introduce treptat o gamă largă de măsuri de sprijin pentru consolidarea ecosistemului UE de inovare în domeniul apărării. Programul de lucru al FEA pentru 2023 va adăuga trei noi măsuri EUDIS, alocând un buget de aproximativ 220 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor.

Pe lângă măsurile deja introduse în cadrul EUDIS, cum ar fi cererile de propuneri dedicate IMM-urilor și referitoare la tehnologiile disruptive, îndrumarea în afaceri pentru IMM-uri, provocările tehnologice, noile măsuri EUDIS vor include:

• o cerere pentru organizarea unei serii de hackathoane în domeniul apărării în mai multe locații europene;
• cereri care includ sprijin financiar pentru organizații (finanțare în cascadă) pentru a sprijini dezvoltarea centrelor de inovare;
• cereri de propuneri specifice menite să sprijine exploatarea în continuare a cercetării finanțate de sectorul civil din UE pentru a testa aplicabilitatea acesteia pentru utilizatorii finali militari;
• 20 de milioane de euro pentru mecanismul de capitaluri proprii în domeniul apărării (similar cu 2022);
• Comisia va dezvolta în continuare activitățile de stabilire de contacte pentru a accelera parteneriatele între întreprinderi.

Schema va contribui la implementarea Planului de acțiune al UE din 2021 privind sinergiile dintre industria civilă, industria apărării și industria spațială.

EUDIS va continua să lucreze în strânsă colaborare cu Centrul de inovare în domeniul apărării (HEDI) al Agenției Europene de Apărare (AEA) pentru a sprijini inovarea în domeniul apărării pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor și, în cele din urmă, pentru a consolida capabilitățile de apărare în statele membre ale UE. EUDIS creează un cadru comun pentru acțiunile din cadrul Fondului european de apărare, dar și din afara acestuia.