Liderii Uniunii Europene, reuniți pentru un summit extraordinar la Bruxelles, au adoptat miercuri seara o declaraţie prin care se afirmă dorinţa unei relaţii reciproc avantajoase cu Turcia şi un interes strategic pentru un mediu stabil în estul Mediteranei.

Consiliul European a desfășurat o dezbatere strategică privind relațiile UE-Turcia, luând act de comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei Europene referitoare la situația actuală privind relațiile politice, economice și comerciale dintre UE și Turcia.

“Existența unui mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și dezvoltarea unei relații bazate pe cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia reprezintă un interes strategic al Uniunii Europene”, se arată în concluziile adoptate.

Astfel, Consiliul European a încredințat ambasadorilor statelor membre ale UE sarcina ca, “respectând competențele instituțiilor relevante, să înregistreze progrese la nivelul recomandărilor privind comunicarea comună, în concordanță cu concluziile anterioare ale Consiliului European și într-un mod progresiv, proporțional și reversibil, sub rezerva unor orientări suplimentare din partea Consiliului European”.

“Implicarea constructivă a Turciei va juca un rol crucial pentru înregistrarea de progrese în diferitele domenii de cooperare”, au mai stabilit liderii.

Vorbind în cadrul unor declarații de presă înainte de reuniunea Consiliului European, și președintele Klaus Iohannis a precizat că Turcia este un factor relevant în zonă și un actor foarte important.

“Cred că ușor-ușor trebuie să înțeleagă toată lumea – relația cu Turcia este importantă pentru Uniunea Europeană și trebuie să găsim căi de a construi o relație solidă și funcțională, o relație care, sigur, începe să rezolve și problemele unora, și problemele altora. Eu cred că este bine că avem astăzi Turcia pe agendă. Am discutat și informal acum, la întâlnirea pe care am avut-o cu unii lideri, și constatarea mea este că se dorește construirea unei relații mai bune cu Turcia”, a spus președintele.

Uniunea Europeană a decis miercuri să impună noi sancţiuni împotriva Iranului, ce vizează producătorii de drone şi rachete după atacul asupra Israelului, liderii europeni condamnând cu ” fermitate și fără echivoc” acest atac lansat de regimul de la Teheran împotriva Israelului.

“Am decis să impunem sancţiuni împotriva Iranului, am vrut să transmitem un mesaj clar” după atacul asupra Israelului, a declarat președintele Consiliului European Charles Michel după prima zi a unui summit extraordinar la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

În concluziile adoptate, Consiliul European condamnă cu fermitate și fără echivoc atacul Iranului asupra Israelului și își reafirmă solidaritatea deplină cu poporul israelian și angajamentul față de securitatea Israelului și față de stabilitatea regiunii.

În acest sens, Consiliul European “solicită Iranului și interpușilor săi să înceteze toate atacurile și solicită ferm tuturor părților să dea dovadă de cea mai mare reținere și să se abțină de la orice acțiune care ar putea spori tensiunile în regiune”.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne au stabilit că “Uniunea Europeană va lua măsuri restrictive suplimentare împotriva Iranului, în special în ceea ce privește vehiculele aeriene fără pilot (UAV) și rachetele“.

“Ideea este de a viza companiile care au un rol în producţia de drone şi rachete”, a precizat președintele Consiliului European.

The EU condemns Iran’s attack against Israel.

All efforts must be made to help bring stability to the region and avoid escalation.

We call on all parties to exercise utmost restraint.#EUCO is committed to working with partners to end the crisis in Gaza, including through:…

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 17, 2024

Vorbind în cadrul unor declarații de presă înainte de reuniunea Consiliului European, și președintele Klaus Iohannis a precizat că va reitera și la nivelul Consiliului European condamnarea atacului recent al Iranului asupra Israelului. “România este pe deplin solidară cu Israelul și voi reafirma angajamentul nostru față de securitatea și suveranitatea sa”, a spus el.

Iranul a lansat drone şi rachete către teritoriul israelian în noaptea de sâmbătă spre duminică ca răspuns la o lovitură din 1 aprilie asupra anexei consulare a ambasadei Iranului din Damasc, atribuită Israelului.

Aproape toate rachetele şi dronele au fost distruse de către sistemele israeliene, cu sprijinul SUA, înainte de a lovi teritoriul israelian.

Acesta a fost primul atac direct al Iranului împotriva Israelului după înființarea acestui stat, în 1948.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete, cu cancelarul german Olaf Scholz solicitându-le europenilor să urmeze exemplul Germaniei, care a anunţat trimiterea unui sistem suplimentar de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, și cu președintele român Klaus Iohannis pledând pentru  că intensificarea eforturilor coordonate la nivel european “pe palierul de sprijin militar” pentru Ucraina.

“Consiliul European subliniază necesitatea de a furniza urgent apărare antiaeriană Ucrainei și de a accelera și intensifica livrarea întregii asistențe militare necesare, inclusiv a muniției de artilerie și a rachetelor“, se arată în concluziile adoptate la ultimul summit european înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie 2024.

Astfel, liderii europeni au invitat Consiliul Uniunii Europene și statele membre să asigure acțiunile ulterioare necesare.

La același punct din cadrul concluziilor, liderii UE subliniază că “sprijinul militar va fi acordat cu respectarea deplină a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre”

Premergător acestei decizii, Consiliul European a condamnat cu “fermitate” continuarea atacurilor aeriene și cu rachete ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și critice a Ucrainei, inclusiv recentele atacuri intensificate asupra sectorului energetic.

Decizia a fost precedată de o discuție în regim videoconferință în cadrul summitului între cei 27 de lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a solicitat în partea sa de Europă nivelul de apărare aeriană din Orientul Mijlociu, referindu-se la respingerea de către Israel, cu ajutorul SUA, Marii Britanii și Franței, a rachetelor și dronelor iraniene.

“Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită același nivel de securitate“, a subliniat Zelenski.

During the European Council’s special meeting, I informed EU leaders of another Russian terrorist attack on our city of Chernihiv. And this is happening every day. This reflects our current key need – the need for air defense.

Unfortunately, in Ukraine and our part of Europe, we… pic.twitter.com/gYjHJvsn4I

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 17, 2024

Astfel, cancelarul german Olaf Scholz a făcut un apel ca exemplul Germaniei, care a anunţat trimiterea unui sistem suplimentar de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, să fie urmat.

“Este util imediat şi vrem să-i încurajăm pe alţii să o facă”, a declarat el la sosirea la Bruxelles pentru un summit al celor 27 de lideri.

Berlinul a anunţat sâmbătă trimiterea acestui sistem Patriot pentru a ajuta Ucraina să contracareze atacurile ruseşti care vizează oraşele şi infrastructurile sale energetice, atacuri care au crescut în ultimele săptămâni. Acesta este al treilea sistem Patriot pe care Berlinul l-a furnizat Kievului.

Vorbind în cadrul unor declarații de presă înainte de reuniunea Consiliului European, și președintele Klaus Iohannis a precizat că “atacurile aeriene ale Rusiei” demonstrează că “trebuie să intensificăm și să urgentăm eforturile coordonate, la nivel european, pe palierul de sprijin militar”.

Înaintea reuniunii de la Bruxelles, președintele Iohannis, candidat la șefia NATO, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cadru în care înaltul oficial aliat a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”. 

De altfel, premierii a trei țări UE și NATO – Cehia, Danemarca și Olanda – s-au întâlnit miercuri cu secretarul general al NATO pentru a discuta sprijinul european și occidental pentru Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări, cei doi discutând necesitatea de a consolida apărarea aeriană ucraineană și de a crea un scut aerian fiabil.