Connect with us

MAREA BRITANIE

Post-Brexit: Care sunt noile condiţii de călătorie în Regatul Unit pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie 2021

Published

on

© European Commission/ Twitter

Regimul de vize și condițiile de călătorie în Regatul Unit pentru cetățenii europeni, inclusiv cei români, s-au schimbat după ce, începând cu data de 1 ianuarie 2021, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și-a asumat pe deplin statutul de stat terț în relația cu statele Uniunii Europene, inclusiv cu România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări, referitoare la regimul de vize și condițiile de călătorie pentru cetățenii români în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, începând cu data de 1 ianuarie 2021: 

  • Conform noilor reglementări anunțate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetățenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru șederi de scurtă durată (ex.  în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetățenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obțină, în prealabil, o viză de intrare.
  • Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se va putea realiza în baza pașaportului sau a cărții de identitate românești valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza pașaportului valabil (pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar). 
  • Cetățenii români care intră sub incidența Programului EU Settlement Scheme vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind documentele naționale de identitate până la data de 31 decembrie 2025.

Cetățenii români care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o durată mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de viză din partea autorităților britanice. Autoritățile britanice au prevăzut două modalități pentru obținerea vizei, astfel:

  • Cetățenii români posesori ai unui pașaport simplu electronic pot obține viza online, prin accesarea paginii de internet (https://www.gov.uk/browse/visas-immigration). În cadrul acestui portal, solicitanții au la dispoziție un ghid conținând procedura detaliată de obținere a vizei. Persoanele care posedă un pașaport biometric vor putea completa cererea, inclusiv confirmarea identității, utilizând o aplicație pentru telefoane inteligente (tip smartphone). MAE subliniază că solicitările pentru obținerea vizei nu se pot depune în baza cărții de identitate. 
  • Cetățenii români care nu dețin pașaport simplu electronic și aplică în baza unui pașaport simplu temporar trebuie să depună documentația personal la centrul regional pentru vize din România – Bucharest Visa Application Centre, DBH-Group Serviced office, adresa: București, sector 1, strada Buzești nr. 50-52, et.2 Business Center. Pentru depunerea documentației, este necesară programarea prealabilă online, prin accesarea paginii de internet https://pos.tlscontact.com/bbu_en.

Autoritățile britanice au operaționalizat deja procedurile pentru primirea de solicitări de viză în următoarele scopuri: studii, activități de muncă (muncitori calificați, lucrători înalt calificați în anumite domenii/Global Talent, personal medical și asistenți), afaceri (inovare, desfășurarea de afaceri tip start-up). Solicitanții de viză vor avea de plătit o taxă de viză. Lista taxelor este disponibilă lahttps://www.gov.uk/government/publications/visa-regulations-revised-table/fees-5-october.

Cu referire la lucrătorii sezonieri, MAE precizează că autoritățile britanice nu au furnizat până la acest moment date cu privire la procedurile aplicabile acestei categorii, urmând ca acestea să fie puse la dispoziție ulterior.

Pentru orice persoană care are mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și cele cărora le-a fost refuzată, în trecut, intrarea pe teritoriul Regatului Unit, autoritățile britanice recomandă depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit datelor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.

MAE precizează că aceste noi condiții sunt rezultatul deciziei autorităților britanice, care, de la data de 1 ianuarie 2021, vor implementa un nou sistem de imigrație bazat pe puncte (point-based immigration system – PBS).

De asemenea, MAE informează și asupra unor schimbări punctuale privind plata cu cardul, roaming, controale vamale și limita sumelor de bani numerar.

În ce privește plata cu cardul, tranzacțiile dintre UE și Regatul Unit nu vor mai fi acoperite de normele UE care limitează comisioanele interbancare, iar acest lucru poate conduce la o suprataxă pentru plățile cu cardul.

Totodată, furnizorii de servicii de roaming care își desfășoară activitatea în UE pot aplica clienților o suprataxă atunci când acestia utilizează servicii de roaming în Regatul Unit.

Din punctul de vedere al controalelor vamale pentru vizitatorii europeni, inclusiv români, care se deplasează în Regatul Unit, cel puțin până la 1 iulie 2021 nu vor exista schimbări. 

Referitor la limita sumelor de bani numerar, toate sumele de peste 10.000 GBP în numerar vor trebui declarate online, cu minimum 72h înainte de călătorie sau la punctul de trecere al frontierei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

Published

on

© European Communities, 1996

Uniunea Europeană și Statele Unite au încheiat negocierile pentru ajustarea cotelor agricole ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), după retragerea Regatului Unit din UE. Acesta este punctul culminant a doi ani de negocieri în cadrul OMC pentru a împărți aceste cote, o parte din volumul lor rămânând la nivelul UE 27 și o parte fiind destinată Regatului Unit, pe baza fluxurilor comerciale recente. Acordul acoperă zeci de cote și bunuri comerciale în valoare de miliarde de euro, inclusiv pentru carne de vită, carne de pasăre, orez, produse lactate, fructe, legume și vinuri, informează un comunicat.

Comentând acordul de principiu încheiat astăzi, comisarul pentru agricultură Janusz Wojciejowski a declarat:

„Sunt încântat că am ajuns la un acord cu cel mai important partener comercial al nostru, SUA. Acest acord – încheiat în cadrul OMC – păstrează volumele originale, dar le împarte între UE și Marea Britanie. Oferă certitudine și stabilitate comerțului agricol și piețelor noastre. Sunt deosebit de mulțumit că acest acord marchează semnificația relației noastre comerciale și economice. Acest lucru trimite un semnal bun al angajamentului nostru de a lucra împreună atât bilateral, cât și în cadrul OMC. Vreau să mulțumesc echipei mele și colegilor noștri din SUA pentru treaba bine făcută”.

UE desfășoară negocieri similare de repartizare a cotelor tarifare (TRQ) cu alți 21 de parteneri care au drept de acces la aceste cote și a încheiat deja negocieri cu Argentina, Australia, Norvegia, Pakistan, Thailanda, Indonezia și altele.

Odată ce Comisia a adoptat Acordul UE-SUA, acesta va fi trimis apoi Consiliului și Parlamentului European pentru ratificare, astfel încât să poată intra în vigoare cât mai curând posibil.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii britanici se pregătesc să relaxeze planurile post-Brexit pentru controalele la frontieră asupra produselor alimentare și a altor importuri din Uniunea Europeană, din cauza temerilor că vor deteriora în continuare comerțul și ar putea duce la lipsuri severe în supermarketurile din Marea Britanie, informează The Guardian, preluat de Digi24

Exportatorii britanici au fost loviți puternic de noile reguli și reglementări de la graniță după intrarea în vigoare oficială a Brexitului de la 1 ianuarie 2021, unii ajungând chiar la concluzia că există costuri mult prea mari pentru comerțul UE-UK.

Potrivit mai multor surse din industria britanică, citate de Observer, noul ministru pentru Brexit, Lordul Frost, are în vedere să permită controale mai laxe asupra importurilor de la 1 aprilie și să reducă planurile pentru controale vamale complete, inclusiv inspecții fizice, care urmează să înceapă de la 1 iulie.

De la această dată, planurile includeau verificări fizice ale produselor și declarații vamale pentru ca acestea să poată intra în țară. Toate aceste planuri au fost date peste cap de efectele dezastruoase ale Brexit asupra comerțului britanic, iar guvernul de la Londra are în vedere să renunțe la o parte dintre ele de teama de a nu ajunge ca rafturile magazinelor să fie goale din primăvară.

Astfel, importurile de hrană din UE în Marea Britanie ar putea intra în țară fără prea multe verificări, în contextul în care ultimele două luni au arătat cât de mult a afectat Brexit comerțul britanic.

Agenția din UK care se ocupă de responsabilitate bugetară (Office for Budget Responsability) a reiterat că barierele impuse la graniță din cauza Brexit duc la o scădere de 4% a productivității pe termen lung.

De altfel, o figură importantă din industrie a precizat: „Îngrijorarea este că, dacă continuăm cu mai multe controale și trecem la controale la importuri, atunci exportatorii nu vor fi pregătiți și nici de această parte nu suntem pregătiți pentru asta. Nu există încă infrastructura instalată sau numărul de funcționari vamali necesari pentru a realiza toate acestea. Am văzut deja exporturile grav afectate. Următorul coșmar ar putea fi importurile.”

Totuși, o sursă din Downing Street a confirmat sâmbătă seara că Frost a ordonat deja „o revizuire a calendarului pentru a ne asigura că nu impunem sarcini inutile companiilor”, dar a adăugat că este de-abia  „la începutul procesului și nu s-au luat decizii”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Astăzi în istorie: 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind Cortina de Fier, în spatele căreia au rămas capitale precum Varșovia, Berlin, Praga sau București

Published

on

© winstonchurchill.org

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a invocat conceptul “Cortinei de Fier”, rămas definitoriu pentru istoria postbelică și un moment de referință al confruntării bipolare dintre SUA și URSS și al trasării unei linii ideologice de aproape cinci secole între Europa de Est și cea de Vest.

La 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rostit o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece:De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acel moment, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

BBC amintește că Winston Churchill folosise pentru prima dată termenul de “cortină de fier” într-o telegramă confidenţială adresată preşedintelui Statelor Unite, Harry Truman, în mai 1945 – la numai patru zile de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Winston Churchill era îngrijorat de intenţia URSS de a instala regimuri politice “prietene” în sud-estul Europei, mai ales după ce negociase cu dictatorul sovietic Iosif Stalin acordul procentajelor de la Moscova, care viza împărțirea sferelor de influență în Europa de Est și de Sud-Est.

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE23 mins ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN41 mins ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO14 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA16 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE16 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA17 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE18 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending