Connect with us

U.E.

Povestea impresionantă din spatele Ursulei von der Leyen: Fiica șefului de cabinet al primului comisar german ar putea deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Ursula von der Leyen. Acesta este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe actualul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Însă elementele care dau context și ne pot ajuta să înțelegem cum să ne raportăm la persoana asupra căreia Parlamentul European trebuie să își dea votul peste două săptămâni țin de viața personală a acesteia. Și cu această poveste impresionantă ar fi util să lăsăm, pentru moment, deoparte toate evaluările și consecințele disputelor dintre lideri, familii politice și instituții.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Potrivit acestei narațiuni documentată de Politico Europe, Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar putea deveni simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol. Povestea politică revine de mâine încolo.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ludovic Orban: Eforturile președintelui Klaus Iohannis și ale PNL vor da roade și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, este convins că eforturile președintelui Iohannis și cele ale PNL “vor da roade” și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european.

Mâine este o zi decisivă. Consiliul Uniunii Europene se va pronunța asupra candidaturii Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Sunt convins că eforturile diplomatice ale președintelui Klaus Iohannis și ale Partidului Național Liberal vor da roade, și că un român va conduce această importantă instituție europeană”, a scris Ludovic Orban, într-o postare pe Facebook.

Acesta a adăugat că un succes al candidatului român la șefia Parchetului European este un succes al României.

”În ciuda campaniei agresive dusă de PSD și de guvernul Dăncilă împotriva unui român aflat în competiție cu candidați ai unor țări puternice, noi am reușit să obținem susținerea Parlamentului European pentru candidatul român (după ce Consiliul votase pentru candidatul francez), să menținem această susținere și după alegerile europene, să accelerăm formarea comisiei de negociere și să convingem mai mulți parteneri din PPE (și nu numai) să își modifice poziția și să susțină candidatura doamnei Kovesi. Un succes al candidatului român este un succes al României”, a conchis președintele PNL.

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: România va vota împotriva candidaturii Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

© European Parliament

Guvernul nu susţine un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european, a declarat miercuri prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Am spus şi repet acest lucru. Nu susţin, nu susţinem un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi. Nu susţinem acest mandat pentru că, mi se pare o abordare firească, atunci când sunt anumite acuze, atunci când există suspiciuni asupra oricărui om, indiferent de funcţia pe care o ocupă sau postul pentru care candidează, trebuie să lămurească aceste lucruri şi pe urmă să ocupe această funcţie. Deci, îmi menţin poziţia pe care am avut-o până acum“, a declarat Viorica Dăncilă după şedinţa CExN al PSD, întrebată cum va vota ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, în Consiliul Uniunii Europene în privinţa numirii Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european, relatează Agerpres.

Premierul a menţionat că votul Luminiţei Odobescu va fi unul împotriva numirii lui Kövesi, întrebată în acest sens. “Am spus, ‘împotrivă’ “, a subliniat Dăncilă, conform sursei citate

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu denunță Pactul Ribbentrop-Molotov în plenul Parlamentului European: ”România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a afirmat, miercuri, că Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase din ultimele secole și că România trăiește și în prezent după voința lui Adolf Hitler și Iosif Stalin.

„Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase pacte politice din ultimele secole, care au avut efecte pe teritoriul Europei. Foarte mulți spun că a trecut, că a fost acum 80 de ani. Vă pot spune că astăzi România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin. Poporul român a fost împărțit în două: o parte în România și o parte în Republica Moldova”, a declarat Traian Băsescu în plenul Parlamentului European, la dezbaterile asupra Rezoluției Parlamentului European privind 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial și importanța amintirii europene pentru viitorul Europei, rezoluție care va fi votată joi, în plenul Parlamentului European.

Fostul președinte al României, actual europarlamentar PMP, a adăugat că instaurarea comunismului în Europa a fost influențată de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

”Urmările pactului au fost sferele de influență, care pentru țările din estul Europei a însemnat instaurarea comunismului. Aceste lucruri trebuie să ni le amintim și să înțelegem că UE este răspunsul de astăzi care garantează democrație pentru toată Europa la ticăloșia pactului Ribbentrop-Molotov”, a conchis Băsescu.

Europarlamentarii vor vota, joi, o rezoluție prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending