Connect with us

COMISIA EUROPEANA

PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, impune condiții pentru a vota bugetul UE propus de Comisia Europeană

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a transmis într-o scrisoare adresată şefei Comisiei Europene şi preşedintelui Consiliului European că va vota viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, care include și fondul european de relansare, doar dacă legislativul european este inclus în procesul decizional, iar bugetul cuprinde suficiente fonduri pentru redresarea economică post-COVID-19 şi pentru celelalte priorităţi ale UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Scrisoarea, semnată în comun de preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, şi de deputatul european Siegfried Mureşan (PNL, PPE), vicepreşedintele Grupului PPE din PE responsabil pentru buget, a fost trimisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, potrivit unui comunicat de presă transmis joi de europarlamentarul român.

Liderii Grupului PPE solicită celor doi preşedinţi ca Parlamentul European să fie implicat pe deplin în procesul de luare a deciziilor privind viitorul buget al Uniunii Europene, precum şi în crearea şi implementarea planului de redresare, notează Agerpres.

Astfel, Grupul PPE din Parlamentul European a transmis şefei Comisiei Europene şi preşedintelui Consiliului European patru condiţii pentru a vota noul buget: o finanţare adecvată a politicilor tradiţionale ale UE, precum Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune; o finanţare adecvată şi a noilor priorităţi europene, precum combaterea schimbărilor climatice, cercetarea şi inovarea sau siguranţa cetăţeanului; un plan de redresare post-COVID-19, corelat cu bugetul multianual al UE, care să cuprindă şi Fondul European de Solidaritate împotriva Coronavirus de 50 de miliarde de euro propus de eurodeputatul Siegfried Mureşan şi adoptat de plenul Parlamentului European; suficiente rezerve în noul buget pentru ca Uniunea Europeană să poată reacţiona în cazul în care vor apărea crize neprevăzute în următorii 7 ani.

“Este nevoie de un buget robust, care să răspundă nevoilor oamenilor din fiecare colţ al Europei, din fiecare ţară, regiune şi oraş european”, a declarat Siegfried Mureşan, care a adăugat că se va asigura că noul buget cuprinde suficiente fonduri europene pentru sprijinirea fermierilor români, pentru construcţia de autostrăzi şi modernizarea şcolilor, pentru îmbunătăţirea sistemului medical din România.

“Ca să putem reprezenta cetăţenii care ne-au votat, noi, europarlamentarii din România şi din celelalte ţări europene, trebuie să fim incluşi în procesul de luare a deciziilor, nu doar să ni se dea la aprobat nişte documente deja finalizate”, a insistat Mureşan.

Apelul comun al lui Manfred Weber și al lui Siegfried Mureșan vine după ce miercuri președintele Parlamentul European David Sassoli a cerut ca Parlamentul, în calitate de autoritate bugetară, să fie implicat în elaborarea planului de redresare și a punctat că instituția pe care o conduce “nu are doar un rol decorativ”.

În Parlamentul European, PPE este cel mai mare grup politic, având 187 de membri din totalul celor 705 eurodeputați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană apreciază activitatea Comisiei Europene privind protejarea economiei UE de practicile concurențiale neloiale

Published

on

© European Union, 2019

Curtea de Conturi Europeană evaluează funcționarea sistemului de protecție a întreprinderilor din UE împotriva concurenței comerciale neloiale într-un raport detaliat asupra subiectului, informează instituția într-un comunicat remis  CaleaEuropeană.ro.

Curtea de Conturi Europeană analizează și se pronunță în premieră asupra acțiunilor Comisiei Europene ce țin de utilizarea instrumentelor de apărare comercială în cadrul politicii comerciale, concluzionând:

„Comisia Europeană a reușit să  asigure punerea în aplicare a politicii de apărare comercială, dar mai există loc de îmbunătățiri în ceea ce privește eficacitatea acestei politici, în special pe fondul tensiunilor crescânde în politica privind comerțul internațional”.

„Comisia Europeană poate utiliza instrumente de apărare comercială pentru a combate practici concurențiale neloiale care contravin normelor internaționale, cum ar fi dumpingul (vânzări la export sub prețul de pe piața țării importatoare) și subvenționarea (ajutor de stat acordat în mod nejustificat pentru produse destinate exportului).”, mai precizeză comunicatul Curții de Conturi Europene.

Mecanismele comerciale de apărare ale UE asigură bunăstarea pieței libere, cât și siguranța economică a cetățenilor blocului comunitar.

Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene responsabilă de raportul special asupra instrumentelor de apărare comercială ale UE a declarat:

„Curtea consideră că întreprinderile europene ar trebui să fie mai bine informate cu privire la această acțiune împotriva practicilor neloiale. În plus, se mai pot aduce îmbunătățiri la nivelul activităților de monitorizare și de prioritizare, în vederea abordării viitoarelor provocări în comerțul internațional.”

Pe lângă critica constructivă, care contribuie la întărirea mecanismelor comerciale de apărare, membra Curții de Conturi Europene laudă Comisia Europeană pentru sprijinul acordat producătorilor europeni împotriva concurenței neloiale.

Factorii benefici care stau la baza evaluării pozitive realizate de Curtea de Conturi Europeană asupra acțiunilor Comisiei se concretizează printr-o bună politică comercială implementată de cea din urmă:

„Auditorii au observat că instrumentele de apărare comercială au avut un impact clar pozitiv în sectorul bicicletelor electrice: fără aceste instrumente, producția în Europa probabil ar fi încetat. Mai mult, potrivit auditorilor, instrumentele de apărare comercială au constituit în același timp o sursă de sprijin importantă pentru industria siderurgică”.

În acest context, „auditorii recomandă Comisiei, în calitate de reprezentantă a UE în comerțul mondial, să îmbunătățească modul în care monitorizează eficacitatea per ansamblu a politicii și să asigure o mai bună prioritizare a acțiunilor sale (de exemplu, în contextul forumului Organizației Mondiale a Comerțului).”, transmite comunicatul citat. Totodată, Curtea de Conturi Europeană recomandă sporirea vizibilității instrumentelor de apărare comercială, mai ales în rândul IMM-urilor.

În cadrul raportului propriu-zis al Curții, este prezentată o paletă mult mai largă de observații asupra politicii economice a UE în combaterea importurilor care fac obiectivul unui dumping sau al unor subvenții.

Potrivit documentului, controlul anchetelor Comisiei exercitat de părțile vizate are loc la două niveluri:

În primul rând, părțile intervin în cursul anchetelor: în orice etapă, se pot adresa observații scrise și pot avea loc audieri cu DG TRADE (echipa responsabilă de caz), iar părțile pot solicita intervenția consilierului-auditor și a Ombudsmanului European.

În al doilea rând, în urma anchetelor, părțile pot deschide acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în fața OMC.

De asemenea, raportul Curții prezintă detaliat și pașii ce pot fi urmați în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de instrumentele de apărare comercială. Mai mult, raportul specifică responsabilitățile fiecărui mecanism cu rol în exercitarea anchetelor din cadrul Comisiei.

În final, concluziile raportului Curții aduc aprecieri la adresa Comisiei Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de apărare comercială. Printre aspectele pozitive se numără introducerea recentă de către Comisie a unei aplicații web ce are rolul de a facilita accesul diferitelor părți la documente neconfidențiale, precum și respectarea de către Comisie a regulamentului de bază referitor la instrumentele de apărare comercială.

La cele menționate se adaugă rezultatele economice pozitive pentru UE și cetățenii săi grație protejării industriilor europene:

„Anchetele au dus la impunerea în timp util a unor măsuri menite să protejeze un număr de industrii europene împotriva practicilor comerciale neloiale practicate de țări terțe, cum ar fi dumpingul sau subvențiile”, precum și la creșterea cu 23.000 a numărului de locuri de muncă doar în 2019, în condițiile în care „numărul total de locuri din UE protejate în mod direct se ridică la 343 000”, precizează sursa citată.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending