Connect with us

FONDURI EUROPENE

PPE și-a stabilit prioritățile pentru viitorul buget multianual. Cea mai mare familie politică europeană NU susține introducerea unei condiționalități a statului de drept

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Adunarea Politică a Partidului Popular European (PPE) a adoptat marți poziția celei mai mari familii politice pentru negocierile privind următorul cadru financiar multianual (CFM) după 2020, document care nu include condiționalități de acordare a fondurilor europene de criterii ale statului de drept și care susține finanțarea politicii agricole comune, a fondului de coeziune și adaptarea bugetului UE la protecția granițelor externe. 

De asemenea, popularii europeni au decis să susțină implementarea unui viitor cadru financiar multianual tot pe o perioadă de 7 ani pentru ca bugetul UE să nu fie prins ”într-un ciclu electoral”.

FOTO: EPP/ Flickr

“Bugetul UE trebuie să asigure că fiecare euro cheltuit va îmbunătăți viața cetățenilor europeni: stimularea competitivității într-un mod durabil, protejarea vulnerabililor, consolidarea securității și apărării UE și stabilizarea vecinătății noastre imediate. Brexit va influența forma bugetului UE, dar nu își va schimba direcția și nici prioritățile. Vom continua să desfășurăm politici continue, cum ar fi politica agricolă comună și Fondul de coeziune, adaptând în același timp bugetul UE la noile realități, cum ar fi protecția frontierelor externe ale UE. Având noi priorități și un nou format al celor 27 de state membre, bugetul UE va necesita noi finanțări. Responsabilitatea, eficiența și flexibilitatea trebuie să fie principiile directoare ale CFM. PPE va face ca fiecare euro să funcționeze pentru o Europă prosperă și sigură”, spus Joseph Daul, președintele PPE, într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Totodată, popularii insistă pentru stabilitate și predictibilitate, context care propun ca următorul cadru bugetar european să fie ”adoptat înainte de alegerile europene din anul 2019”.

”Bugetul UE nu poate fi prins într-un ciclu electoral. Acesta este și motivul pentru care PPE favorizează o perioadă de timp de 7 ani a CFM, care oferă și continuitate”, a mai spus Daul.

Prioritățile PPE pentru viitorul CFM (disponibile aici) nu includ nicio prevedere privind condiționarea accesării fondurilor europene de criteriile statului drept, după ce comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, a precizat că executivul european ia în considerare introducerea în viitorul buget obligația ca statele membre să aibă ”sisteme judiciare funcţionale şi independente” și că va prezenta inclusiv o definiție pentru statul de drept

De altfel, într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro pe 24 ianuarie, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul PPE pentru CFM 2021-2027, anunța ca o condiționare a alocării fondurilor europene de o definiție a statului de drept este inacceptabilă și că Partidul Popular European nu va cuprinde o astfel de prevedere în prioritățile sale pentru cadrul bugetar multianual.

Discuțiile privind banii europeni survin în contextul în care Brexit-ul va produce ”o gaură” de 12-13 miliarde de euro în bugetul Uniunii. Jumătate din sumă trebuie realizată prin economisire, iar cealaltă jumătate trebuie să fie reintrodusă ca finanțare suplimentară din partea UE-27, a transmis luna trecută comisarul european pentru buget, Günther OettingerOficialul european a declarat că așteaptă din partea statelor membre UE-27 să contribuie cu cel puțin 16 miliarde de euro mai mult la viitorul buget al UE. 

De asemenea, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, consideră că noul buget multianual al Uniunii Europene (post-2020) trebuie să fie construit astfel încât să permită finanțarea noilor sectoare de interes precum apărarea, migrația, securitatea internă și cea externă, dar și modernizarea politicilor agricolă și de coeziune.

Pregătirile pentru următorul cadru financiar multianual vor fi dezbătute la reuniunea informală a liderilor europeni programată la Bruxelles pentru 23 februarie și vor culmina cu prezentarea unei propuneri legislative de către Comisia Europeană, în luna mai 2018.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

FONDURI EUROPENE

O nouă finanțare europeană în valoare de 116,1 milioane de EURO pentru îmbunătățirea vieții europenilor

Published

on

Foto: Calea Europeană © Zaim Diana

UE investește 116,1 milioane de euro pentru a îmbunătăți calitatea vieții europenilor, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

Noua finanțare a programului LIFE va oferi mai mult de 3,2 miliarde de euro pentru a sprijini suplimentar 12 proiecte de mediu și probleme climatice pe scară largă pentru a sprijini tranziția Europei către o economie circulară cu emisii reduse de carbon.

Comisia Europeană a anunțat pe 15 februarie o investiție de 116,1 milioane de euro pentru cele mai recente proiecte integrate care vor fi finanțate în cadrul programului LIFE pentru mediul înconjurător și acțiunea privind clima. Finanțarea va sprijini proiecte în 10 state membre: Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia.

Proiectele integrate îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ajutând statele membre să se conformeze legislației UE în cinci domenii: natură, apă, aer, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice. Acestea sprijină planurile necesare pentru punerea în aplicare a legislației privind mediul și clima în mod coordonat și pe o scară teritorială largă.

Cele 12 proiecte selectate au un buget total de 215,5 milioane de euro, dintre care 116,1 milioane de euro au fost cofinanțate de UE. Finanțarea UE va mobiliza investiții care vor conduce la o sumă suplimentară de 3,2 miliarde de euro, deoarece statele membre pot utiliza și alte surse de finanțare UE, inclusiv fondurile agricole, regionale și structurale, Orizont 2020, precum și fondurile naționale și investițiile din sectorul privat.

 

 

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb: Salut aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului pentru construcția liniei de metrou M6 București – Aeroportul Henri Coandă

Published

on

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb a salutat miercuri aprobarea de către Comisia Europeană a finanțării Magistralei 6 de metrou 1 Mai – Aeroportul Henri Coandă, după ce comisarul Corina Crețu a aprobat acordarea de fonduri europene de peste jumătate miliard de euro pentru construcția magistralei de metrou până la Aeroportul Otopeni.

”Salut aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului pentru construcția liniei de metrou M6 București – Aeroportul Henri Coandă, atât de așteptat de bucureșteni. Este încununarea unei munci de peste 2 ani a colegilor mei care gestionează Programul Operațional Infrastructură Mare, a experților Metrorex și Ministerului Transporturilor, precum și a partenerilor noștri de la Comisia Europeană, cărora le mulțumesc. Așteptăm de la Metrorex demararea lucrărilor pentru acest proiect de mare importanță pentru creșterea mobilității la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Magistrala 6 de metrou este un prim pas pentru dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă”, a declarat Plumb, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul, în valoare totală de 1,391 miliarde euro (inclusiv TVA), vizează lucrările aferente secțiunii dintre stațiile 1 Mai și Aeroportul Henri Coandă, în lungime de 14,2 km. Vor fi finanțate, de asemenea, lucrările pentru 12 stații de metrou și 12 trenuri de călători.

Finanțarea aprobată din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 este de 608,97 milioane euro (fără TVA).

Contribuția Comisiei Europene, prin Fondul de Coeziune, reprezintă 517,63 milioane euro.

 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Avertismentul lui Klaus Iohannis pentru Guvern: ”Fondurile europene au rămas, din nou, pe post de Cenușăreasă”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a criticat marți, în contextul participării sale la o recepție organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, stadiul absorbției fondurilor europene din actuala perioadă de programare 2014-2020, comparând această situația cu ”Cenușăreasa”.

Nevoile de dezvoltare ale economiei, în direcții esențiale precum modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, necesită alocări importante în sfera investițiilor publice. Deși s-a promis că 2018 va fi anul investițiilor, ceea ce s-a obținut se numește inflație, importuri și adâncirea unor dezechilibre macroeconomice, precum deficitul comercial și cel de cont curent (…) Fondurile europene au rămas, din nou, pe post de «Cenușăreasă». Guvernul a absorbit cu circa 20% mai puțin decât propria țintă asumată, neglijând investiții absolut necesare dezvoltării”, a declarat Iohannis.

Precizările șefului statului vin în contextul în care România trebuie să ofere și o orientare generală cu privire la noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, unde țara noastră ar urma să aibă alocat un buget de aproximativ 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult decât în prezent.

Pe de altă parte, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene publicate la începutul lunii ianuarie, România a ajuns la o absorbție de 26% a fondurilor europene, aproape de media Uniunii Europene, care este de 27%.

În context, ministrul de resort Rovana Plumb preciza că rata de absorbție trebuie calculată începând cu anul 2017, până în acea perioadă nivelul de absorbție fiind la 0%.

Reamintim că o serie de critici în această privință au venit și din partea comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu, în ceea ce privește discuția construcției spitalelor regionale prin parteneriat public-privat, în condițiile în care România are alocate fonduri europene cu această destinație.

De asemenea, Corina Crețu avertiza autoritățile române la finalul anului trecut asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending